2,648 matches
-
scrie așa: Ciocoii vechi și noi, Nuvele, Basme, Escursiuni în Germania Meridională, Publicistică. Am sărit, dintru-nceput, la basme. Neocolindu-l pe cel cu care începe ediția, o prefață, din 2005, a îngrijitorului ei, despre știm că nu știm nimic. Întemeietorul, în contumacie (sic!), al romanului românesc, e un scriitor-himeră. Viața lui nu s-a consemnat nici măcar în anecdote. Cîte un știm, cu care începe, ambițios, un paragraf, dînd de urma te miri cărei însemnări de biserică ori canțilerie, e îngropat
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
ediție apare în 1957; a doua, cu modificări și adaosuri, în 1963; a treia ediție, cu alte ajustări, intră în 1966 în "Biblioteca pentru toți", ceea ce înseamnă o performanță de consacrare). S-ar zice că Grigore e, dacă nu un întemeietor, atunci primul stăpân al locului, invidiat și respectat ca atare. Dar mai mult decât atât, el e martorul extinderii mahalalei: Pe urmă mai veniseră oameni. Mahalaua se lărgise spre marginea gropii, de-a lungul drumului Cuțaridei. Lume nevoiașă, ceferiști de
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
șef pe Bozoncea, respectat de ceilalți ca un "stăpân". Al treilea capitol, Lume, lărgește perspectiva la întregul peisaj social al mahalalei. Camera de imagine se rotește cinematografic, fluxul de cadre ale prezentului este întrerupt de proiecții nostalgice spre întemeiere și întemeietorii locului. După primii veniți, s-au statornicit în Cuțarida ceferiștii plini de copii, precupeții olteni ocupați cu grădinăritul, chivuțele care adună sticle și cârpe, apoi tramvaiștii, zidarii. După marea plebe vin frizerul, croitorul, brutarul etc., când cârciumarul Stere prinsese bine
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
pentru totdeauna", "a statornici și a întemeia o țară nouă, o așezare etc.; p. ext. a coloniza". Citatul cu descălecarea turcilor nu prea își găsește locul nici aici... Evident, toată familia de cuvinte împărtășește aceeași soartă, astfel încît descălecătorul e "întemeietor (de țară)". În schimb, în Dicționarul Enciclopedic ilustrat "Cartea Românească", din 1931, I. -A.Candrea formula mai multe sensuri, în care era cuprins și cuvîntul care va speria ulterior (a coloniza): "a se așeza într-o țară, a coloniza, întemeind
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
Dicționarul Enciclopedic ilustrat "Cartea Românească", din 1931, I. -A.Candrea formula mai multe sensuri, în care era cuprins și cuvîntul care va speria ulterior (a coloniza): "a se așeza într-o țară, a coloniza, întemeind un Stat statornic (cei dintîi întemeietori ai Munteniei și Moldovei fiind veniți călări de peste munți)"; "a se așeza într-un loc, a se statornici", "a coloniza, a întemeia o țară, un ținut, un oraș". În orice caz, citatele din textele vechi spun în continuare mai mult
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
corpurilor simple din domeniul fizicii". în "medalioanele" consacrate unor celebre figuri ale Franței, criticul își dezvăluie o sumă de contacte cu spiritele afine, logice, laice, bizuite pe condiția "omului natural", neconstrîns, tolerant, pașnic, civilizator, așa cum a fost bunăoară Montaigne. Celebrul întemeietor al eseului "era un epicureu în sensul înalt al cuvîntului, un înțelept care gusta dulceața vieții și a gîndirii, ținînd calea de mijloc între toate extremele care nimicesc judecata și bucuria. Era un senzualist și un empirist, neîncrezător în științele
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
în ciuda statutului lor de profeți, rămîn niște făpturi croite din aceeași plămadă umană, ci în modul în care viața profeților a servit drept exemplu de sugestie pentru contemporanii lor. Cu alte cuvinte, dacă există o scînteie izbăvitoare în mesajul unui întemeietor de religie, ea ține de gradul în care biografia lui, conformîndu-se ideilor rostite, i-a îndemnat pe ceilalți să-l urmeze. Tocmai de aceea doctrina unei religii nu poate fi separată de viața celui care i-a pus temelia, și
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
fi ruptă de viața lui Mahomed și a rudelor sale, iar învățătura islamică nu poate fi predată teoretic, în doze abstracte, sură cu sură și verset cu verset, ca pe un set de informații neutre din al căror conținut biografia întemeietorului să fie ștearsă cu buretele. Cine ar încerca să procedeze astfel, ar pluti imponderabil în spațiul unei doctrine lipsite de miză omenească. Căci ceea ce dă pondere unei religii este afinitatea psihologică dintre cei care au întemeiat-o și cei care
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
ar încerca să procedeze astfel, ar pluti imponderabil în spațiul unei doctrine lipsite de miză omenească. Căci ceea ce dă pondere unei religii este afinitatea psihologică dintre cei care au întemeiat-o și cei care, respirînd-o astăzi, se regăsesc în modelul întemeietorilor. Iar un model uman nu stă într-o predică teoretică, ci într-un traseu biografic. Nu ce spune un om contează, ci ce face el ca să-i convingă pe alții că spusele lui chiar sunt cuvîntul lui Dumnezeu. Tocmai de
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
cea mai potrivită sieși e cutare religie și nu alta, convertindu-se în consecință la confesiunea dorită. De aceea, ceea ce dă vigoare unei religii nu este superioritatea ei doctrinară în raport cu altele, ci gradul de contagiune psihică ce emană dinspre modelul întemeietorilor. Lucrul acesta e izibitor în cazul islamului. Dacă trecem peste amănuntul banal că pe europeni religia islamică ori îi plictisește, ori îi înspăimîntă - îi plictisește pentru că nu se pot regăsi în modelul de viață propus de Mahomed, și îi înspăimîntă
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
imperiul persan și pe cel bizantin, lanțul acesta este certificatul de calitate al oricărui credincios islamic. Tocmai de aceea credința lor nu este o aptitudine teoretică amatoare de subtilități speculative, ci este un sentiment născut din rememorarea ritualică a vieții întemeietorilor islamului. Și cum a rememora viața unui om pe care îl consideri model hrănește dorința de a duce o viață asemănătoare lui, patima cu care un musulman își asumă credința dă naștere tocmai avîntului misionar despre care vorbeam mai devreme
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
rebotezat înțelesul și le-am reciclat hramul semantic, transformîndu-le în ceva care, cu toate că le păstrează leit litera, nu le mai păstrează spiritul. Pe scurt, paradigma în care facem azi filozofie nu mai are decît vagi legături cu tiparul spiritual al întemeietorilor filozofiei, de aici senzația incomodă, de obicei nemărturisită, că acribia filologică aplicată limbii grecești seamănă cu încercarea de a resuscita un cadavru doar pe seama stratului inert al literei îmbălsămate. Suflul viu nu poate fi suplinit de tehnica seacă a unor
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
realiza numai prin abandonarea "sistemului ticăloșit". Bătălia pentru eliminarea lui va fi însă extrem de dificilă și de lungă durată. Fără declanșarea ei, România va rămâne însă "un caz aparte" în UE, o mostră de "democrație originală", așa cum a proiectat-o întemeietorul minciunii în care trăim, Ion Iliescu.
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
cereți și prinosul meu la comemorarea Școalelor de la Blaj, pe care o sărbătoriți astă-seară. V-ați gândit, fără îndoială, că orice scriitor român, oricât ar fi el de umil, se naște cu o mare datorie de recunoștință față de Inochentie Micu, întemeietorul Școalelor. Cât este de mare datoria aceasta, au spus-o - așa cum știau s-o spună - toți luceferii culturii și literaturii românești. Ar fi prea cutezător din parte-mi să mai adaog ceva. Făclia aprinsă la Blaj acum 200 de ani
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
că e nevoie să mai adaog ceva." Sub forma acestei epistole - Pecetea Blajului - este un veritabil poem în proză. Accentele de odă sunt prezente în introducere prin sublinierea omagiului de recunoștință pe care-l datorează cultura română lui Inochentie Micu, întemeietorul Blajului și inițiatorul vestitelor școli din Mica Romă ardeleană. Scriitorul mărturisește că nu poate adăuga ceva semnificativ la elogiul temeinic făcut de istoricii acestui vlădică întemeietor și martir. Și totuși - începând cu fraza: "Făclia aprinsă la Blaj acum 200 de
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
prin sublinierea omagiului de recunoștință pe care-l datorează cultura română lui Inochentie Micu, întemeietorul Blajului și inițiatorul vestitelor școli din Mica Romă ardeleană. Scriitorul mărturisește că nu poate adăuga ceva semnificativ la elogiul temeinic făcut de istoricii acestui vlădică întemeietor și martir. Și totuși - începând cu fraza: "Făclia aprinsă la Blaj acum 200 de ani..." rândurile capătă vibrație de imn, postulând adevăruri pe care istoria literară românească nu poate să le ignore, culminând prin caracterizarea Școlii Ardelene drept o mișcare
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
timid de mai mulți ani. Să vă rămână totuși atâta speranța și credința, măcar cât o sămânță de muștar, si, într-un târziu, se va petrece și cu dvs. o minune, ca veti visa un poem cu măcar un vers întemeietor, dincolo de care să aveți siguranță că nu va mai puteți opri din a spune frumos și până la capăt, si irepresibil, ce vă este propriu. (Eugen Popescu, Codlea) * Că un fel de reparație, adaug lângă textele de rândul trecut poemul întoarcerea
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7721_a_9046]
-
a școlii critice din interbelic, îl irita mai mult decît probabil pe mai tînărul său emul. Pe de altă parte, ambiția defel comună a ultimului dorea o confruntare "sportivă" cu orice autoritate în domeniu, așadar și cu cel socotit un întemeietor al disciplinei critice pe aceste meleaguri. Supoziție ce se justifică și prin minimalizările la care G. Călinescu i-a supus pe congenerii săi din a treia generație postmaioresciană și prin opiniile nemijlocite, voit oscilante, asupra lui E. Lovinescu. Ne amintim
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
potrivea cu - sau poate că urma chiar - una dintre direcțiile de cercetare - fructificată în publicații - ale învățatului român stabilit în capitala portugheză. Amintita menționare a articolului lui Scarlat Lambrino trebuie pusă probabil și pe seama prieteniei care l-a legat de întemeietorul - în 1893 - și primul director al muzeului, arheologul și etnologul José Leite de Vasconcelos, comemorat în această vară printr-o expoziție în același muzeu. Forțe comune, luso-române, ar putea la un moment dat să pună în lumină chiar opera și
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
-i emisia ce seamănă acum cu un produs scalar demn de aritmetica cea mai subtilă. Cu cât vom fi mai atenți, cu atât mai mult vom constata că dirijorul nu numai că atribuie și distribuie vocile, ci este totodată și întemeietorul muzicii, eliberatorul ei, îngrijindu-se de stabilirea tempoului și schimbărilor lui pe parcursul lucrării, de mobilitatea nuanțelor în funcție de anumite legi acustice ori indicații ale compozitorului, de prezervarea rigorii ritmice, de stabilirea perspectivei sonore, precum și de însuflețirea partiturii printr-o dicție subliniată
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8172_a_9497]
-
Alături de Sanda Cordoș, s-au ocupat de această perioadă Ana Selejan (într-o serie de șase volume, acum reeditate la "Cartea românească"), iar anterior M. Nițescu, în volumul Sub zodia proletcultismului (ed. Humanitas, 1995). În volumul Literatura în totalitarism, 1949-1951. Întemeietori și capodopere, ediția din 2007, Ana Selejan adaugă trei texte teoretice, privitoare tocmai la cele două noțiuni în discuție. Există și numeroase alte contribuții, chiar foarte recente, dar vreau să semnalez cel mai lămuritor rezumat al întregii problematici: articolele lui
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
precum Carierr-Belleuse, de exemplu, alții s-au împămîntenit și au pus temeliile viitoarei școli românești de sculptură. Cei din urmă, care, conform cutumei, sunt întotdeauna și cei dintîi, sunt binecunoscuții V. Hegel, un polonez naturalizat francez, și germanul Karl Storck, întemeietorul unei adevărate dinastii de artiști. Tinerii sculptori români care s-au născut imediat după impact, cum ar fi Ion Georgescu și Ștefan Ionescu-Valbudea, nu numai că învață fără dificultăți noul meșteșug, dar configurează profund fenomenul însuși, integrînd, cumva, tînăra sculptură
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
adus contribuția, pe secvențe temporale, toți cei patru cercetători menționați. Ediția este pusă sub patronajul simbolic al Academiei Române, fiind realizată în colaborare cu Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", care în acest fel își onorează cum se cuvine întemeietorul. Primele două volume din publicistica lui G. Călinescu acoperă intervalul 1920-1935. Este activitatea criticului între 21 și 36 de ani. Începuturile sunt ale unui posibil italienist. Debutează în 1920, în ziarul "Dimineața", făcând rezumatul unor conferințe. Toate articolele din anii
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
activitatea bibliografică a Bibliotecii Academiei prin lansarea unui un amplu plan al bibliografiei naționale retrospective (1895). A realizat Bibliografia românească veche (care începe să apară în fascicole din 1898) și Catalogul manuscriselor românești din colecțiile Bibliotecii Academiei. Este recunoscut ca întemeietorul școlii biblioteconomice românești. A organizat primul Congres național al bibliotecarilor (1924) care s-a finalizat cu înființarea Asociației Bibliotecarilor din România. A reprezentat cu strălucire mișcarea biblioteconomică la „Congresul internațional al bibliotecarilor și prietenilor cărții” de la Praga (1926) intr-o
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Dimitrie Gusti, a contribuit la fondarea Centrului Român de Documentare (1940), a realizat (în colaborare) prestigioasa lucrare Vocabular de bibliologie (1966), a publicat diferite studii bibliologice, bibliografice, de istorie a bibliotecilor (între care O bibliotecă militară la Iași în 1846). Întemeietor de disciplină este considerat Ioachim Crăciun (1898-1971), cel care a inițiat colecția Bibliotheca Bibliologica și a fost primul profesor de bibliologie (prin lecția de deschidere O știință nouă: bibliologia în învățământul universitar din România, 12 noiembrie 1932, publicată în 1933
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]