4,649 matches
-
pricinuite de păcat. Ultimul capitol ne aduce mijloacele de vindecare recomandate de părinții contemporani. Citesc primele pagini și încerc să vă conving și pe voi că pentru a trăi frumos trebuie să gândim frumos. Sunt în jurul nostru, oameni care ne întunecă mintea. Când întâlnim astfel de oameni, nu putem decât să ne amintim că lumea a fost zidită de Dumnezeu și își are frumusețile ei, de aceea nu trebuie să vedem viața noastră doar în negru, ci să învățăm să iertăm
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
crimei s-a făcut superficial în trupul păsării aripile n-au mai încăput așa cum în mine acum nu mai încape aripa îngerului furios că am călcat pe umbra copacului din care aripile lui s-au format la răsărit lumină simplă întunecată de verbul "a fi" probabil prea încurcat între creștetul mâinile și tălpile amorțite de vârste s-a ridicat din pasăre plictisit a strigat un cuvânt pe care nici acum nu-l înțeleg de nerăbdare a devenit rod oval jumătate gând
LA RĂSĂRIT DE LUNĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383719_a_385048]
-
jefuirea mormintelor domnești de la mânăstirea Putna, căreia i-au luat și acoperișul de plumb, din care au făcut gloanțe. Faptă oribilă, pomenită de Neculce în „O samă de cuvinte”: „Vasile Vodă ...au greșit în fața lui Dumnezeu că i s-a întunecat mintea spre lăcomie, de au stricat mănăstirea Putna,gândind că va găsi bani și n-au găsit”. Timuș a fost omorât în cetatea Sucevei chiar de prințul polonez refuzat de domnița Ruxanda, iar Vasile Lupu a fost înlăturat de la domnie
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Apoi, sicriul său a fost deshumat și adus aici pentru odihnă veșnică (în sfârșit!...). Așa s-au scurs în destinul bisericii Trei Ierarhi atâtea destine omenești, prin acele dramatice întâmplări și misterioase împrejurări, încărcate de patimi și păcate omenești, care întunecă și luminează strania sa aură ISTORICĂ. Cu un vălmășag de sentimente ciudate mă gândesc acum la starea actuală a bisericii. În ultimii ani, ornamentele exterioare ale zidurilor s-au deteriorat din ce în ce mai mult, fapt ce a determinat factorii decidenți să ia
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
jefuirea mormintelor domnești de la mânăstirea Putna, căreia i-au luat și acoperișul de plumb, din care au făcut gloanțe. Faptă oribilă, pomenită de Neculce în „O samă de cuvinte”: „Vasile Vodă ...au greșit în fața lui Dumnezeu că i s-a întunecat mintea spre lăcomie, de au stricat mănăstirea Putna,gândind că va găsi bani și n-au găsit”. Timuș a fost omorât în cetatea Sucevei chiar de prințul polonez refuzat de domnița Ruxanda, iar Vasile Lupu a fost înlăturat de la domnie
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Apoi, sicriul său a fost deshumat și adus aici pentru odihnă veșnică (în sfârșit!...).Așa s-au scurs în destinul bisericii Trei Ierarhi atâtea destine omenești, prin acele dramatice întâmplări și misterioase împrejurări, încărcate de patimi și păcate omenești, care întunecă și luminează strania sa aură ISTORICĂ......................................................................................................................... Cu un vălmășag de sentimente ciudate mă gândesc acum la starea actuală a bisericii. În ultimii ani, ornamentele exterioare ale zidurilor s-au deteriorat din ce în ce mai mult, fapt ce a determinat factorii decidenți să ia
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
lumina zilei către bezna nopții. Cu frunze pământii scrie drama vieții sfârșite în pecetea sorții. Sub nori se ascund raze de soare, focul să le stingă aburi plumburii. Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii ruginii. Văl plumburiu întunecă văzduh și înfiorează gânduri omenești ce-și duc ecouri în vorbe de duh. Că îngheață maniere sufletești. În văl plumburiu se cerne viața naturii în a vremii amorțire. Prin iarnă să-i legene speranța, cu dor de-a primăverii revenirire
VĂLUL PLUMBURIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383805_a_385134]
-
vijelie grozavă, Iubito, hai să ne ascundem Sub blana uriașului urs ucis de atlanții pe care nu i-a văzut încă nimeni. Cum să ridic eu noaptea aceasta ca pe un munte? Iarba e pârjolită, ochii sunt pârjoliți, Apele se întunecă, ce vânează șarpele Când adună veninul sub colți? Ploaia le spală pe toate. Auzi cum bate inima ... Citește mai mult Este? Soldații s-au pierdut în mlaștinile istoriei,Au trecut peste sârma ghimpată,s-au ridicat pe socluri, iar eu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
este o vijelie grozavă,Iubito, hai să ne ascundemSub blana uriașului urs ucis de atlanțiipe care nu i-a văzut încă nimeni.Cum să ridic eu noaptea aceasta ca pe un munte? Iarba e pârjolită, ochii sunt pârjoliți,Apele se întunecă, ce vânează șarpeleCând adună veninul sub colți? Ploaia le spală pe toate. Auzi cum bate inima ... XXXIII. SUFLETUL TĂU, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015. Sufletul tău Sufletul tău, coroana copacului Se leagănă-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > IN MEMORIAM, NINA CASSIAN Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului SONET IN MEMORIAM, NINA CASSIAN O veste funebră întunecă zare Și în lut ascunde cerul de sub pleoape, Să nu poată ieși din veșnică noapte, Stea ce arde-n a poeziei candoare. De ploaia ce duce regrete pe ape, Tristețea din ochi se scurge în izvoare, Când dor și iubire
IN MEMORIAM, NINA CASSIAN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380160_a_381489]
-
azi și mă-nfior că pot să cânt în timp ce zbor și nu să latru ca un câine. Nu-mi pasă că-n neant alunec cu cei care roiesc în jur. Mă simt lumină și azur așa că n-am cum să mă-ntunec. Nu-mi pasă că-mi cioplește-n stâncă statuia, crudul meu destin. Cât timp acum mă simt deplin de ce să jinduiesc la încă ? Nu-mi pasă că e iarnă și că înnămețit în dânsa sunt, căci orice viscol îl înfrunt
NU-MI PASĂ NUMAI TRISTEŢEA... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380258_a_381587]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > CINE-I OARE? Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cine vine blând, mirată, scuturându-se de vise peste toamna-ntunecată în pocale de vii stinse? nu sunt pași de păpădie nici mirări din văz de plop ai ghici-o dintr-o mie de n-ar merge la galop. își așează fulgi-n traistă și pornește roibul sur strângând arii în
CINE-I OARE? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380297_a_381626]
-
cunoască. Numai rămășițele de luminări de la căpătâiele morților mai arătau că acolo erau îngropați oameni”. La aflarea veștii morții lui Ion Șugariu, prietenul lui, poetul Virgil Carianopol scria: „Când moare un poet adevărat, ar trebui, măcar o clipă, să se întunece soarele, iar luna să nu se mai arate în acea seară”. Iar lui, în anul 2015, îi este interzisă, o placă memorială, spre neuitare, pe locul unde a căzut, în luptă, la datorie, ca locotenent, ca erou al Oștirii Române
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
să sar pe el acolo...să-l ...gonesc de acolo adică, înțelegeți?... A plecat până la urmă și nici bicicleta nu a mai luat-o, cu toate că eu i-o adusesem... După aproape circa o săptămână, pe la orele șapte seara, când se întunecase , părintele Adonis a venit pe la noi pe acasă, noi fiind vecini, prieteni de familie, soțul meu fiind și consilier la biserică, fiind ales ixpre chiar de părinte. L-am servit cu vin, întrucât se văieta că-l doare piciorul de
SFINTE DOMNULE EPISCOPE (INSPIRATĂ DINTR-O SESIZARE REALĂ) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378193_a_379522]
-
cu vocea aspră și prelungă, Că noaptea fără stele-i foarte lungă, Iar soarelui i-am dus prea multă lipsă. Și în sutana neagră, din amvon, Episcopul vestește noi necazuri, Chiar dac-a fost și el cândva bufon, Acum se-ntunecă și face nazuri. Iar marea vine, neagră, la ponton Și freamătă și plânge în talazuri. TURNUL ALB Cu metereze dure și înalte Și cu luciri furate de la soare, E, pentru rege, zid de apărare, Pentru regină cât de cât, încalte
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
sorocul spiritualității românești, harazită să dăinuie prin jertfe ciclice, prin eclipse deschizătoare. Virgil Ierunca[1] 1. Contextul unei epoci în derivă Complexitatea extraordinară a evenimentelor și situațiilor pe care umanitatea veacului XX a fost silită să le traverseze încă mai întunecă și blochează puterea noastră de analiză și reflecție. Structura esențială a valorilor lumii suportase o devastatoare disoluție. Iată de ce, după al doilea război mondial, imaginea lumii avea să apară cu un chip necunoscut, străin, altfel spus, de-ne-cuprins în acea normalitate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
În 20 de ani de acum încolo, cererea de muncă pentru o mulțime de meserii va fi substanțial redusă. Nu cred că oamenii înțeleg asta”, a spus Bill Gates, potrivit Business Insider. Gates nu e singurul care prezice acest scenariu întunecat pentru muncitori. În ianuarie, The Economist a prezentat o paletă de mai mult de 10 meserii care urmează să fie preluate complet de programele computerizate. Printre acestea, contabilii și muncitorii din magazine. Capital.ro scria în vara anului trecut că
NOUA ORDINE MONDIALĂ: Schimbarea care ne va marca pe toţi [Corola-blog/BlogPost/93753_a_95045]
-
oglindă te privești, Ea reflectă ce-i arăți. De ești vesel și zâmbești, Ochii îți surâd sub gene, chipul ți-este luminos, E firesc că și oglindă să-ți răspundă prietenos, De te-ncrunți, esti bosumflat, afișezi mereu tristețe, Te întuneci ne-ncetat, cum altfel să-ți dea binețe? 16.03.2015 După o poveste cu talc: “Casă cu o mie de oglinzi.” Referință Bibliografica: Oglindă / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1536, Anul V, 16 martie 2015. Drepturi
OGLINDA de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377184_a_378513]
-
De multe ori mă gândesc la tine Și parcă mi-e dor de pedepsele tale Și parcă mi-e dor de vremea de-atunci, Doamne al țepelor, mă cutremur și tac, Sângeră luna pe Deal între furci Și cerul se întunecă peste Albac! Între est și vest, de la nord până-n sud Ne-au furat și Istoria din cimitir, Când trec prin Țară pretutindeni aud Cum geme și aerul pe care-l respir... Legea cea veche pune-o la loc Și toată
VLAD ȚEPEȘ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377272_a_378601]
-
să ronțăie podoabele de pe brad. Când termină și cu acestea, trecu la clopoțeii și beteala care împodobeau căsuța. Spre dimineață, când sania Zânei Iarna se opri în fața casei lui Moș Crăciun, urmată de săniuța de gheață a Ștefaniei, ferestrele erau întunecate, pe horn nu mai ieșea fum și nu se mai zărea nici urmă de podoabă de la acoperiș până la uși. - Ce s-a întâmplat aici? Petrică se repezi să deschidă ușa în fața moșului, gata să îl apere la nevoie. Se trezi
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > RĂPIREA (4) Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Domnul Tică plecă îngândurat, cu pași înceți din fața magazinului. Afară se întuneca, dar el nu realiza acest lucru. Ajunse în fața blocului și se așeză pe bancă. Era nedumerit, nu știa ce să creadă. Stând el acolo, fără să simtă răcoarea de afară, îl cuprinse panica. Simțea în sufletul său cum ghimpele geloziei
RĂPIREA (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382294_a_383623]
-
ce dă impresia unui zgomot surd ca o surpare de pietre, Ion Mărgineanu dorește de la un timp a-l distila, a-l muzicaliza. Re-pre-zentările magic rustice se conservă, însă încrînce-narea se fluidizează formal, trece în melopee: "Doam-ne, ai putea să-ntuneci / chiar zarul celestei plîngeri, / și oracole, s-aluneci / dalb alai de tineri îngeri, // să mă simt și eu o dată / vis nu truditorul pîntec - / naștere nevindecată / sub Jarul dintr-un descîntec. // Să îmbătrînesc pahare, / Doamne, într-un colț de Rai, / să
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
a perseverat în scris și de ce s-a mulțumit să ne ofere doar un avant gout la proza pe care apoi n-a mai scris-o. E drept că a avut o viață scurtă și agitată, că ftizia i-a întunecat ultimii ani, dar acestea nu constituie explicații suficiente; înclin să atribui totul unei timidități maladive, caracterului introspectiv împins la extrem, ce i-a paralizat voința. Atunci cînd tinerii romantici debutau adolescenți și încercau să impună cît mai repede publicului produsele
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
marcă” sau, în termenii economiei de piață moderne, drept ”brand de țară” - au transformat Bucureștiul, de fiecare dată, într-o capitală cu adevărat europeană. Incredibila, surprinzătoarea efervescență multiculturală creată într-o vreme în care orizontul nostru vital părea să se întunece cu pași repezi, deschidea totuși perspectiva și speranța într-un gând vechi și drag al compozitorului român despre ”menirea sfântă a muzicii” - aceea de a aduce ”dragoste și înfrățire printre cei pe care îi despart credinți și obiceiuri deosebite.” Faptul
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
a artificialului, în vorbire, în scris, în îmbrăcăminte, în felul de a se purta, în eleganța excesivă a locuinței, în îmbîcsirea ei prin lux. Detaliile vilelor sale se apropiau, se îngrămădeau, se suprapuneau ca în textura unei pîsle ce se întunecă proporțional cu dezordinea propriei sale structuri". E amintită și aprecierea Marthei Bibescu, care afirma despre acest văr al soțului său că ar avea toate viciile cu putință, minus viciul de formă... Relevantă este cu deosebire implicația lui Proust în viața
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]