515 matches
-
al României contemporane". Desigur că nu am putut pune în această evocare a scriitorului de la a cărui naștere se împlinesc acum, în această lună, 145 de ani și alți 85 de ani de la moarte, decît o imagine fulgurantă, cît ai întredeschide și ai închide, în treacăt, o ușă. Iar pentru cititorul contemporan, incitat cînd și cînd de prospețimea operelor clasice, o încurajare de a ( re)descoperi în Delavrancea nu doar pe scriitorul romantic infuzat cu naturalism care-și dă măsura talentului
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
celuilalt, cel normal, verzui, sufletul mi-a intrat pe veci într-un tunel alunecos, lubrefiat de lacrimi intime, însmîntînite îndelung - spațiu ocular premergător zonelor molcome și fierbinți din dulcele-i creier clocind idei deocamdată de nemărturisit... (final de-a pururi întredeschis)
Reapariția Empampei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16254_a_17579]
-
corabie să se bată între ei. Herman a hotărât să se ducă el însuși la căpitan într-o după- amiază, când ar fi trebuit să doarmă în teugă, după lunga veghe de dimineață. - Ce dorești, Hermia? a întrebat căpitanul Brown, întredeschizând ușa cabinei și aplecându-se în față. Chipul îi era nemișcat, lipsit de expresie. Un fir de lumină îi aprindea barba într-o nuanță roșiatică. - Aș vrea să vă spun o vorbă despre Billy Hamilton, domnule... dacă-mi permiteți. Căpitanul
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
verificând atent adresa. își aranjează apoi ținuta, ia o postură cât mai distinsă și bate discret la ușă. Pe perioada așteptării își pregătește atent mimica feții, recapitulându-și în gând textul pe care urmează să-l rostească. Când ușa se întredeschide, atât cât îi permite lanțul, lăsând să apară un ochi surprins și întrebător, el își scoate pălăria, întinde buchetul de flori și intonează răspicat, accentuând fiecare cuvânt, cu o voce sigură și ușor teatrală, un text de genul: Sărut-mânușițele, stimată
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ea... Constantin - Trebuie să plângă în brațele unei ființe vii. Trebuie să plângă în brațele unei ființe vii... Asta îi șoptea vântul prin frunzele ruginii. Înțelegea durerea lui, dar nu putea să-și deslușească tainele nenorocirii ei. Privea cu ochii întredeschiși ramurile copacilor care se prefăceau în oameni, în cei pe care îi știa sau avea să îi cunoască. Mintea îi era atentă la vorbele vântului, inima bătea o dată cu cea a pământului pe care stătea culcată, mâinile pipăiau pântecul... Ar fi
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
stat, a sosit la Ambasada Franței din Berlin*, pentru a mă anunța că Germania rupsese relațiile diplomatice cu noi și că, în acea după-amiază, voi primi pașapoartele necesare. Ne aflam în cabinetul meu, care dădea înspre Pariser Platz. Ferestrele erau întredeschise. Grupuri de tineri și de muncitori treceau, fără întrerupere, prin piață, cântând cântece patriotice și strigând lozinci împotriva Franței. I-am arătat secretarului de stat acea mulțime exaltată întrebându-l când și cum se va pune capăt acestui tapaj și
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
său cu care face căminul un spațiu amoros. Pentru că acest cămin este o răspândire a surâsului său sau este oare acesta o emanație a căminului? Ceva presimte, fără îndoială, tânăra, căci ochii săi privesc mai adânc și buzele sale se întredeschid văzându-l pe Apolodoro. Și don Epifanio? Ceva trebuie să știe de asemenea, pentru că, nu dă alt ton placidelor sale sentințe? Ce sentințe! Ce talent de om! A știut să facă această fată! Un talent inconștient, adică genial! Cum poate
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
frumos! "Și eu care credeam că nu o iubesc! Acum, acum înțeleg cât de înnebunit eram după ea". Adierea care îi mângâie fața vine de la ea și îi aduce efluviile sale, dorința sa arzătoare, parfumul său, ceva din căldura ei; întredeschide gura pentru ca s-o aspire mai bine. "Ceva îmi va aduce de la ea și în acest ceva o voi vedea pe ea toată". Și îi crește un abces de gelozie, ca o neșteptată tumoare amoroasă a sufletului; îi vine să
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cianogenul 25 sau biogenul, cum spun alții, pierde explozivitatea, explodând, și moarta se schimbă în albumină. Ce intime procese biochimice se verifică aici? Rosa pare că vrea să prindă ceva cu mâinile ei scheletice, întoarce privirea fără ca să privească și întredeschide gura pentru a expectora. Adevărul este că nu-mi amintesc bine explicația fiziologică a acestui horcăit. Muribunda tace. Tatăl său îi ia pulsul și-i apropie o oglindă de gură pentru a vedea dacă se aburește. Nu are încă știința
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
aurie, Așa cum ar trebui să aibă. În ziua sfârșitului de lume Femeile merg sub umbrele, Bețivul adoarme pe iarbă, Pe drum strigă negustori de legume Și luntrea cu pânză gălbuie se-apropie de insulă, Sunetul viorii vibrează în văzduh Și întredeschide noaptea-nstelată. Iar cei ce-așteptau fulgere și tunete, Sunt dezamăgiți. Iar cei ce-așteptau semnele și trâmbițele arhanghelilor, Nu cred că se-ntâmplă. Cât timp soarele și luna sunt sus, Cât timp bondarul caută trandafirul, Cât timp se nasc
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
caz. Hagienuș crezu a înțelege insinuația lui Pomponescu, și a doua zi propuse ministrului în funcțiune numirea lui Aslan, astfel că Pomponescu fu scutit de orice responsabilitate personală. - Cum îți explici asta? ațâță Gulimănescu rana lui Suflețel.Gura îi era întredeschisă de o inconștientă satisfacție. - Omnia sunt ingrata!1 oftă Suflețel cu mai multă prudență, fiindcă el bănuia pe toată lumea și el însuși era dispus să ducă lupta mai departe și cu orice mijloace. Hagienuș nu se înfățișa în conștiința lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
n-o putea încă suporta. De departe cavoul era neschimbat și în zăpadă avea o diafanitate remarcabilă. Îngerul, de mână cu madam Hagienuș, arăta drumul paradisului. Sabia era numai puțin crestată într-un colț de un glonte. Ușa cavoului era întredeschisă și Ioanide observă și în metalul ei câteva găuri de gloanțe. Înăuntru nu se vedea nimic deosebit, ba da, fire de paie, căzute probabil de la o ladă, și pete foarte absorbite pe dalajul interior. Era sânge închegat, intrat în porii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și ornată, o scrumieră în formă de craniu și mazăre înflorită într-o jardinieră la fereastră. Deschide garderobul, ordonă Drummond de afară. — Nu cred c-ar trebui să mă aflu aici. — Să faci exact ce-ți spun. Ușa garderobului era întredeschisă și, cînd Thaw o deschise, o pisică roșcată se prelinse afară. — E un capot din mătase neagră printre hainele din dreapta? strigă Drummond. Da. — Adă-l aici și nu atinge nimic altceva. Thaw se întoarse în haosul din bucătărie. — Scuze, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Herman, privind statuia și ascultîndu-le pe femei murmurând, cu ochii-nchiși, o litanie de neînțeles. Rugîndu-se, păreau și mai asemănătoare: amândouă țineau capul plecat ușor pe umărul stâng, amândouă aveau pe față o expresie de dezolare smerită, gura amândurora era întredeschisă, lăsând să se vadă limbile mișcîndu-se ciudat înainte și-napoi, ca ale unor păsări exotice. Se ridicară apoi, iar Soile apucă între palme copilul de piatră lucioasă, îl smulse din caverna sa și, cu mare greutate, îl ținu la piept
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
postament gol, pe care odihneau un vestmânt de purpură și o liră. Maarten se-ndreptă ca-n vis către el, îmbrăcă toga și, cu lira în mâini, urcă pe lada de lemn. Înmărmuri acolo, între sutele de statui, cu gura întredeschisă într-o cântare neauzită și ciupind strune inerte, privind, asemenea tuturor, spre fereastra rotundă. Cedric ridică din umeri, se-ndreptă către mal murmurând "In Your Own Sweet Way", și privi multă vreme sîn-gele negru ce curgea, moale, scânteietor, prin canal
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
prelungiri a acoperișului, acolo unde cupola se termina cu un fel de copertină precum un cozoroc, menit probabil să apere ușile de ploaie. Exact când terminase să se adăpostească, auzi zgomotul unei chei și apoi un scârțâit ușor. Ușa era întredeschisă. Erau doi bărbați, și după voce păreau beți. ― Auzi, crezi că or să vină toate trei astăzi? Că eu am cam băut și... Restul frazei se pierdu într-un zgomot gutural care se dorea probabil un hohot de râs. ― Lasă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mângâie pe creștet. Sunt aici, Go-Bindan, nu te teme, n-ai de ce să te temi. încet, copila își ridică fața bronzată, pe care aluneca lent o lacrimă. îl privi cu ochii ei mari și umbroși, scăldați în lacrimi, cu buzele întredeschise într-un suspin mut. Fără să-și descleșteze brațele, cu o voce îndurerată, spuse numai atât: — Tu nu trebuie să mori! — Nu, Go-Bindan, eu n-o să mor. Eu... Apucându-l de brațe, îl scutură cu toată forța pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de uimire și nemișcat, eram asemenea unui om care visează, care știe că visează, ar vrea să se trezească, dar nu poate. Chibritul arse până la capăt, frigându-mi degetele. Atunci mi-am revenit. Am răsucit cheia în broască, ușa se întredeschise. M-am dat de-o parte. Ea se ridică și, precum cineva care cunoaște drumul, traversă coridorul întunecos și deschise ușa de la camera mea. O urmai. Am aprins lampa, precipitat. Ca să văd că Se întinsese pe patul meu. Fața Îî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Sărut mâna, mamă. Ce faci matale, tată? a grăit Costăchel de cum a intrat în odaie. Bătrânul ședea întins pe laiță, cu ochii închiși. Răsufla greu. Slăbise mult în ultima vreme. Arăta ca un Crist încărunțit. La întrebarea lui Costăchel a întredeschis ochii, dar nu a reușit să îngaime măcar un cuvânt. A întors anevoie doar privirea ștearsă spre cei care ședeau la căpătâiul lui. De dimineață șade nemișcat și nu o scos o vorbă. Doar se uită la noi, așa ca
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mod complex pregătirea profesională și artistică, achitându-mă de toate sarcinile Încredințate, nedezmințind astfel Încrederea pe care profesorii și colegii mi-au acordat-o. Era o casă acoperită cu viță sălbatică, cu un singur etaj, ușa mare de lemn era Întredeschisă, iar În Întunericul Încăperii, protejat de covoare grele și mobile umflate de umezeală, se deslușeau, lângă teracota albastră, o oglindă mare, ovală, În care se izbea un petec de cer, acoperișul fabricii de ciocolată și o parte a zidului ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
surdină. Profesioniști. În acel moment, nedorită de nimeni, sună alarma aeriană. Pentru o secundă amândoi încremenesc, ca niște statui vii. Un țipăt scurt de femeie ajunge până la ei, urmat imediat de un zgomot surd care face pereții sa vibreze. Marius întredeschide ușa și cercetează precaut holul. Ca la teatru, ușile se deschid una după alta cu repeziciune și o mulțime de oameni năvălesc afară. Femei pe jumătate dezbrăcate sau goale și bărbați cu pantalonii în mână aleargă, se lovesc unul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
adormit. Mogâldeața de pe ea s-a trezit și a prins să i se târască liniștită peste sâni, dând din mânuțe. Ai fi zis că o face numai așa, ca să arate că e vie. M-am ridicat în picioare și am întredeschis ușa de lemn a grajdului. Lumina m-a izbit în plină figură, cu toate că soarele era acoperit cu o pâclă de un cafeniu murdar. Față de liniuțele spălăcite lăsate de crăpături, liniuțe care se mișcau peste paie odată cu trecerea orelor, vederea lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
care le-o cunoșteam noi și pe care ne-o evocau acum aceste puține note. Și nici incidentul celebru, când am văzut o clipă din antret, pentru întîia și ultima oară, instrumentele lucitoare din laboratorul de fizică, grație unei uși întredeschise de servitor, care ne-a alungat, indignat peste măsură de obraznica noastră indiscreție ("Ce vă zgîiți?")... Cu toate acestea, din cauza imaginației vii și a simțului pentru comic, ea se amuza mai mult decât noi, neastâmpărată pe scaunul ei, râzând cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cu teamă (nu știam dacă să iau tusea ca pe o ironie sau ca pe un avertisment), m-am resemnat să aștept un alt moment prielnic fără să mai planific nimic. Poate că în definitiv scopul topirii fusese doar să întredeschidă o nouă ușiță spre o nouă lume, ca în copilărie. Dar acum nu mai eram atât de naivă încât să las ușița să se închidă la loc. Acum topirea căpătase semnificația unui inuksuk - acel conglomerat de pietre anume adunate de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
în ample valuri, pe fruntea camaradei sale, — ovalul feței căreia-l cuprinse cu palmele și, mângâindu-i-l ușor, își trecu degetele,-n ambele direcții, pe buzele fragede, dar aspre de vânt și, parcă, tot mai reci, cu unul îi întredeschise gura, cu primele trei de la cealaltă mână îi pipăi lobul tot mai roșu al urechii, în valva căreia suflă ca o adiere, vârându-și limba în căușu-i amărui, căruia-i dădu, pe dinlăuntru, ocol de șase-șapte ori la rând, de parcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]