1,698 matches
-
ales. Fii bun și așază-te pe scaunul de colo. PÂRJOL. Foarte mulțumesc pentru bunăvoință. (se așază) Scumpa sănătate a domniei voastre...? LIANA: Mă aflu bine și nădăjduiesc același răspuns din partea domniei tale. Oare ți-aș putea fi de folos întrucâtva? PÂRJOL (o privește cu încântare vădită): Folosul cel mare îl am privindu-te, jupâniță Liana; și ascultând vorbele alese pe care le rostești, care asemenea vorbe nu le auzi în toată ziua. LIANA: La oameni aleși, vorbe alese! O căpetenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care numai femeile o dețin, să-l prindă și pe doctor în tentaculele ca de caracatiță ale povestirii sale. Voia cu orice preț să-l capteze, să-l facă să devină dintr-un simplu confident, un participant. Situația se asemăna întrucâtva cu prinderea unui pește. Momeala, cum se știe, ține de sezon, dar ea miza pe apetit. Din câte o învăța inima, în ciuda îndemnurilor rațiunii, trebuia să câștige teren în spațiul interlocutorului său. Poate avea un as chiar în mâneca halatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
locuia singur într-un apartament micuț de la nelipsitul mezanin - foarte frumos și elegant, după părerea arhitecților, în general -, închiriat de preabuna lui soră, căci el, deși lucra ca simplu funcționar la minister - o slujbă, de altfel, chiar utilă oamenilor și întrucâtva vrednică de cinste -, cu o leafă bunicică pentru nevoile sale de zi cu zi, își cheltuia aproape toți banii la cârciuma din colțul străzii, iar, cam o dată la două-trei luni, își mai cumpăra și câte o carte de la librărie, nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
maximă determinare. Însă se cuvine să dezvălui câte ceva și despre această tânără, despre care am tot amintit, în repetate rânduri, până acum. Fără să scot la lumină nici măcar unul dintre numeroasele sale defecte - deoarece mă socotesc a fi o persoană întrucâtva cumsecade și știu că așa ceva nu se face în lumea civilizată și cu un grad înalt de instruire -, mă voi îndupleca numai a spune că aceasta nu era întocmai acel model elaborat de tânăr. De fapt, natura cam dăduse greș
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de lectură, se va putea sluji de ea mai bine decât o făcuse el. Ajungând nervos înapoi acasă, aproape că mai avea un pic și răcnea. Primul lucru, pe care găsi cu cale să-l facă, spre ași mai domoli întrucâtva dezamăgirea livrescă, fu să pună mâna pe Noul Testament 1 și, deschizându-l furtunos la întâmplare, privirea îi căzu exact pe următorul citat: Unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta2. Pentru o clipă, rămase complet mut, cu mintea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
nu mai avea nimic sănătos în el. De aceea, se și afla în starea jalnică, în care l-am găsit la începutul povestirii de față. Delira des, s-a văzut. Poate, dacă el, la vremea lui, ar fi fost și întrucâtva inspirat și cu șansă, pe cât fusese de 1 Una dintre cele mai frumoase rase de cai din Arabia Centrală și de Nord. deștept, altfel s-ar fi deșternut evenimentele pe firul sinuos al vieții sale. Dar nicidecum n-a fost
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
determina despărțirea de femei, rând pe rând analizând fiecare motiv și dezbătându-l cu pătrundere, până când, numaidecât, și tot ca de obicei, se deștepta din cugetare, dânduși seama repede că nu a ajuns la nicio concluzie, care să-l satisfacă întrucâtva și oarecum să-l dumirească. Ei bine, era pe la sfârșitul lui septembrie, atunci când acesta avea să ajungă curând într-un loc în care nu mai fusese, până atunci, niciodată. Într-o zi, un bun prieten al său - singurul, de altfel
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
o purtase, până exact adineauri, asupra lui, străbătu înapoi lungul coridor cu pas vioi, tineresc, zburând cu gândul la lucruri mai vesele. Dintr-odată, însă, văzu total surprins, aproape înspăimântat, cum o femeie, nici prea tânără, nici prea în vârstă, întrucâtva plăcută la chip și cu părul lung și desfăcut, în ținuta specifică tuturor internaților azilului, dădu buzna pe ușă afară și, haotic și zgomotos, se duse în grabă și se agăță repezită de gâtul fin al lui Victor, șoptindu-i
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Poștei Române. Adriana era o femeie aparent banală, o femeie pe cât de nebăgată de seamă, pe atât, totuși, de interesantă! La o primă vedere, aceasta părea a fi de o vârstă nedefinită, înaltă și uscățivă, aproape costelivă, cu o înfățișare întrucâtva aspră și morocănoasă chiar, din care se putea lesne intui o tristețe dură, dar ascunsă. Nu era nici prea frumoasă, nici prea urâtă; n avea nicio trăsătură, care s-o scoată în evidență, nici în rău și nici în bine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și nu iscodea, dar demonul aprig, care parcă se cuibărise în dânsa atunci, nu-i dădea pace defel și n-o lăsa să renunțe și să uite. Între timp, Adriana intrase în casă. Apropiindu-se de ușa acesteia, Luiza constată întrucâtva uimită că ea nu era închisă cum trebuie, ci fusese lăsată - din neglijență, desigur - pe jumătate deschisă. Atunci, deloc fără să stea prea mult pe gânduri, intră hotărâtă înăuntru și, după câteva momente, își găsi vecina trântită pe pat, cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
un doctor de specialitate și - chipurile - de renume, spunându-i măcar lui de ce anume cred eu, personal, că sufăr, pentru ca, poate, măcar el să creadă ce-i zic. Și - știu eu - s-ar putea ca asta să-mi fi fost întrucâtva de folos, dar apoi mi-am adus repede aminte că eu îi respect pe doctori, cam pe cât au știut ei, de-a lungul timpului, să mă respecte pe mine, adică puțin spre deloc! (Nenorociților! Dacă ați ști voi că eu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
împlini. (Fiindcă, altfel, speranțele n-ar mai însemna altceva, decât niște simple iluzii, corect?) Astfel, dânsul cunoștea foarte limpede, însă doar din auzite, un anumit loc mai aparte, un adevărat locșor secret pentru majoritatea lumii, unde se vindeau, la prețuri întrucâtva satisfăcătoare și atractive, stupefiante. Totuși, Șerban încă se afla - ca să zic așa - abia în faza de coacere și nimic, privitor la asta, nu era pe deplin cert și bine conturat. Biserica la care obișnuiseră dintotdeauna Victoria împreună cu Șerban să se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
se liniștească, el o hrănise cât putu. Acum, însă, se îngrozi deodată și fu copleșit, doar într-o singură clipă, de fiori reci pe toată șira spinării. Dacă, pentru cititor, poate, această bruscă răsturnare de situație pare foarte curioasă și întrucâtva improbabilă, pentru tânărul meu erou, ei bine, era un lucru ce ghicise c-o să vină la un moment dat, deși cu greu putea ști exact și când anume. Acest lucru, trebuie musai menționat, se cauza în întregime faptului că femeia
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
apăsat. Cuvinte periculoase, cum le numesc eu. Aici, că tot m-ați Întrebat, intră În egală măsură, pe lângă formă, și Înțelesul lor. Păi i-am spus ușor intrigat de “avertismentul” primit - dacă tot m-ați stârnit, spuneți-mi unul. Devenisem Întrucâtva curios și, mai mult decât asta, mă și incita tonul serios, chiar patetic pe care-l folosea. La litera m... hmm! Aici există un cuvânt dintr acelea... un cuvânt care pare inofensiv, și pe care l-ați auzit deseori. Dar
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
privat, pe care am ajuns astfel s-o considerăm, e Încă și astăzi mult discutată. Conform doctrinei romane, urmată până În zilele noastre, „publicum jus est, quod ad statum rei romanae spectat; privatum, quod ad singulorum utilitatem”. Criteriul utilității e Însă Întrucâtva incert, deoarece nu se pot separa printr-o linie precisă interesele generale de cele particulare și fiindcă e greu de susținut că dreptul, ocrotind interese private, nu ar avea În vedere utilitatea generală. De aceea, unii autori, ca de ex.
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sustă?" "Nu să duce, mă, nu să duce, soto! Dacă-ți zic. Sunt a'solut precisă! Ce, naiba, bă, am io față de proastă?" Numitul Vijulie rânjește cu un farmec știrb în fața acestei dubitații a coanei Cateluța, dar are generozitatea neașteptată întrucâtva de a nu-i da un răspuns franc. Coana mare intră cu o mutră încruntată în dormitorul meu. Dă din cap meditativ, ca un detectiv din filmele polițiste americane: "Mă, băiatule, ceva nu-i în regulă p-acia. Dom' Scufiță era
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Și cu cât individul e mai complex exemplul meu e suficient de elocvent, nu? -, cu atât devine el mai dificil de înțeles, iar cauzalitatea faptelor sale mai greu de decelat. Așa! Cred că prin această demonstrație de virtuozitate stilistico-psihologică, poate întrucâtva nițeluș cam elitistă, am demontat zicerea aia atât de enervantă a cumnată-mii cum că: Nimic nu-i mai simplu decât să spui că ești un neînțeles". Bun. Acum, că m-am răcorit nițeluș și pe tema asta, să ne
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
orbite: "Aaa, nenorocitelor! Acia v-ați ascuns, dar-ar tarbesu' și buba neagră-n voi!", blestemă el sticlele de doi litri și jumătate. Le trase afară dintre niște bulendre răpciugoase și le pocni unele de altele. Zgomotul parcă îl aduse întrucâtva mai aproape de tărâmul lucidității. Își lăsă încetișor mâinile pe lângă corp și începu să se smiorcăie, mestecând niște vorbe în șoaptă. Apoi, pe neașteptate, bătu cu piciorul în pământ și țipă: "Numa' din cauza ta, numa' din cauza ta, Vergile! Că m-am
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
soluție incoloră. Unul dintre recipiente fusese golit pe jumătate. Adică din el se evaporaseră zece litri fix. Petrică se încruntă. Știa el mai bine decât orice profesor universitar de fizica fluidelor cum se produsese acest fenomen. Înjură scurt și șoptit, întrucâtva arhaic, de grijania ăluia care sfertisise insecticidul. Spuse cu un aer grav: "Nenorocit om și Anton ăsta!". După care dădu disprețuitor din cap: "Prostu' tot prost, nene! Păi cum să ciordești tu, frate, atâta dintr-o singură canistră? Daa, Anton
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
acolo cu o yală și dispăru în toaleta rezervată cadrelor, închizând, tot cu cheia, în urma ei. De fapt, că să păstrez acuratețea descrierii, trebuie spus că era singura toaletă vizibilă. După alte cinci minute, apăru de acolo cu o figură întrucâtva mai mulțumită și se salută cu doi bărbați cu costumașe verzi și bonete așijderea. Tipii tăifăsuiau relaxați cu câte un pahar de plastic în mână. Pe buzunarele de la pieptul fiecăruia scria "Chirurgie I". Curând li se alăturară două fătuci în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
sunt ochii tăi!..." Când o văzu plângând, Relu se blocă din nou, simțindu-se brusc dezarmat. Nu mai știa ce să creadă. Dacă Monica nu era amestecată în treaba asta, și așa simțea el că ar fi, înduioșat și apăsat întrucâtva de remușcări, atunci cine era oare capul răutăților? Până acum își edificase o ipoteză de lucru pe care o socotea solidă și, deodată, se afla din nou în aer, fără nicio explicație la îndemână. Recunoscu cu deplină sinceritate: "Simt că
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
poporului" expediați prin notarea inițialelor, apariția unui "părinte" al aceluiași popor începe, parcă, să dea de gândit. Și să demonstreze, în același timp, compoziția binară și suprastratificată a romanului. Pe de altă parte, deși destul de aseptic, livrescul de antologie dăunează întrucâtva naturaleții realiste puse în pagini de Iulian Ciocan. Întregul farmec imund, vascularizat abundent în povești, capătă o contrapondere nițel rigidă, ostentativă și repetitivă prin toate citatele propagandistice selectate și expuse din loc în loc. Le recunoașteți? Vi le amintiți de undeva
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
într-o "lichidare"? Cum să ocolim "ciopîrțirea" operei? Cum să infirmăm spusele lui Sebastian, potrivit cărora, dintre sărbători, centenarul este "cea mai mortuară" și "cea mai perfidă"? Personal, nu mă simt în stare de nici una din aceste izbînzi. Ca să conjur întrucîtva predicțiile întunecate ale scriitorului mi se pare mai nimerit să apelez la niște versuri: Nu tu erai în seară și în lumină, nu Ci amintirea numai sau poate anotimpul, Abia te împlinești din ceasul cînd te știu, Și te destrami
Centenar Sebastian - Departe și aproape by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9211_a_10536]
-
iar nava a dispărut din nou, timp de douăzeci de minute, la Întoarcere constatîndu-se că lipsea totuși o parte din echipament. Toate acestea pot fi mai bine Înțelese dacă sunt puse În legătură cu seria de experimente din Colorado Springs și e Întrucîtva uimitor că nimeni nu s-a gîndit pînă acum să o facă. La vremea respectivă, locuitorii micului (pe atunci) oraș de la poalele vîrfului Pike’s Peak relataseră nu doar despre fenomenele electro-luminiscente care se manifestau frecvent În preajma laboratorului, cum ar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
care Îl mai citise și la birou. — Deci ai mai văzut-o și Înainte. Și cum ziceai că o cheamă? — Lenutza. — Mda, un nume destul de nostim. E măritată? Dacă el ar fi răspuns afirmativ, Christina s-ar mai fi liniștit Întrucîtva. Ea Însăși dorea din tot sufletul un astfel de răspuns, și poate că discuția s-ar fi oprit aici - cel puțin pentru o vreme. Vic socoti Însă că, pentru a pune capăt unei discuții care nu-i convenea deloc, era
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]