9,278 matches
-
deșartă colo-i gura iadului umple gura raiului pe picior de plai ajunși de raze să fim străpunși să uscăm păcat și vină să-ndreptăm tot ce se-nclină să-nchinăm la sfinți cocori grădina cu sfinte flori hai - bureți întunecați la minune ajutați și-o să fiți în ochii Lui creți de nori - lumii gurgui BRIC-À-BRAC-URI NECESARE a murit modern: înghețat în plin câmp experimental vă urâm - cu simpatie: vomați din plin - ca poftă ce va să fie doi oameni mugeau
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
nemărginirea, flexibilitatea temporală și spațială. Întruparea gemelară a aceluiași suflet, într-un timp și un loc neprecizate, în fapt, reconstituirea dublului în unitatea sa originară, încheie, cu un tablou static, poemul: „Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii". Metafora centrală este cea a „dublului nepătruns, întunecat”, ivit din tenebre insondabile, din abisuri străvechi, pentru apărarea valorilor perene: dragostea, fidelitatea, onoarea, arta cuvântului, care exclud, fiecare în
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
dublului în unitatea sa originară, încheie, cu un tablou static, poemul: „Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii". Metafora centrală este cea a „dublului nepătruns, întunecat”, ivit din tenebre insondabile, din abisuri străvechi, pentru apărarea valorilor perene: dragostea, fidelitatea, onoarea, arta cuvântului, care exclud, fiecare în parte, dar și în multiplele interferențe posibile, impostura. Ultimul vers al poemului, „Doi colți însângerați, în raza lunii”, memorabil și
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Întunericul, urcând spre lumină, devine penumbră. Lumina neapropiată, apropiindu-se de Samsara, devine tot penumbră, dar diferită ca substanță”. Sau: "Poezia mea explorează spațiul, mai puțin frecventat, dintre subconștient și conștiință" (Poetica non-imanenței, p. 239). La confluența penumbrelor, luminoase și întunecate, Lupul și eul poetic, într-un stop-cadru magistral, își dezvăluie identitatea simbolică, adevărul ultim al ființei. Expresia metaforică „doi colți însângerați”, care se ivește ca o concluzie firească, în urma unei evaluări lucide, nu onirice, a stării de fapte, are efectul
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
cu pădurea (eterată) (“Privește-n tulburi lumi interioare/ Cu ochii verzi și reci, întredeschiși”; Dispare în pădurea eterată,/ La care nu ajunge niciun drum" - Totem); - cu noaptea, genunea, câmpul și luna (“Apoi, am stat, pe marginea genunii,/ Noi, dublul nepătruns, întunecat,/ Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat:/ Doi colți însângerați, în raza lunii” - Avatar). Semnificațiile simbolice devin mijloace de caracterizare, la care se adaugă câțiva indicatori de atitudine: - postura demnă, neclintirea, care generează imagini statuare (“... alăturea un lup/ Se oglindea în
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
credeam ferecate pentru că astfel trebuie. Fără a se recurge neapărat la vreun gest definitoriu, totuși are loc reîntregirea celui care oricât de încețoșat între impropriu și complex fărâmițat ar fi în esența sa, neîndoielnic este „Omul”: „Covârșitoarea durere/ alunecă pe întunecatul cer/ și firul alb voalat/ străpunge marea resemnării./ Suferință adâncă/ cu degete crispate/ spre înfiorătorul cui/ ce carnea o străpunge./ Pe cruce,/ părăsit durerii sale, Omul./ Și geamătul cu plânsul simplu/ al clipei fapt, cu viața în valoarea sa/ circulatorie
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
în pragul morții. Versurile poetului Traian Vasilcău tulbură, răscolesc și seceră neliniști. În multe dintre poemele sale poetul îndeamnă la calea cea dreaptă scăldată în Lumina ce ni s-a dat. Acea Lumină pe care o ascundem inconștient în cotloane întunecate ale sufletului, pe care o zăvorâm fără regret refuzând și, în timp, uitând care este rolul trecerii noastre prin Viață. “Care popor? Negânditoare plebe, ... Citește mai mult Am primit cu ceva timp în urmă cartea “Sfeșnic în rugăciune” a poetului
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
în pragul morții.Versurile poetului Traian Vasilcău tulbură, răscolesc și seceră neliniști. În multe dintre poemele sale poetul îndeamnă la calea cea dreaptă scăldată în Lumina ce ni s-a dat. Acea Lumină pe care o ascundem inconștient în cotloane întunecate ale sufletului, pe care o zăvorâm fără regret refuzând și, în timp, uitând care este rolul trecerii noastre prin Viață.“Care popor? Negânditoare plebe,... VI. 3 PENTRU REGĂSIRE, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
aduce după sine tot angrenajul de sentimente conexe fără de care nu poate: „În seara aceasta/ liniștea/ e durere adormită prietene./ Cum să numesc/ dorințele mele/ nerealizate./ Cum să mă botez/ în ziua de naștere/ a păsării mele rănite.// Din nopțile-ntunecate/ asfințiturile nu mi se deschid./ În seara aceasta/ am spart paharul speranțelor/ rupte.// Ce fel de zi cauți/ în soarele meu rănit/ al vieții mele mici/ al marilor mele dorințe.” (O voi găsi). Poemele Driteti seamănă cu niște picturi sentimentale
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
-n două prăpăstii de fiecare dată când îmi spuneai cu teamă că scara asta nu duce nicăieri, „căci e prea înaltă, prea verticală, iubito, iar infinitul nu poate fi un punct de sprijin”. Cădeam în ochiul tău drept, prin irisul întunecat, într-o spirală în care nu mai exista decât ecoul vieții mele strigându-te. Mă prăbușeam fără respirație ca într-o moarte în care așteptam doar întâlnirea cu mormântul pe care mi-l pregăteai în inima ta în timp ce eu cădeam
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
minuni. Nașterea unor prunci proveniți din fecioare era ceva curent iar unii dintre aceștia, crescând, deveneau voinici și plecau în căutarea Graalului, deși nimeni nu avea habar ce este năzbâtia asta. Cert este că, de regulă, se pierdeau în codrii întunecați ai facebook-lui și nu se mai auzea în veci de ei. Alții, cei născuți cu grave malformații comportamentale, plecau la muncă printre străini cu gând să se chivernisească. Vai de mama lor! Aici în împărăție ei erau subiectele unor balade
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
sacadat de tobe pășește printre coloane uriașe, hieroglife, culori, simboluri și semne pe-acordul lirei, lutei, chimvalei, pătrunde în sala hipostilă magie de forme, frize și fresce, ochi nevăzuți o-nsoțesc, figuri, umbre și suple forme se-ndreaptă departe, adânc, spre întunecata-ncăpere, ferit de arșița zile, pe-Osiris, trinitatea, întâlnește, continuă drumul și dintr-o aură Isis-Hathor, Stăpână a tronului, lumina nocturnă, zeiță a cerului, soție și mamă, ce cu credință îngrijește, un lotus i-oferă și-o cupă de aur
ŞOAPTELE LUMINII ~ TRANSCENDENŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380785_a_382114]
-
fi întâmpinat recent ura devastatoare cu chip de om. Au fost momente uluitoare create de un tumult verbal vecin cu imbecilitatea agresivă. De necrezut că atâta mizerie umană poate fi adunată într-un singur om. Era un clocot de ură întunecată care se revărsa asupra mea ca o avalanșă nestăvilită. Abisul urii părea fără fund, nu se zărea nicio crăpătură prin care să se strecoare o zare de lumină sau o boare de aer respirabil. Astfel s-a născut în mine
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
lipsit de bun simț, rațiunea este stăpânită de porniri sălbatice, animalice, de agresivitate, spiritul este în totală dezordine. Ura nu te mai întreabă de nimic, ea dorește doar produsul finit pe care mintea sufocată de răutate îl naște în camera întunecată și murdară a propriilor frustrări. Persoana cuprinsă de ură, oriunde s-ar duce, orice ar face, odată contaminată, va purta pentru totdeauna stigmatul omului cuprins de un asemenea sentiment. Pe măsură ce reflectam asupra acestor trăsături caracteristice urii, tot mai evident le
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
scurtă este calea de la noblețea sentimentelor din tinerețe, la mizeria morală în care clocotește ura de moarte. M-am întrebat de atatea ori, cu ce a putut fi presărată o astfel de cale care poate duce la o atât de întunecată alunecare? Cum a ajuns întruchiparea acelui tip de om care urcă pe meterezele vieții pentru a atinge topul urii și rădăcinile sufletului să-i rămână ancoreate tot într-un spațiu terifiant al urii? De buna seamă că psihologia lui s-
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
lor. Prima parte poartă titlul "Eugenia - o iubire pierdută" și partea a doua, "David - în furtuna vieții". Aceste personaje, cu toate că au personalitate diferită, au totuși în comun multe asemănări. Fiecare pășește de la lumina solară a speranțelor în cea a umbrelor întunecate ale neșanselor deznădejduitoare, sub presiunea unor întâmplări, situații, hotărâri care vor shimba profund direcția lor de viață. Ambele personaje își caută refugiul în fața alienării sociale în viața de familie, dar rămân cu inima zdrobită scurgându-li-se zilele într-o
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
de noi știute. Ai rămas, undeva suspendat, într-o lume străină de tine, nu ești cel de aici, acea lumină trandafirie, iubirea, plutind amețitor spre mine, dacă nu ai forță s-o descoperi, împărtășind-o, rămâi în spate, rece și-ntunecat, în realități neînțelese, un teatru cu actorii ce-și uită rolurile. Mergi cu ochii-nchiși, uiți că ai ochi, știai că undeva există o altă viață, popas între veniri și plecări, mult mai târziu ai înțeles asta, ca și acum
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
nu-i decît o copie. De unde vine parazitul farsei, ca un păduche al cameliei, în podoabele sincerității?" Chiar trebuie să știm? O lume de figuri închide Arghezi între pagini, de figuri în a căror creionare în lumină recunoști, necăznit, tușele întunecate ale Florilor de mucigai: Era un personaj de-o șchioapă, încins cu curea aspră, cu barba pînă la genunchi - deștept ca un șarpe, înțelept ca o carte veche cu copci și bun, bun ca un miel cărunt." Un loc al
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
de compensare, construită pentru exorcizarea realității ostile și opusă ei". Odată cu elaborarea romanului său principal, preocupările demonologice ale lui Bulgakov sporesc. în ele reverberează atât registrul "pozitiv", al împlinirii unor aspirații refuzate în real, cât și cel "negativ", al realului întunecat, generator de suferințe, ca atare. Echivalențele și metamorfozele demonicului sunt puse în scenă de un expert (să nu uităm că scriitorul a fost fiul cunoscutului teolog Serghei Bulgakov), circumscriind tabloul istoric al epocii sovietice unei esențializări a Răului, ce se
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
pacifiste, doctrina ce perora anatema Evului Mediu, afirmând despre această felie de cultură europeană că reprezintă perioada animală a istoriei omenești, zoologia acesteia. Cât tembelism, atâta prefăcătorie. Nu mai departe decât zilele trecute am auzit încă sintagme de tipul: epocă întunecată, perioadă obscură ori democrație a nelibertății. Adevărul e că, din acea perioadă a feudalismului luminat, începe aventura artei europene de orientare creștină. Ascultați muzica școlilor de la St. Martial de Limoges sau Notre-Dame de Paris și veți simți bobârnacul pe care
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
sau prea puțin vinovați pentru a fi călcați în picioare și desfigurați. Este de-a dreptul strigător la cer faptul că politicieni demni de respect, de la Dan Amedeo Lăzărescu la Mona Muscă, au fost supuși oprobriului public cu o ură întunecată, cu un fel de plăcere primitivă de a-i înjosi pe oamenii care au o anumită ținută, în timp ce foști ofițeri de Securitate, ca Nicolae Pleșiță sau Ilie Merce, cu pensii mari, primite pentru activitatea lor de ofițeri de Securitate, apar
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
mică scânteind în dalele scuarului, excrementele porumbeilor pe care distanța și frigul le-au întărit, preschimbându-le în ceva aproape frumos, cum ar fi niște pete de zăpadă. Îi plac simetria stâlpilor negri de fontă și umbrele lor și mai întunecate, rețeaua de rigole din pietre de pavaj. Coșurile de gunoi care dau pe-afară sugerează mai degrabă abundența decât mizeria; băncile goale din jurul spațiilor verzi par a-și aștepta, binevoitoare, ocupanții zilnici - angajați veseli în pauza de prânz, băieții cu
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
ce s-a retras furioasă în albastru sângele tău luna trece atunci cu o femeie neagră în brațe peste o punte subțire în hau În ungherele netrebniciei noastre se sapă din greu cu mâhnire cu furie se sapă o adâncă întunecată crevasa așteptat sunt să spintec beznă cu buzele cu silabele mele primejduit că și ține fluture negru odihnindu-te în lumina mâinilor în timp ce hei rup hei rup oasele noastre lingușesc brazdele proaspăt întoarse peste cei morți în timp ce bem în tăcere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
noastre că pe un ceasornic cumpărat de la târgul de vechituri într-o vară Ce ne mai pregătește oare melancolia ta Doamne cu valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Ion Vădan, care a lansat aici, în premieră, programul ei de viitor: seria editorială „Scriitorii la ei acasă”. La el acasă a fost și Francisc Păcurariu, cu o nouă reeditare a românului „Labirintul”, cel care reconstituie cu mult dramatism zilele întunecate ale Dictatului de a Viena, dar și Melania Cuc, scriitoare și ziarista, pictorița, poeta, eseista și romanciera, cu o activitate scriitoriceasca dintre cele mai bogate. Micuța de statura, cu un zâmbet cald și cuceritor, Melania Cuc e o zvârluga de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]