2,667 matches
-
și referințele lui culturale. Acolo, timpul s-a oprit, ai senzația de exemplu, că Varansiul , cel mai vechi oraș locuit, alături de Roma și Ierusalim, este același de mii de ani și va rămâne același încă alte mii.Înțeleg de ce mari învățați, credincioși, artiști, au dorit să ajungă o dată în viață, în India. Este locul unde natura și cerul sunt mai aproape, neinterferate de “facilitatea” civilizației care îndepătează de adevăr și divinitate, tocmai în încercarea de a descifra misterul... - Uneori, vă întrebați
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/India_ca_spatiu_spiritual_intact_intr_un_dialog_cu_scriitoarea_carmen_firan_autoarea_romanului_india_impotriva_cuvintelor_.html [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
Graur, Tendințe, p. 272), „common word stock“ (E. Iarovici, A. History, p. 7), „Stratul cel mai vechi a fost moștenit de limbile baltice ca material structural primar din i.e. comună: mamă, frate, ochi, inimă etc.“ (A. Vraciu, SLG, p. 173). Învățatul ieșean A. Vraciu scria în SLG, 116: „Sunt sigur autohtone cuvintele care, fără să aibă un corespondent în albaneză, pot fi reconstituite la nivel indo-european. Sprijinindu-ne pe acele cuvinte care fără îndoială, provin din substrat, noi avem dreptul să
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1455528923.html [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CONCRETULUI Să fiu și eu ca Cel de Sus,cel Mare, mi-am zis în gậnd, visậnd din prima clipă - și nu știu cine m-a și prins de o aripă și m-a-nvățat să zbor că o privighetoare - dar semăn, oare, în vreun fel cu zeul meu? cậtă putere am să cresc și eu ca un stejar? cậtă voința am să lupt cu zmeul legendar? cậtă iubire a pus în pieptu-mi Dumnezeu? să
ELOGIU CONCRETULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_concretului.html [Corola-blog/BlogPost/356253_a_357582]
-
îngenuncherea.. La fel de înțesat cu date și evenimente, textul Amfilohie Hotiniul aduce în prim pan un personaj mai puțin cunoscut, născut în ținuturile Hârlăului ,,într-o familie înstărită și evlavioasă”, student al Academiei Teologice de la Kiev, hirotonisit episcop al Hotinului, marele învățat și prelat întemeietor de școli episcopale (episcopia și școala de la Hotin transformate, odată cu încorporarea Bucovinei la Austria, în biserică catolică și, respectiv, în școală militară), nevoit a se retrage la ,,mânăstirea sa de metanie de la Zagavia”, unde traduce și elaborează
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
de Commagene, un tărâm situat la miazănoapte de Siria. Magistrul Ruthavan se opri privindu-l pe Thrassylus însă acesta îi făcu semn să continue. -Sunt aici ca să vă spun un lucru foarte important. Poate cel mai important lucru din lume. Învățații se priviră nedumeriți iar unii își zâmbiră complice. -Hm! îl întrerupse un învățat elen, ce poate fi mai important pe lume decât adevărul, magistre Ruthavan? -Poate nu veți fi foarte surprins, însă despre Adevăr este vorba iubite confrate! spuse acesta
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
privindu-l pe Thrassylus însă acesta îi făcu semn să continue. -Sunt aici ca să vă spun un lucru foarte important. Poate cel mai important lucru din lume. Învățații se priviră nedumeriți iar unii își zâmbiră complice. -Hm! îl întrerupse un învățat elen, ce poate fi mai important pe lume decât adevărul, magistre Ruthavan? -Poate nu veți fi foarte surprins, însă despre Adevăr este vorba iubite confrate! spuse acesta pe un ton prietenos. -Pentru noi evreii cel mai important lucru este Dumnezeul
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
din nou Ahnbar Ruthavan întorcându-se spre cel ce vorbise. -Pentru noi, cei mai importanți sunt zeii străbunilor noștri, moșteniți din tată în fiu! spuse un preot egiptean. -Și pentru noi credința străbună este cel mai important lucru, răspunseră niște învățați din Galia și Spania. Lor li se alăturară prin încuviințări și alții: romani, egipteni ori greci. -Dacă mă veți asculta voi vorbi și despre aceste lucruri prieteni, spuse Ruthavan. Am venit aici pe ruta vechiului drum regal ce leagă Susa
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
Irod a luat însă în considerare ce se spunea despre magi și i-a primit pe aceștia cu o prefăcută ospitalitate. A ascultat apoi și relatarea lor însă fără prea multă covingere. Nici apropiații acestui rege, nici preoții și nici învățații iudei n-au fost prea interesați despre povestea stelei și a căutărilor lor și le-au ascultat istorisirile zâmbind și făcându-și semne între ei. Fără a fi convins, Irod Idumeul le-a dat voie să plece mai departe cu
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
taine minunate care era totodată și o duioasă scenă de familie. Acesta nu este însă sfârșitul acestei minunate întâmplări. După ce magii au plecat de la curtea lui Irod, și văzând steaua că se mișcă spre miazăzi, acesta, a chemat pe toți învățații și preoții și le-a dat poruncă să cerceteze scripturile în care de altfel nici nu credea, decât dacă acestea se refereau la mărirea și guvernarea sa. Abia atunci și-a dat seama Irod de greșeala pe care o făcuse
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
de a afla unde era născut pruncul, Irod a dat poruncă să se ucidă toți copii, băieți, născuți până la vârsta de doi ani, aceasta ca să fie absolut sigur că pruncul nu va scăpa cu viață. Degeaba l-au sfătuit unii învățați să nu facă acest lucru, fiindcă dacă copilul născut era de la Dumnezeu, atunci nimeni nu putea face nimic. Iar dacă nu era de la Dumnezeu... nu avea să se mai întâmple nimic rău cu domnia și coroana lui, dacă el avea
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
prin ceea ce va face! Dar prima condiție a înnoirii va fi credința în cuvântul lui! -Dumnezeul nostru este un Dumnezeu care nu acceptă alți zei, magistre! -El nu poate fi Dumnezeul celor care se închină la idoli, spuse un alt învățat evreu pe un ton rece. Robia idolească exclude libertatea în Dumnezeu, magistre! -Aveți întru totul dreptate rabinilor însă nu uitați că și poporul vostru a căzut în robia Egiptului și a fost scos de acolo de Dumnezeu prin Moise, alesul
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
evreu, noi, celelalte neamuri am fost astfel nedreptățite, nu credeți? Iar mai înainte ați spus că Dumnezeul iudeilor iubește pe oricine cu aceeași dragoste părintească... -Și chiar ei își spun: ,,poporul ales”, completă cele spuse de Iunius Meridus, un alt învățat din Roma. -Nu vă pripiți să trageți aceste concluzii magiștrilor! Poporul iudeu nu a avut și nu va avea o misiune ușoară. Oamenii fac la fel, chiar cei mai puternici. Cezarul de pildă... în incursiunile sale militare, de cucerire, alege
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
venit odată cu-al meu păr cărunt! Căci prea târziu am înțeles care-i al vieții rost Iubirea și iertarea sunt plata pentru-al vieții cost! Iar eu...nimica am,nimica pot ,nimica sunt! Voi să trăiți frumos,cum va-nvățat Iisus , Lui dați-i slavă,cinste și închinăciune! Căci eu am fost și sunt,dar poate mâine voi fi dus Cuvântul Lui,prin gura mea netrebnică de-am spus, Eu,muritor de rând și trecător prin lume! Amin! Referință Bibliografică
CONSTANTIN URSU de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Constantin_Ursu.html [Corola-blog/BlogPost/340200_a_341529]
-
și Lausanne. În percepția universitară clujeană Constantin Daicoviciu este adulat sau contestat. Foști colegi sau studenți ai istoricului i-au dedicate adevărate „hagiografii”. Istoricul Dumitru Protase într-o broșură elogiază la superlative meritele marelui dispărut: „Substanța lucrărilor științifice ale distinsului învățat, pe lângă dimensiunile daco-romane are incontestabile trăsături și valențe ale istoriei antice europene, așa cum de fapt a fost și autorul însuși: o personalitate complexă, un European autentic, cu rădăcinile puternic înfipte în pământurile străbune de la Dunăre și Carpați. Cu toate dificultățile
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
va păși pe strada care-i poartă numele și va vedea acolo Institutul de Arheologie și Muzeul de Istorie a Transilvaniei, pe care însuși le-a condus, decenii la rând, cu autoritate și înaltă competență. Iată figura distinsă a unui învățat care a dus mereu înainte flacăra, nu cenușa istoriei.” Chiar un institute de la Timișoara a primit numele savantului: Centrul de Studii de Istorie și Arheologie „Constantin Daicoviciu” . Camil Mureșanu, care l-a cunoscut personal pe istoric, consideră că: „Constantin Daicoviciu
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
Contează doar să adunăm avere, Uitând că "dincolo", nimic nu luăm! Zidim biserici cu-ngâmfare Și-n loc să ne rugăm, ne lăudăm, Credința mea, decât a ta-i mai mare! Și-n hăul necredinței ne afundăm. Ce ne-o-nvățat străbunii am uitat, Vindem țara pentr-un ban în pungă, Nu ne pasă că-n urmă ce-am lăsat Copiilor, prea mult n-o să le-ajungă. Ne mint mai marii că trăim bine Și ca niște căpușe sug din noi
TREZEŞTE-TE ROMÂNE! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1412874580.html [Corola-blog/BlogPost/360204_a_361533]
-
Le gândiși cum nu se poate... - Așa-i, spune-un proverb bizar: „La fata mare rage și-un măgar”. * * * * * Vreți să știți ce s-a-ntâmplat? Coana Stanca mi-a uitat Să mai coboare prin sat... Căci proverbul mi-a-nvățat Referință Bibliografică: DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 782, Anul III, 20 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dupa_fete_cu_marin_sticlete_marin_voican_ghioroiu_1361378934.html [Corola-blog/BlogPost/351962_a_353291]
-
larg este foarte important modul cum Domnul Profesor Mihail Diaconescu organizează în mod logic și epistemologic demonstrațiile în care s-a angajat. În fiecare dintre capitolele acestui tratat demonastrațiile sunt multidisciplinare și transdisciplinare. În acest sens, modelele sale sunt mari învățați precum Leontius Byzantinum, teologolul enipostazierii, fondatorul scolasticii, și Sfântul Dionisie Smeritul și Areopagitul (Dionysius Exiguus; Dionysius Areopagita; Pseudo Dionysius Areopagita pe care Domnul Mihail Diaconescu l-a evocat în prealabil în tratatul fundamental, intitulat Istoria Literaturii dacoramane, 1999; precum și în
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mihail_stelian_gombos_1331654279.html [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
din Moldova. În cele din urmă, la sfârșitul lunii octombrie anul 1950, se instala la Mănăstirea Cheia în casa care a aparținut Părintelui Arhim. Grigorie Băbuș, fost stareț al acestei mănăstiri pentru câteva luni în anul 1948. În starea aceasta învățatul Episcop și-a amenajat o gospodărie proprie în care creștea o vacă, un purcel și mai multe păsări pentru hrana de toate zilele. Muncea din greu, aducând lemne din pădure și pregătindu-le din timp pentru sezonul rece. Mărturisea unui
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_pr_stelian_gombos_1358255786.html [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
insula Capri, retras, făcând tot felul de activități unele din ele banale, ocupându-se uneori cu grădinăritul, pescuind sau făcând plimbări cu barca prin grotele inundate de la țărmul stâncos al insulei, ori discutând despre literatură și poezie în comapania unor învățați, mai rar despre filozofie pe care nu o agreea în mod deosebit sau disecând complicate probleme economice cu Cocceius Nerva, un apropiat al său pe care îl luase pe insula sa. Problemele politice le lăsase altora dar uneori se interesa
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_8_.html [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
legendarul rege Romulus și divinul Octavian Augustus. Acest comportament al împăratului, cu dus întors, spuneau mulți, erau ceva definitoriu pentru el. Acum, în ultimii ani ai vieții, Tiberius organiza uneori, doar când era dispus, mici întâlniri la vila Jovis, cu învățați din Roma când se ivea vre-o problemă deosebită. Alteori discuta despre poezie, ori analiza chestiuni economice cu Nerva și alți câțiva apropiați. Tiberius nu excela totuși pe domeniul filosofic, însă unele aspecte le știa, mai apropiată fiindu-i retorica
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_8_.html [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
tale, dar nu abandona direcția spre care te îndrepți. Astfel de greutăți sunt absolut normale, dar nu trebuie să îți taie elanul. Nu ești departe de prosperitate, de profit, de succes financiar, dar până acolo mai ai câteva lecții de învățat și câteva hopuri de depășit cu prudență. Nu te mai uita la curtea vecinului, că are casă mai frumoasă și mașina mai scumpă, nu asta contează acum, pentru că fiecare cu norocul lui, la urma urmei. Tu poți atinge același nivel
HOROSCOP, miercuri, 23 noiembrie, 2016 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104769_a_106061]
-
de ani. Creștinismul și Biserica s-au născut când încă nu existau diferențe între calendarul astronomic și cel folosit la acel moment, cel iulian. Regula de care vorbeam mai sus a fost stabilită când diferența abia dacă era sesizabilă, deși învățații vremii atrăgeau atenția că există niște discrepanțe între anul astronomic și cel calendaristic. Dincolo de acest fapt, între Bisericile din Orient și Biserica Romei, chiar înainte de Marea Schismă din 1054, existau niște diferențe de calculare a Paștelui. Unii considerau echinocțiul pe
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
pieptul pentru a-și grăni puii- jertfa, privighetoarea- onestitatea și constanța în dragoste. Dimitrie Cantemir Cel care a popularizat struțocămila, cu sensul peiorativ, a fost Dimitrie Cantemir. În ”Istoria Ieroglifică” Cantemir utilizează nume de animale pentru a înlocui personaje reale. Învățatul moldovean pornește de la faptul că ”strutocamila nu zburătoare, ce pedeastră este”. Strutocamila sau strutocamilă e „himera jiganiilor, irmafroditul pasirilor”, „pasirea dobitocită și vita păsărită”. Dimitrie Cantemir folosește acest termen pentru a-l desemna pe Mihai Racoviță, domn al Moldovei de
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
relații strânse cu principalele capitale europene — Viena, Paris, Veneția, Moscova, Roma, Cracovia, Constantinopol ș.a. Voievodul muntean a avut alături agenți diplomatici care să reprezinte interesele țării la curțile străine, precum Gheorghe Castriotul, David Corbea și Teodor Corbea (trimiși în Rusia), învățatul Nicolae Comnen Papadopol (trimis pe lângă Papa Clement al XI-lea). Per ansamblu, Curtea domnească din București a concentrat în acele vremuri cea mai intensă activitate diplomatică din Europa de sud-est, cu stolnicul Constantin Cantacuzino dirijând corespondența domnului român cu suveranii
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]