1,513 matches
-
se simte bine și, cu atât mai mult, imediat ce apar primele semne de alertă. Cu cât prevenirea este mai precoce, cu atât riscul unui „pas greșit” este mai mic. Este necesar, de asemenea, ca pacienții să adere la asociații de întrajutorare (asociațiile vechilor alcoolici), lucru care îi ajută, în special, să constate că viața ca abstinent, fără alcool, poate fi fericită. Realizarea unui bilanț social de către un serviciu de asistență socială permite o reluare rapidă a activității profesionale. 3. Discuții O
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
președinte al asociației MȘdiagora-Paris, administrator al FNAP-PSY și ASM 13. Club house... Asociația franceză contra miopatiilor. Asociația franceză a persoanelor suferind de tulburări obsesionale și compulsive. Federația națională a asociațiilor foștilor pacienți cu probleme psihiatrice. Centre spitalicești specializate. Grupul de întrajutorare mutuală. In 2006 aceasta numără mai mult de 140 asociații. Legea 1901. Tricot, 2005. In ciuda fragilității resurselor lor financiare, cotizațiile aderenților fiind, pentru multe dintre ele, principala sau chiar singura lor resursă. Vezi capitolul 3. Psihiatru psihopat și canibal
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
confruntă românii, În funcție de grupa de vârstă din care fac parte. Construindu-și argumentația pe baza datelor colectate cu ocazia diferitelor anchete de teren, fiecare dintre aceste studii a reușit să surprindă, fie și parțial, aspecte legate relațiile și formele de Întrajutorare Între generațiile de români. Din păcate Însă, o anchetă intergenerațională cantitativă și calitativă care să aibă drept obiectiv principal studiul relațiilor și al diverselor forme de Întrajutorare Între generații Încă nu a fost efectuată În România. Iată de ce, pentru a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a reușit să surprindă, fie și parțial, aspecte legate relațiile și formele de Întrajutorare Între generațiile de români. Din păcate Însă, o anchetă intergenerațională cantitativă și calitativă care să aibă drept obiectiv principal studiul relațiilor și al diverselor forme de Întrajutorare Între generații Încă nu a fost efectuată În România. Iată de ce, pentru a surprinde dinamica multiplicată de schimburi Între generațiile Începutului de mileniu, am apelat la rezultatele obținute de Școala franceză de sociologie. Trei sunt motivele pentru care ne-am
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care sociologii francezi caută un răspuns, Îndreptându-și atenția spre studierea legăturilor familiale cotidiene ce definesc raporturile dintre generații, atât În viața privată, cât și, mai ales, În cea publică. Analizând mecanismele sociale de transmisie culturală și formele particulare de Întrajutorare, Claudine Attias-Donfut (1988, 1995, 2002) ajunge la concluzia că, pentru a descoperi dimensiunea temporală a raporturilor dintre generații, este imperios necesar studiul a cel puțin trei generații consecutive. În consecință, În 2002, Attias-Donfut, Împreună cu Nicole Lapierre și Martine Segalen au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Attias-Donfut et al., 2002, 211). După cum am menționat deja, domeniul de investigație Înglobează „trei generații adulte” ale căror raporturi sunt abordate din două unghiuri principale: a) ca transmiteri și schimburi culturale În relație cu schimbarea socială; b) ca forme de Întrajutorare ce interacționează cu sistemele publice de protecție socială. Din punct de vedere metodologic, a fost vizată observarea atât a raporturilor public/privat, cât și a discontinuității Între generații. Pe scara a trei generații, „se poate observa și diversitatea de reciprocități
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
anchetă intergenerațională s-a derulat În Franța În 1992 și a fost completată În 1996 printr-o anchetă calitativă. Prima anchetă asupra a trei generații, subliniază Attias-Donfut (1995), a avut ca obiectiv principal studiul relațiilor și al diverselor forme de Întrajutorare Între generații. „Prin intermediul schimburilor de servicii domestice, materiale sau de ordin social, s-a insistat pe analiza generațiilor de 50 de ani, pe părinții lor și pe copiii adulți. Principalul merit metodologic a constat În ancorarea filiațiilor (modul de stabilire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la 29% pentru generația intermediară (G2) și la 13% pentru generația tinerilor (G3). Mai mult, se constată că relația privilegiată mamă-fiu ce caracterizează (G1) lasă locul unei relații privilegiate mamă-fiică pentru generația-pivot. Acest fapt este exprimat și de relația de Întrajutorare mamă-fiică În cazul creșterii copiilor fiicei atunci când aceștia sunt mici. Este modul concret de sprijinire a evoluției profesionale a tinerelor mame de către generația intermediară. Legătura Între generațiile de femei se schimbă o dată cu modificările ce apar În cuplu, În mod special
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
influențe reciproce, cele două generații Își apropie punctele de vedere, iar schimbarea socială se „negociază” În mod progresiv (Attias-Donfut, 2000, 662). În consecință, În opinia noastră, influențele Între generații acționează ca operatori ai schimbării sociale, afectând societatea În ansamblul ei. Întrajutorarea familială și ajutorul public Schimbarea socială nu afectează schimburile culturale, ci acționează asupra fenomenelor de Întrajutorare, prin intermediul valorilor și normelor pe care le formează, asupra conjuncturii economice și asupra nivelului de protecție socială pe care-l orientează. În practică, schimbarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mod progresiv (Attias-Donfut, 2000, 662). În consecință, În opinia noastră, influențele Între generații acționează ca operatori ai schimbării sociale, afectând societatea În ansamblul ei. Întrajutorarea familială și ajutorul public Schimbarea socială nu afectează schimburile culturale, ci acționează asupra fenomenelor de Întrajutorare, prin intermediul valorilor și normelor pe care le formează, asupra conjuncturii economice și asupra nivelului de protecție socială pe care-l orientează. În practică, schimbarea se stabilește prin echivalențe simbolice Între diferitele tipuri de schimburi, fie ele de natură culturală sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asupra nivelului de protecție socială pe care-l orientează. În practică, schimbarea se stabilește prin echivalențe simbolice Între diferitele tipuri de schimburi, fie ele de natură culturală sau materială, afectivă sau domestică, financiară sau socială. În circulația schimburilor, transmiterile și Întrajutorarea sunt intim amestecate: pe de o parte, practicile de Întrajutorare sunt mobilizate pentru a asigura, de exemplu, transmiterea statutului social și, pe de altă parte, constituie ele Însele un obiect al transmiterilor, prin intermediul culturilor familiale de solidaritate. Ancheta „Trei generații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
practică, schimbarea se stabilește prin echivalențe simbolice Între diferitele tipuri de schimburi, fie ele de natură culturală sau materială, afectivă sau domestică, financiară sau socială. În circulația schimburilor, transmiterile și Întrajutorarea sunt intim amestecate: pe de o parte, practicile de Întrajutorare sunt mobilizate pentru a asigura, de exemplu, transmiterea statutului social și, pe de altă parte, constituie ele Însele un obiect al transmiterilor, prin intermediul culturilor familiale de solidaritate. Ancheta „Trei generații” (1992 și 1996) confirmă faptul că, În timp ce familia se transformă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
obligații ce reprezintă solidaritățile familiale și normele de independență cultivate de către familia modernă. Din acest motiv, uneori, exercitarea solidarităților se face cu prețul apariției unor tensiuni și conflicte intergeneraționale. Aceste dificultăți sunt cu atât mai mari cu cât practicile de Întrajutorare privesc un număr mic de persoane, În special de gen feminin. După părerea lui Attias-Donfut, „solidaritățile familiale au putut să se mențină grație sistemului public de protecție socială, plățile prestațiilor sociale stimulând Întrajutorarea privată” (Revue Française de Sociologie, oct.-dec
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
atât mai mari cu cât practicile de Întrajutorare privesc un număr mic de persoane, În special de gen feminin. După părerea lui Attias-Donfut, „solidaritățile familiale au putut să se mențină grație sistemului public de protecție socială, plățile prestațiilor sociale stimulând Întrajutorarea privată” (Revue Française de Sociologie, oct.-dec., 663). Ajutoarele primite de către tineri - rezultatele anchetei trigeneraționale demonstrează existența unor schimburi reciproce Între cele trei generații În materie de servicii - personale, domestice, sociale - În cadrul cărora generația-pivot este cea mai activă și furnizează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tip de ajutor vine ca o formă de răspuns la pierderea autonomiei părinților bătrâni și că femeile generației vârstnice sunt principalele beneficiare ale atențiilor/Îngrijirilor copiilor lor, În special atunci când trăiesc singure (văduve sau divorțate). Rezultatele cercetării mai arată că Întrajutorarea familială crește În mod semnificativ atunci când intervin și ajutoarele profesionale, subvenționate de către puterea publică (Attias-Donfut, 2000, 668). Analizând situația Între Întrajutorarea familială și ajutoarele publice, atât J. Twigg (1993, 115-131), cât și F. Lesemann și C. Martin (1993) subliniază, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
beneficiare ale atențiilor/Îngrijirilor copiilor lor, În special atunci când trăiesc singure (văduve sau divorțate). Rezultatele cercetării mai arată că Întrajutorarea familială crește În mod semnificativ atunci când intervin și ajutoarele profesionale, subvenționate de către puterea publică (Attias-Donfut, 2000, 668). Analizând situația Între Întrajutorarea familială și ajutoarele publice, atât J. Twigg (1993, 115-131), cât și F. Lesemann și C. Martin (1993) subliniază, În primul rând, miza politică: prin politica educațională și prin pârghiile social-economice specifice, statul Încearcă să-și reducă cheltuielile proprii ce Îmbracă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Lesemann și C. Martin (1993) subliniază, În primul rând, miza politică: prin politica educațională și prin pârghiile social-economice specifice, statul Încearcă să-și reducă cheltuielile proprii ce Îmbracă forma ajutoarelor politice, incitând familiile să se substituie programelor guvernamentale. Recurgerea la Întrajutorarea familială, ca și la serviciile profesionale, variază În funcție de mediile sociale În care trăiesc familiile. Aceste medii favorizează fie recurgerea familiilor, În caz de nevoie, la piața forței de muncă, fie, din contră, prin „ostilitatea” lor, mediile sociale pot să determine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lungul generațiilor. În opinia lui F. Bloch și M. Buisson (1994, 55-72), acest fapt constituie fundamentul legăturii sociale familiale. O confirmare statistică e adusă de ancheta trigenerațională a lui Attias-Donfut prin care este ilustrat faptul că modelele și practicile de Întrajutorare se transmit de la o generație la alta (1994, 29-53). Îngrijirea nepoților de către generația vârstnică devine un prilej de reciprocitate Între cele trei generații: nepoții vor păstra o legătură privilegiată durabilă cu bunicii care s-au ocupat de ei. În plus
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Conflictele intergeneraționale, consecință a rivalității dintre filiații Deși legăturile și solidaritatea dintre generații exprimă, În ansamblu, o mare vitalitate, ele sunt Însă destul de fragile și, În multe privințe, conflictuale. Dacă În unele familii contactele sunt frecvente, Îmbrăcând forme variate de Întrajutorare și existând În toate sensurile și Între toate generațiile, În alte filiații contactele sunt limitate la două generații, fiind excluși cei mai În vârstă (În special străbunicii). Renaut (1998) demonstrează că, În tipologia formelor de Întrajutorare intragenerațională, există două situații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Îmbrăcând forme variate de Întrajutorare și existând În toate sensurile și Între toate generațiile, În alte filiații contactele sunt limitate la două generații, fiind excluși cei mai În vârstă (În special străbunicii). Renaut (1998) demonstrează că, În tipologia formelor de Întrajutorare intragenerațională, există două situații dihotomice: pe de o parte, familii solidare, iar pe de altă parte, familii Între care schimburile sunt foarte reduse. În opinia sociologului francez, majoritatea familiilor trăiesc situații intermediare Între cele două extreme. Această diversitate reflectă, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de ceilalți - și, mai ales, de tineri și de bătrâni. Și tot femeilor le revine sarcina de Îngrijire frecventă a nepoților și a părinților În vârstă și care sunt dependenți. Prin excesul sau, din contră, prin insuficiența lor, practicile de Întrajutorare sunt potențiale surse de conflicte. Ambivalența pe care aceste tipuri de practici o suscită provoacă tensiune, dar și dependență intergenerațională. Analiștii sociali au subliniat și costul psihologic pe care Îl generează solidaritatea Între generații: femeile din generația-pivot resimt mai des
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
probleme dintr-o perspectivă dinamică). Din analiza relațiilor specifice dintre părinții vitregi și copiii minori, dar și dintre tineri și părinții lor divorțați sau despărțiți, Attias-Donfut ajunge la concluzia că dificultățile din viața de familie se răsfrâng asupra practicilor de Întrajutorare. Desigur, atunci când tinerii părinți se despart, cel mai adesea mama este cea care rămâne cu cei mici și beneficiază de un sprijin sporit din partea părinților ei. Dar, când bunicii sunt cei care s-au despărțit, ei vor investi mai puțin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
puțin trei generații; c) schimburile Între generații au o funcție de reglare socială și economică. Raporturile dintre generații și schimbarea socială Atât compararea a trei generații, prin propriile lor concepții despre raporturile dintre ele Însele, cât și practicile culturale sau de Întrajutorare manifestate au condus la apariția simultană a continuităților, dar și a schimbărilor curente. Practicile de Întrajutorare Între generații, ajutorul financiar dat copiilor sau Îngrijirile oferite părinților se transmit de la o generație la alta. După cum afirmă Attias-Donfut (2000, 276), transmiterea lor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generații și schimbarea socială Atât compararea a trei generații, prin propriile lor concepții despre raporturile dintre ele Însele, cât și practicile culturale sau de Întrajutorare manifestate au condus la apariția simultană a continuităților, dar și a schimbărilor curente. Practicile de Întrajutorare Între generații, ajutorul financiar dat copiilor sau Îngrijirile oferite părinților se transmit de la o generație la alta. După cum afirmă Attias-Donfut (2000, 276), transmiterea lor nu poate să se producă logic decât la scara a trei generații. Un exemplu elocvent În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scara succesiunii temporale a generațiilor, căci ceea ce este transmis se află În raport cu ceea ce a fost moștenit, iar extinderea studiului la generația străbunicilor e de natură să crească profunzimea genealogică a legăturii dintre generații. Rolul organizării economice și sociale În dinamica Întrajutorării familiale, ajutoarele În timp, În bani sau În natură se adresează, mai ales, celor care au nevoie de ele, realizându-se, astfel, o redistribuire intrafamilială. Principiul nevoii se leagă de formele de reciprocitate directă sau indirectă care dezvăluie, În special
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]