343 matches
-
este și unul din redutabilii traducători din opera lui Shakespeare, Goethe, Verlaine, din poezia gruzină. Să faci rost de cerneală și să plângi! De februarie să scrii în bocet hohotitor, Cât huruitoarea moină de care fugi A neagră primăvară arde învăluitor. Să faci rost de trăsură. Plătind grivne, vreo șase, Prin zvon de clopot și-a roților bătăi de talere Să te transferi într-acolo, unde ploi tumultoase Decât cerneluri și lacrimi sunt mai sunătoare. Unde, precum pere, prăsade carbonizate, Din
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
prin Goia, Deagu, Izvoarele, Palanga, așezări bătute odinioară de haiducii codrilor teleormăneni, face Adrian Grigore, căruia localnicii de azi n-au cum să nu-i fie recunoscători. Din punctul nostru de vedere românul este o reușită cu precădere de stil. Învăluitor și variat, si totusi recognoscibil din cărțile unor autori clasici, pe linia Filimon-Galaction, preluați de Zaharia Stancu și Horia Stancu, Eugen Barbu etc. Ne-am lăsat duși de coté-ul aventuros, de mister și trape rocambolești, de suspens, urmăriri, travestiuri, conspirații
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
-l lumina..." Finalul scade vertiginos, chiar dacă îmi place surâzătorul buchet de fire fericite. Acum, Poezie pentru ochi cuminți pare, chiar poate fi un detaliu semnificativ într-un portret liric mai amplu și mai profund, dintr-un viitor poem-amalgam: "Privirile ei învăluitoare ca mătasea fină/ Maro închis// Orgoliul nu are loc în adâncul lor/ Orgoliul este pentru ochi precum cerul sau iarba/ Cu mistere călătoare în timp/ Și ecouri de peșteră// Privirile ei ca o ( bucată de) catifea maro spun/ Inocența de
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
în incinta florilor, voi inventa legea culorilor, voi avea greutatea norilor căci voi dormi. Și nu voi ști... peste cîte mii de zile și de nopți mă voi trezi." Sună frumos, nu? Este ca șoapta dorințelor de taine, senzuale și învăluitoare, ca muzica unui vis, acolo unde puterea este miraculoasă pentru că te poate purta pe tărîmul dorințelor și putințelor. Sună frumos nu doar acest fragment. Și nu doar pentru că este Furtuna. Și nu doar pentru că este Shakespeare. Sună frumos pentru că regizorul
Voi zbura cu albinele... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7458_a_8783]
-
mine, atunci. Se achita perfect de îndatoririle unui sărbătorit, dar se sustrăgea discret din agitația sărbătoarei. Am hălăduit, o vreme, pe înserat, pe străzile retrase și liniștite ale orașului. Se auzea doar vocea lui George Constantin. Inconfundabilă. Puternică, grea, ludică, învăluitoare. De neuitat. Eram un simplu spectator, înghițit de întunericul nopții, la un spectacol fabulos al amintirilor sale... E iunie. Trecut de mijloc. Andrei Șerban și George Banu. La interval de o zi, au împlinit șaizeci de ani. Au început împreună
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
ritmico-acordică a acelorași, și, de aici, la secvențe rarefiate - atât în partitura clavecinului, cât și în sonoritatea mediului electronic. Ambele sunt intersectate de arpegieri multiple, ce fluidizează spontan discursul muzical. Penultima secțiune introduce elementul de mister, grație acelor volute ample, învăluitoare, aproape cantabile, de o bogăție coloristică plină de farmec. La un moment dat, spectrul acesta fermecat e pigmentat cu sunete răzlețe, ca niște sclipiri stelare, ce generează un dialog fără frontiere între sunet, timp și spațiu. Ultimul nivel este alcătuit
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Constantin Țoiu Cunoașteți jocul cu desenul complicat în care trebuie să ghicești un călăreț ascuns, bine mascat de detaliile-capcană, învăluitoare. Tot astfel și cu globalizarea. Mâine, probabil, când o să ne globalizăm de tot, harta Europei va deveni și ea un astfel de joc. O șaradă, în definitiv. Printre Luxemburg, Andora, Olanda, Elveția, Spania și așa mai departe, să zicem că
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
și poet alăturea dorm...”. Atașat liricii tradiționale, căutând să redea, printr-o mitologie a obârșiilor, a rădăcinilor mitice ale lucrurilor, conturul unui peisaj subiectiv, Eugeniu Nistor este atras mai ales de irizările melancoliei, care conferă paletei sale lirice un aspect învăluitor, marcat de valențele sugestiei și ale impresiei aurorale. Un poem reprezentativ, în acest sens, se intitulează Exod: „Dar noi priveam cocorii zburând prin anotimpuri,/ ca-ntr-un miracol cerul plutea în sens invers,/ peste imense lacuri cutreieram noi singuri - / iluzie
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
tiranic pînă la demență. Asemănarea lasă loc, cu timpul, emergenței unor diferențe doborîtoare pentru Viane. Părul lui Jane este vopsit, melancolia ei leneșă, senzuală e o mască a vulgarității. Ansamblul de dizarmonii perfide conturează muzica bizară, hipnotică a acestei povești învăluitoare, în care pasiunea pentru o femeie uneori vie, uneori moartă, uneori aceeași, uneori exasperant alta e construită cu o senzitivitate extraordinară, care scuză anticipările uneori prea stridente pentru gustul cititorului de azi. Georges Rodenbach - Bruges, a doua moarte. Traducere de
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
de alta, cea de-a doua proză, Însemnările unui turist, în care un personaj-narator este, aproape singur, „turist în luna lui noiembrie” într-o stațiune autohtonă. Aici apare și sintagma „turiștii toamnei”, și ea aduce cu sine o întreagă atmosferă învăluitoare și melancolică: „O anumită melancolie, asemeni unei delicate emanații de aburi, se simțea peste tot. Dimineața, rotocoalele de ceață pluteau aproape magic peste râu. Cele mai înalte stânci se învăluiau temporar în somptuoase mantii de nori. Turiștii toamnei erau oarecum
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
cu clint eastwood acoperit până la bărbie cu o pătură deși nu era frig doar că am mâinile înghețate (ca ale unei femei - îmi trece prin minte privindu-l pe clint aprinzându-și cu un chibrit țigara și privind prin fumul învăluitor albastru). într-o poezie chiar îi spuneam unei tipe de care eram îndrăgostit după al nu știu câtelea mail la care nu-mi răspundea că voi fi mereu cu ea în momentele de singurătate momentele cu nimic altceva decât singurătate
Un nume nou: Liviu Dascălu by Paul Vinicius () [Corola-journal/Imaginative/4838_a_6163]
-
Gheorghe Grigurcu Precum alte dăți, noul volum de versuri al lui Petre Got dorește a se înscrie, pornind de la titlu, în magia blagiană, atît de învăluitoare pentru o bună parte din producția lirică transcarpatină care i-a succedat marelui poet-filosof. Se încheagă astfel o melodie rarefiat dolorică, ce se răspîndește într-un cadru silvestru, cu ușoare trimiteri spre transcendență: „Ca Domnul să intre în sufletul tău
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
pe listă, Gabriela Gheorghișor (Premiul pentru exegeza romanului pentru Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea și fetișizarea literaturii). După atâtea incursiuni prin „subteranele” romanului, grație proiectului filialei Alba-Hunedoara a USR, Vârstele poeziei, Gabriel Chifu ne-a purtat și pe aripile poeziei, citind învăluitor câteva poeme din cel mai recent volum al său, Însemnări din ținutul misterios. Lectura poetică a fost dublată de o lectură critică a lui Nicolae Manolescu, acesta ținând, practic, un curs despre „metamorfozele poeziei” contemporane și, concomitent, ale gustului poetic
Colocviul romanului românesc by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4642_a_5967]
-
plus, ceva mai nu știu cum, are o lumină ce te cucerește la prima vedere. O lumină caldă, coaptă, a cărei frumusețe ajunge deplină în crugul toamnei, când, plină de funigei se revarsă peste dealurile albastre ademenindu-te cu trena-i ̀învăluitoare. Atunci, privind în zare acolo unde se cerne duhul luminii vei visa la călătorii, precum cocoarele și inima îți va da ghes să te pierzi ̀în păienjenișul potecilor ce te cheamă fără zăbavă... Din cronici și legende vei afla
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
de a-și petrece timpul e să râdă. Ce bine de el! — Ar trebui să aprinzi lumina, i-am sugerat Ioanei, căci glasul ei în întunericul crescând suna din ce în ce mai departe. Razele lămpii, trezite din beznă, ne readuseră în cal dul învăluitor al încăperii încărcate de amintiri. Foto grafiile, tablourile, instrumentele muzicale, culorile și volumele își reluară prietenoase locul uzurpat de lăsa rea nopții. — Iar m-ai păcălit! M-ai pus să vorbesc numai eu, se încruntă Ioana. — Nu e încă timpul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
moliciuni îmblănite, coregrafii grațioase în peisaje idilice) de către dizgrațioasele japonisme urlate războinic, invariabil invadante, distrugătoare, croite exclusiv din unghiuri ascuțite, tunuri cosmice cu laser ș.a.m.d., totul într-o dizar monie eviscerantă. Convexitatea generoasă, pulsațiile mar su piale, melodicitatea învăluitoare, toată hipnotica încatenare de imagini ale ocrotitorului (prezente la tot pasul mai ales în Bambi și Cartea junglei) au lăsat locul stilisticii pustiirii. Concavitățile aglutinante, huruitul de șenile, tiru rile asurzitoare și urletele cotropitoare au alungat melodi cul, susurul naturii
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de a ne cuceri normalitatea, oricât de atroce ar fi asediile prostiei, nebuniei și lăcomiei. Că frumusețea poate salva lumea - spus-a Dostoievski -, iar bunătatea, întrupată și în vibrația stranie, în încăpățânarea delicată de a crede în bine, în chimia învăluitoare și irezistibilă a câte unei femei precum Marie-Rose Mociornița ne mai dau o nesperată șansă.
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
stâlpul pe care se sprijină casa, sau coloana vertebrală ce susține corpul omenesc, templul sufletului. Ca simbol al pomului vieții este la origine "o imagine a androginului inițial [...]. La rândul lui, arborele scorburos, ca și arborele cu frunziș des și învăluitor unde se cuibăresc păsările și care rodește periodic, evocă imaginea arhetipală lunară a mamei fertile.” Simbol al dezvoltării unei familii, salcâmul face trimitere la mitul biblic al arborelui Iesei (Isaia,11,1-3), simbolizând șirul generațiilor al căror istoric ni-l
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
putut, pur și simplu. Credeam că n-o să te superi pentru că trebuia să te întîlnești cu fata aia pe care ai agățat-o. Cum a fost? CAPITOLUL 23. întîlniri într-o seară, Thaw cobora spre Sauchiehall Street cînd aerul era învăluitor și felinarele nu se aprinseseră încă. Dincolo de acoperișurile dinspre apus se întindea un loc galben de cer atît de minunat, că se îndreptă spre ele în direcția opusă casei lui, dar fu ajuns din urmă de Aitken Drummond la Charing
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lângă cocină. Bagă animalele în adăpost și se face că nu ne-a văzut. O sclipire de neliniște trecu prin ochii marcomanului, dar el își reveni imediat; nu se întoarse spre fiul său, ci răspunse pe un ton amabil și învăluitor: — Sunt sigur că nu și-a dat seama că ați venit. Ziua e pe sfârșite și nu e înțelept să lași animalele pe afară după apus. Le poate ataca vreun lup. — Lupi, spui? — întocmai. De-o vreme, s-a umplut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mă avertizase și Ed, dar vechimea lui era reconfortantă, un simbol al rezistenței. Și mă chema cu o voce plângăreață: „Vino să te întinzi, Jenny“ - zicea el - „pernele sunt umflate și moi, cearșafurile sunt răcoroase și proaspete, plapuma ușoară și învăluitoare“. — Vrei să tragi un pui de somn? mă întrebă Ed cu blândețe interceptând schimbul telepatic dintre mine și pat. —Mi-aș dori foarte tare dar... El mă sărută. — Stai liniștită, nu aveam de gând să te acompaniez. Îmi dau seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
duminică. Poezia a fost primul pumn zdravăn în învelișul gros al lumii acesteia amorfe. Descoperisem că orice, oricât de urât și de trist ar fi fost, putea fi aruncat într-o zeamă caldă și primitoare peste care plutea un abur învăluitor, supa tuturor lucrurilor. Acolo se găseau, în formă neutralizată, semifermentată și în curs de digerare, vecinii, rudele, amicii, toate lucrările plicticoase pe care trebuia să le predau la școală, silueta Casei de Cultură a Tineretului, pe care o uram, pentru că
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
duc“, m-am gândit atunci, căutând cu disperare în minte o ieșire. — Haide, mă îmbie Nicoleta, bea. Ia spune-mi, îți place să călătorești ? — Nu știu. N-am călătorit niciodată prea departe. — O să ai de acum nenumărate ocazii, spuse ea, învăluitoare ca apa. O să vezi toate capitalele Europei, o să poți purta orice rochie dorești, o să- ți poți cumpăra tot ce-ți poftește inima, ba chiar o să poți să trimiți și acasă. Ai frați, surori ? Sjork e foarte generos de felul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ca și cum aș fi înotat într-un ou sau ca și cum aș fi plutit din nou în burta mamei. Eram înăuntrul a ceva mare, umed și cald, iar asta era foarte confortabil, îmi simțeam marginile corpului împingând, extinzându-se, împotrivindu-se presiunii învăluitoare a lichidul amniotic, eram conținută și invulnerabilă. În momentul în care am simțit o bătaie pe umăr, bula s-a spart. Père Joseph îmi zâmbea dezvelindu-și toți dinții mici și albi, ca de delfin. — Pe mine mă așteptați ? m-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
realitate, dincolo de terenul comun al visului, diferențele sânt fundamentale. Este opoziția coleridgiană/an tezze vs. imaginație sau cea, perfect echivalentă, vis al porții de corn vs. vis al porții de fildeș. Romantismul german e profund, magia sa e lentă și învăluitoare, umbrele tot mai dense din jurul Enigmei dau adâncime existențială. Suprarealismul e un univers de semne, epidermic, unde puntea dintre semnificant și semnificat a ars asemenea coamei girafelor lui Dali. Suprarealistul autentic nu folosește, dintre cele trei creiere care sânt suprapuse
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]