786 matches
-
Îi venea Înapoi ca și când un văl de apă ar fi acoperit suprafața sticlei, făcând priveliștea mai nelămurită. Așa trebuie să fi fost oglinda lui Narcis, pentru ca tânărul să nu se fi recunoscut În chipul reflectat. Fundalul imaginii era atenuat de Întunecimea plumbului, deși lumina Îi bătea din plin peste chip. Zâmbi politicos, În semn de apreciere. - Ai și oglinzi mai mari ca asta? Îl Întrebă mai apoi. - Mai mari ca asta? Ce vrei să faci cu ele? - Nimic. Sunt numai curios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
tot așa de departe de a fi reprodus cugetarea unitară care le pătrundea pe toate, ne mulțămim numai cu aceste câteva însemnări, sperând că d. Conta va face din ele obiectul unui studiu în scris. [16 februarie 1877] {EminescuOpIX 329} ÎNTUNECIME DE LUNĂ Ieri preste zi se făcuse vreme senină, încît mulți credeau să poată observa sara întunecimea prezisă; dar de la 5 oare după ameazăzi cerul A 'nceput să s-acopere c-o ceață alburie din ce în ce mai deasă, care n-a permis
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numai cu aceste câteva însemnări, sperând că d. Conta va face din ele obiectul unui studiu în scris. [16 februarie 1877] {EminescuOpIX 329} ÎNTUNECIME DE LUNĂ Ieri preste zi se făcuse vreme senină, încît mulți credeau să poată observa sara întunecimea prezisă; dar de la 5 oare după ameazăzi cerul A 'nceput să s-acopere c-o ceață alburie din ce în ce mai deasă, care n-a permis a se vedea intrarea lunii în umbra pământului. [16 februarie 1877] NEORINDUIELI GRAVE În unul din ultimele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
negri și o piele cu o paloare cam bolnăvicioasă. Ca să reușești să te transformi dintr-un copil schilod într-o femeie schiloadă, în mijlocul familiei, acasă, să reziști unei asemenea vieți statice și plină de greutăți - ăsta era prețul plătit, o întunecime saturnină, o durere copleșitoare. Pentru că însemna să trăiești fără ce îți trebuie și să afișezi o față mulțumită, sau cel puțin nu nemulțumită. Însă Mildred nu voise să accepte să zacă și să moară, deși niciodată nu a reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
îngândurat, în timp ce gloanțele ungurești făceau găuri în lutul malului. Doar niște greci, și niște admiratori de-ai lor, în amiaza lor lichidă, unde prietenia întru frumusețea a tot ce e omenesc era perfectă, credeau că erau clar separați de această întunecime. Și până și acești greci au fost absorbiți de ea. Ei sunt însă încă admirați de restul celor mulți, cei împroșcați cu noroi, suferind de junghiurile foamei, bătând străzile, traumatizați de război, dificili, veșnic chinuindu-se, loviți în burtă, acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de el. CAPITOLUL XI Acuma există un timp întunecat precum Catedrala din Westminster în care o multitudine de obiecte nu se arată clare; sunt prea dense și acoperite de o ploaie insulară, o pâclă de Marea Nordului, o vână a Tamisei. Întunecimea în care trebuie luate hotărârile - nu e doar locală; este aceeași întunecime care există până și în atmosfera cea mai limpede a toridei Messina. Și ce să mai vorbim despre temperatura înghețată a acestei ploi? Aceasta nu dezgheață prostia ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Westminster în care o multitudine de obiecte nu se arată clare; sunt prea dense și acoperite de o ploaie insulară, o pâclă de Marea Nordului, o vână a Tamisei. Întunecimea în care trebuie luate hotărârile - nu e doar locală; este aceeași întunecime care există până și în atmosfera cea mai limpede a toridei Messina. Și ce să mai vorbim despre temperatura înghețată a acestei ploi? Aceasta nu dezgheață prostia ce sălășluiește pe chipul uman, nici nu îndepărtează înșelătoria, nici nu preschimbă defectele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
gât și urechi. Tot restul corpului era murdar de praful de cărbune de la muncă, până la călcâie. Până și la colțul ochilor erau niște unghere umbrite pe care n-am apucat să le curăț. Ele reușeau să-mi lărgească privirea prin întunecimea lor. N-am avut nici timp să mănânc, chiar dacă mi-ar fi fost foame, căci la morgă durase ceva și Lucy mă aștepta. Am condus mult mai repede decât ar fi trebuit, și aproape că era s-o pățesc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
-mă fizic, cu pantoful lui modern cu vârf ascuțit pe pedala de cauciuc a acceleratorului, conducea mașina de-a lungul străzilor. Această mașină mândră, care avea panaș, era roială, și nu era fratele meu prințul Detroitului, plin de forță și întunecime? Păi, și ce dacă, ce dacă era o forță în lumea mașinilor? Nu era de ajuns? Și ce să îți dorești mai bun de-atât? Nu eram deloc mândru de mine, credeți-mă, și încăpățânarea cu care îmi doream o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
în mulțime, deprimat și posomorât. Și pe deasupra mai era și o vreme cenușie și bătea vântul, iar corabia, Sam MacManus, era veche. Lângă ea era depozitat un motor negru, pe chei, iar pe ea tot felul de mașinării urâte, unsoare, întunecime, melancolie, ziua însăși învestmântată în zale de fier. Oceanul ne aștepta cu provocări teribile și pline de amar, de parcă ne-ar fi invitat să ne gândim la cât de adânc era, la cât de înghețat și sărat era, față de temperatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și pe toți ceilalți, astăzi, precum ieri și precum mâine, de misterul, de neliniștea, de spaima, de vântoasele și de haosul tenebrelor și nopții... Apelul ciudat de rugător și de cazon al Șefului, se și îndeplini, fără vreo vorbă. În întunecime, cuminți, sfioși, cei doi tovarăși așteptau, cu ochii-nchiși, în tihnă și în înțeleaptă reculegere, scurgerea celor câteva minute, perioadă standard după care, ca de obicei, venea și obișnuitul îndemn de Rupeți rândurile! Apoi, sosea și somnul. Somnul lor cel
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
al calvarului îl va face să ardă ne-ntrerupt, în noapte, mistuindu-l, calcinându-l..., până la scrumul primei infernale dimineți, de după. Adversarii nu trebuie nicicum subestimați. Diavolii, etern-damnații, făpturi decăzute și spurcate, luntrașii lacului de foc și de pucioasă, de la hotarele întunecimii, au fost printre îngerii cei mai puternici și mai mândri. Au fost heruvimi! Totuși, alegerea vă aparține vouă și doar vouă, domnilor. Bine, bine, dar..., de ce tocmai noi? se înăsprește Dan. Nu știu. Numai Bunul Dumnezeu o știe. Sincer, îi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
aristocratică un smoching rasat, doar plastronul alb, orbitor de alb, al cămășii sale de mătase (cu bumbi minusculi de agată și cu manșete scrobite, răsfrânte, butonate în aur) proiectând o oază de lumină, ce accentua până la nefiresc, oximoronic, aureola de întunecime profundă și stranie a personajului. Geamănul constipat al lui Dracula! Parol! îl categorisește mental Avocatul. Cu un gest repezit, care se dorește a fi prietenos, custodele își invită oaspeții întârziați, în holul din capul monumentalei scări interioare, din marmură șlefuită
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Dop...! Stop! Uite-l și pe coteiu' lu' Marius..., pe Pizdeluș, cum de ne-a simțit, sărăcuțu' și cum de-aleargă el încoace, tocmai de la bază! Un pufulete, o potaie hazlie, bearcă, încrucișare ludică de fox-terrier cu maidanez, erupe din întunecime zigzagat, în tumbe și năvălește ca un glonț, direct în pieptul lui Dănuț. De unde se azvârle iarăși la pământ, chitită pe șotii, amușinându-i curioasă pe ciudații companioni ai Lunganului, cu scâncete și cu zvâcnituri frenetice, dintr-un mertic de coadă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
senzația unui rătăcit în mijlocul acelei mici adunări venită să-i felicite, o anume timiditate greu de explicat la un asemenea om. Oricum, sufletul omenesc e mult prea complicat și ascuns, pentru a fi înțeles în câteva minute, plin de lumini, întunecimi și meandre, de alcătuiri sfinte sau păcătoase, uneori chiar din hidoșenii, acestea din urmă cel mai greu de observat, oribilități ascunse de înșelătoare învelișuri. Acum erau amândoi la strălucirea vârstei, diferența de ani dintre ei, el fiind cu câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
se găsi fără nici o greutate: „gerul de afară”. Ea rămase descumpănită, nu se aștepta. Nici eu: mă miram de mine, dar asta era porunca, simțeam că e bine, mai ales față de imprevizibilitatea ființei ei. Mai erau și alte lumini și întunecimi în joc, mă abțineam cu greu ademenirii lor. Mă privi drept în ochi, trecură câteva secunde, fața ei venea din lungimea unui timp pe care-l credeam uitat, zămislit din hățișuri, spaime și lumini. În clipele acelea aparținui altei vârste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Îi culeagă, copilul văzu că erau cu adevărat boabe de piper, așa cum auzise el că punea Tușa În ochii aripatelor de pe Ploconul de pâine. Băieții Încremeniră. Asta Însemna că poveștile puteau fi adevărate sau că puteau lua chip aievea În Întunecimea Văii. Fără să vrea, grăbiră pașii din ce În ce, până o luară de-a dreptul la goană, fără să le pese că stârneau cu zgomotele lor toate jivinele ce sălășluiau pe acolo. Nu le păsa că se târmoceau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ipoteza bunei-credințe a soțului bigam nu poate fi exclusă, când acesta s-a aflat într-o eroare de fapt sau de drept, ori când, în momentul încheierii celei de-a doua sau subsecvente căsătorii, s-a aflat în stare de întunecime, de alienație sau debilitate mintală 64. c. Căsătoria este încheiată între cel care adoptă sau ascendenții lui pe de o parte și cel adoptat ori descendenții lui, pe de altă parte (art.7 lit.a și 19 din C.fam
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
biserică parohiala pentru trebuințele spirituale ale credincioșilor. Satul s-a mărit, lărgindu-și perimetrul, până în marginea târgului Hîrlău. Școală a fost înființată de-abia în anul 1920, după primul război mondial, din dorința autorităților de a ridica lumea satelor din „întunecimea gîndirii”. Totuși, copiilor locuitorilor din Zagavia au învățat carte de la călugării vechiului schit și, mai apoi, de la dascălii școlilor din târgul Hîrlău. Școală nouă, din cărămidă, a fost construită în anul 1960, existând doar clase primare, elevii fiind instruiți de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
încă nu știu că spiritul, sau omul ca atare, este liber în sine; deoarece nu știu nici nu sunt liberi; ei știu că doar un singur om este liber, dar tocmai de aceea asemenea libertate este numai bun plac, sălbăticie, întunecime a patimii sau uneori îndulcire, domesticire a ei, deci tot hazard al naturii sau bun plac"202. Se pare că doar lumea iudeo - creștină și-a luat în serios rolul de a-și duce până la capăt povara cunoștinței binelui și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
încă nu știu că spiritul, sau omul ca atare, este liber în sine; deoarece nu știu nici nu sunt liberi; ei știu că doar un singur om este liber, dar tocmai de aceea asemenea libertate este numai bun plac, sălbăticie, întunecime a patimii sau uneori îndulcire, domesticire a ei, deci tot hazard al naturii sau bun plac"320. Numai plecând de aici vom putea înțelege de ce numai lumea occidentală poate să dezvolte aceste uimitoare metode de folosință a banului, de ce tehnicismul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sporirea averii și a statutului social și a puterii. Poetul în cele din urmă a devenit conștient că una dintre esențele vieții este apropierea sa de moarte și de presupusul său ținut întunecat. A devenit atît de absorbit în această întunecime, încît aproape că a transformat-o într-o natură secundă a lui, de aceea este posibil ca sfîrșitul său să fie privit ca o consecință naturală a operei poetice, o culme a acesteia din urmă, o ultimă încercare de a
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
idei”, și mai înseamnă și o cam imprudentă încredere în virtuțile urechii și ale ghicitului ca mijloace de documentare culturală. A crede că Evul Mediu n-a avut o poetică și a vedea în această lipsă explicația-cheie a faimoasei lui întunecimi, asta e, la stadiul actual al cunoștințelor elementare, ceva colosal. Evul Mediu n-a avut numai o poetică, ci mai multe. Una e a acelui dolce stil nuovo pe care l-au ilustrat în primul rând Guido Cavalcanti și Dante
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
plânge) KARLI (nesigur): A fost mai nimic. Ne-am dedat la o gustărică. A fost numai așa: dă-ne nouă pâine sângerie de toate zilele... ca în fiecare zi. Cei de soiul nostru lucrează cât ține lumina zilei jos, în întunecimea noastră zilnică, și noaptea se împinge de la sine totul în ăla. Douăzecișipatru de ore a măcinat omul la vale. Singurul lucru care mai întrerupe omul e vremea pâinii. Vremea pâinii răspândește între oameni sentimentele omenești, așa cum aduce vremea proastă ploaia
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
amintire movilele de pe mormintele oamenilor. Este un ținut eliberat de oameni, este o bucată moartă de ținut fără cadavre. Urieșimea pomilor produce umbre frumoase și absurde. Probabil că există animale în ținut, dar nu există nici o creatură pentru ochi, numai întunecimea turmelor se mișcă asemenea pârâiașelor într-un fragment de forma stepei. Moartea a emigrat propriu-zis asemnea unui om care vrea să-și caute norocul în America. Suntem cu toții în acest ținut, dar fără noi și fără formele noastre. Suntem o
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]