14,879 matches
-
război. În pustie, fiare și draci, și celelalte greutăți, și spaime; în liniște, draci și ispite; în mijlocul oamenilor, draci și oameni care ispitesc. Nu se află loc fără supărare. De aceea fără răbdare nu poate avea odihnă”<footnote Petru Damaschinul, „Învățături duhovnicești”, cuv. 5, în „Filocalia...”, vol. V, p. 193. footnote>. Experiența sfinților ne arată că viața aceasta este o luptă duhovnicească nevăzută și continuă între păcat și virtute, între bine și rău, între viața în Hristos și cea trăită fără
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
un Dumnezeu creat, omul este un Dumnezeu prin har. Dintre toate făpturile, omul singur este creat după chipul lui Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, PG XLIV, col. 806CD; a se vedea și Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre chip și asemănare”, în: Studii Teologice, Anul VIII (1956), Nr. 9-10, p. 587. footnote>. Dumnezeu „... ne-a făcut părtași la însăși podoaba firii Sale atunci când a pus în noi chipul Său”<footnote Sf. Grigorie de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
rațiune, în liberul arbitru, în sentiment, în demnitatea sa împărătească în univers, în simplitatea sufletului, în nemurirea lui, în puterea de a cunoaște pe Dumnezeu, de a se uni și de a trăi cu El”<footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, p. 589. footnote>. Deci, dacă noi avem chipul lui Dumnezeu de la creație, asemănarea cu Dumnezeu o dobândim însă prin libera noastră alegere. Asemănarea cu Dumnezeu se realizează printr-o viață curată, prin îndepărtarea de patimi, înstrăinarea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
voință, nu este un lucru format în noi deodată, ci se formează cu timpul prin faptele noastre. Chipul lui Dumnezeu este în fiecare om, dar asemănarea aparține numai celor care vor să și-o însușească<footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, p. 594. footnote>. Prin Botez, se reface chipul lui Dumnezeu din om și se realizează asemănarea. Cel botezat dezbracă „hainele de piele” și se îmbracă în Hristos Firea omenească a fost făcută la început „chip al
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
în chip ascuns, Hristos, pentru a se face tot mai arătat, și noi înșine trebuie să arătăm pe Cel ce ne-a renăscut<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic, XL, PG XLV, col. 104B; cf. Ierom. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, p. 600. footnote>. Prin Botez, este refăcută natura omului, „din stricăcioasă spre nestricăcioasă, reînnoindu-se din omul cel vechi, spre chipul celui ce l-a creat la început în chip deiform”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
De infantibus præmature abreptis, PG XLVI, col. 176C. footnote>, ei au fost dezbrăcați de fericirea dumnezeiască și s-au îmbrăcat în „tunici de piele”, adică trăsăturile vieții animalice, care erau străine firii umane la început<footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, pp. 596-597. footnote>, ajungând astfel, de la asemănarea cu Dumnezeu, la asemănarea cu animalele, la felul lor de viață. „... Dumnezeu le-a dat primilor oameni să poarte haine de piele. Dar mie mi se pare că în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
să folosească puterea primită în Botez, pentru a nu mai cădea în robia păcatelor<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 32, PSB, vol. 29, pp. 63-64. footnote>. „Dar mulți din cei ce au primit botezul tainic, nesocotind învățăturile Legii, au amestecat aluatul vechi al păcatului cu viața de după botez și poartă prin faptele lor oastea egipteană cu ei vie și după trecerea prin apă. Căci cel ce s-a îmbogățit prin răpire sau nedreptate, ori a câștigat vreun
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ca principiu vital călăuzitor menit să combată răul esențial. 2. Antecedentele muzicii sacre Aceste antecedente au vechi rădăcini în cântul ebraic și monodia religioasă. Pentru studiul cântecului ebraic cel mai prețios izvor este Biblia, ce cuprinde opere literare antice, poezii, învățături, legi, prorocii și scrieri din primul veac al creștinismului. Din scrierile biblice reiese că religia era strâns legată de literatură și muzică. Spre deosebire de alte popoare, datorită interdicțiilor impuse de religie, arhitectura, sculptura și pictura nu au cunoscut nici o dezvoltare, în
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Căderea protopărinților în păcat viziunea spiritualității ortodoxe (I) I. Starea primordială Învățătura despre starea primordială, căderea primilor oameni în păcat, urmările acestuia și eliberarea din robia lui este prezentată literatura patristică ca fiind una fundamentală în planul mântuirii. Din scrierile patristice aflăm că a fost o vreme când omul, creat după chipul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
având simțurile întregi și nevătămate și aflându-se în starea cea după fire, precum a fost zidit. Căci Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul și asemănarea Sa, adică nemuritor, liber, împodobit cu toată virtutea<footnote Ava Dorotei, Diferite învățături de suflet folositoare, cap. 1, în Filocalia..., vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1980, p. 478. footnote>. În ceea ce-l privește, Sfântul Grigorie de Nyssa spune: Odinioară, noi, oamenii, am fost părtași acestui
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
nu se îndepărteze de El, potrivit libertății primite, ci să se deschidă continuu și cu totul harului Său<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, în românește de Marinela Bojin, Edit. Sophia, București, 2001, p. 15. footnote>. Același autor, pe baza învățăturii Sfinților Părinți precizează că virtuțile sunt sădite în însăși firea omului, nefiind calități care să-i fi fost, într-un fel sau altul, adăugate, au totuși în ceea ce privește acest subiect o concepție dinamică: virtuțile nu i-au fost date omului într-
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
atinge în mod liber îndumnezeirea. Și Adam n-a făcut-o<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 284. footnote>. Scriitorul filocalic Calist Catafygiotul făcând referire la bunurile de care se bucura Adam în Eden și concentrând în mod admirabil învățătura despre starea primordială, spune că el contempla pe Creator și se desfăta cu veselie și cu uimire de slava frumuseții feței Lui, fiind aproape de Dumnezeu și căpetenie a veacului acestuia și stăpânitor al celor văzute, fiind rânduit la aceasta de către
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Și aceasta cu tot dreptul, odată ce era făcută după chipul lui Dumnezeu. Iată pe scurt bunurile ce le avem de la Dumnezeu <footnote Calist Catafygiotul, Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 455. footnote>. Rezumând învățătura patristică referitoare la starea primordială, Jean-Claude Larchet conchide că protopărintele Adam se ruga tot timpul la Dumnezeu, lăudându-L și slăvindu-L neîncetat pe Creatorul Său, potrivit voii Acestuia. Având sădite în suflet cugetele cele dumnezeiești și hrănindu-se cu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
până la iubirea lui Dumnezeu care a zidit-o pe ea, ba chiar intră în convorbire cu ea. Iar prin aceasta preschimbă reaua ei deprindere în deprinderea virtuții și prin pocăință o aduce la Hristos, făcând-o din necurată curată prin învățătura cuvântului și unind-o ca pe o mireasă fecioară cu Hristos pe cea care era înainte o desfrânată (2Corinteni 11,1). Așa a făcut acel dumnezeiesc părinte Nonu, care a înfățișat lui Hristos pe fericita Pelaghia, mai înainte desfrânată, ca
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
pus un deosebit accent pe întruparea Fiului lui Dumnezeu, văzându-se în aceasta modalitatea prin care natura omenească poate să participe la slava dumnezeiască. Dintru început, trebuie precizat că scopul Sfinților Părinți nu este de a alcătui și sistematiza întreaga învățătură dogmatică despre Întrupare, taina cea mare a creștinătății (I Tim., 3, 16), această taină cu totul misterioasă a venirii lui Dumnezeu la oameni<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Questiones ad Thalasium, 66, P.G., XC, col. 621. footnote>, ci ei vorbesc la
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Treimi (...) ne descoperă și ne împărtășește din Sine viața plină de lumină și de iubire a Prea Sfintei Treimi<footnote Pr.Prof. C. Galeriu, la Ierom. Ioanichie Bălan, în Convorbiri duhovnicești, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1984, pp. 209-210. footnote>. Conform învățăturii Sfinților Părinți, numai prin coborârea Fiului lui Dumnezeu la noi și prin asumarea de către El a condiției umane, natura omenească putea fi regenerată: Logosul a coborât la noi pentru că noi nu eram capabili să ne ridicăm la înălțimea Sa<footnote
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
să-i dăruie sc viața, nevinovăția, sfințenia Mea ....>><footnote Preot Constantin Galeriu, Tâlcuri la mari praznice de peste an, 22 de modele emiletice, Editura Anastasia, București, 2001, pp. 25-26. footnote>. Umanitatea Cuvântului, ipostaziată în El, penetrată de energia Lui, este fundamentul învățăturii despre îndumnezeirea noastră, așa de scumpă Sfinților Părinți<footnote J. Meyendorff, Le Christ dans la Théologie byzantine, Paris, Les Editions du Cerf, 1969, p. 106. footnote>. Hristos S-a întrupat ca să sfințească natura umană și să-i confere posibilitatea îndumnezeirii
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
de bine; la cei robiți, Slobozitorul; la cei ce ședeau în întuneric Soarele dreptății; pe cruce, Cel fără patimă; în iad, Lumina; în moarte, Viața; Învierea pentru cei căzuți. Către El vom striga: Slavă Ție Dumnezeul nostru!<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 86. footnote> Prin întruparea, moartea și învierea trupului Său din morți, Logosul a acordat trupului nostru dimensiunea cea nouă a celei de-a doua creații și i-a asigurat nemurirea prin dragostea și jertfa
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
rele; moartea lui Hristos pentru moartea lui Adam; întunericul din vremea răstignirii pentru lumina din paradis; îngroparea lui Hristos, pentru întoarcerea în pământ a lui Adam; învierea lui Hristos pentru învierea lui Adam și a noastră. Toate acestea au fost învățătură dată nouă de Dumnezeu și vindecare a slăbiciunii noastre. Vindecarea aceasta a întors pe Adam cel vechi în raiul din care căzuse și l-a apropiat de pomul vieții, de care ne înstrăinase gustarea cea rea și nechibzuită din pomul
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
liniile care pornesc de la margine către centru sunt drumurile, adică cetățile oamenilor (...) iată deci care este natura iubirii (...) cu cât ne apropiem de Dumnezeu în iubire față de El, cu atât ne unim întreolaltă prin iubirea lui Dumnezeu<footnote Ava Dorotei, Învățătura 6, 9, P.G., LXXXVIII, col. 1698 B. footnote>. Iubirea, din punct de vedere creștin, are ceva din imago Dei inscripționată în viața noastră și în elementele constitutive ale universului. Omul, prin însăși firea lui, simte nevoia de a intra în
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
pune interdicții, nu ne silește să alegem binele, ci ne recomandă norme dătătoare de viață. Nu ne silește Dumnezeu, Cel prisositor de bun (la bine), ca nu cumva siliți fiind și neasculțând, mai mare osândă să avem<footnote Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 38. footnote>. El nu violentează libertatea persoanelor care pot alege între a trăi în afara lui Dumnezeu sau în comuniune cu El<footnote Nikolai Berdiaev, Esprit et liberté. Essai de philosophie chrétienne, Paris, 1933, p.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
pus un deosebit accent pe întruparea Fiului lui Dumnezeu, văzându-se în aceasta modalitatea prin care natura omenească poate să participe la slava dumnezeiască. Dintru început, trebuie precizat că scopul Sfinților Părinți nu este de a alcătui și sistematiza întreaga învățătură dogmatică despre Întrupare, taina cea mare a creștinătății (I Tim., 3, 16), această taină cu totul misterioasă a venirii lui Dumnezeu la oameni<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Questiones ad Thalasium, 66, P.G., XC, col. 621. footnote>, ci ei vorbesc la
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Treimi (...) ne descoperă și ne împărtășește din Sine viața plină de lumină și de iubire a Prea Sfintei Treimi<footnote Pr.Prof. C. Galeriu, la Ierom. Ioanichie Bălan, în Convorbiri duhovnicești, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1984, pp. 209-210. footnote>. Conform învățăturii Sfinților Părinți, numai prin coborârea Fiului lui Dumnezeu la noi și prin asumarea de către El a condiției umane, natura omenească putea fi regenerată: Logosul a coborât la noi pentru că noi nu eram capabili să ne ridicăm la înălțimea Sa<footnote
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
să-i dăruie sc viața, nevinovăția, sfințenia Mea ....>><footnote Preot Constantin Galeriu, Tâlcuri la mari praznice de peste an, 22 de modele emiletice, Editura Anastasia, București, 2001, pp. 25-26. footnote>. Umanitatea Cuvântului, ipostaziată în El, penetrată de energia Lui, este fundamentul învățăturii despre îndumnezeirea noastră, așa de scumpă Sfinților Părinți<footnote J. Meyendorff, Le Christ dans la Théologie byzantine, Paris, Les Editions du Cerf, 1969, p. 106. footnote>. Hristos S-a întrupat ca să sfințească natura umană și să-i confere posibilitatea îndumnezeirii
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
de bine; la cei robiți, Slobozitorul; la cei ce ședeau în întuneric Soarele dreptății; pe cruce, Cel fără patimă; în iad, Lumina; în moarte, Viața; Învierea pentru cei căzuți. Către El vom striga: Slavă Ție Dumnezeul nostru!<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 86. footnote> Prin întruparea, moartea și învierea trupului Său din morți, Logosul a acordat trupului nostru dimensiunea cea nouă a celei de-a doua creații și i-a asigurat nemurirea prin dragostea și jertfa
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]