587 matches
-
vezi Vasile Scurtu, op. cit., p. 230. 72. Vezi DLR, tom. XIII, partea I, p. 112. 73. între formele utilizate doar la masculin vezi (înregistrate în DLR) vădăoi, vădăvoi, văduar, vădular, văduvar, văduo „văduv”. Substantivul neutru văduvărit însemna (căci forma este învechită) „parte din averea bărbatului care, la moartea acestuia, revine soției”. Un titlu dintr-un cod de legi suna astfel: Pentru darul muntenesc, adică pentru contrazăstie, și pentru ipovolan (văduvăritul)”(DLR, XIII, p. 114). 74. DLR (XIII, p. 115, 116) decide
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cele de mai sus că numai părțile volatile sunt folositoare. Berarii, spre exemplu, În urma unei Îndelungate experiențe, consideră că hameiul vechi este mai bun decât cel nou, iar Asarabacca 31, dacă este proaspătă, acționează ca emetic șvomitivț, iar când se Învechește, ca purgativ. Multe aspecte sunt condiționate atât de solul, cât și de climatul În care crește planta: Differe quoque pro natura locorum genera medicinae (Celsus, Despre medicină, Prefața). Monopolurile guvernului din Kashmir la churrus, șofran și rădăcina de putchuktc "Monopolurile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
XIII Dar mai presus de toate, nu neglija nicicând Să cauți aerul cel mai proaspăt și mai curat, Cea mai bogată binecuvântare În largul pridvor al lumii, Fie pentru țărani, curteni sau pentru târgoveți; Fără el creația Întreagă s-ar Învechi Și Moarte-ar uzurpa autoritatea oriunde; Natura-nsuflețită, Întreagă, prin ajutorul lui E Înviată și de distrugere ferită. XIV Aceasta e starea balsamică a vieții omenești, Mărind puterea și dând Întreaga sănătate; Toți cei care o desconsideră, luptă Împotriva Scopului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
universală, Hronologhia și istoria universală prelucrată pe scurt (I-II, 1837). Cartea, alcătuită după modele germane, începe cu istoria vechilor greci și romani, expunerea evenimentelor se continuă până în secolul al XVIII-lea, istoria românească fiind urmărită până în epoca fanariotă. Manualul, învechit ca metodă, este mai mult o juxtapunere de date ale istoriei dinastice. S. se integrează literaturii beletristice prin volumul Fabule în versuri sau Poezii alegorice (1835). În prefață se face și o încercare de teoretizare asupra fabulei, punându-i-se
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
Korais (Paris, 1802), toate rămase în manuscris. În adaosul la prefață „tălmăcitorului” grec al Logicii lui Condillac, V. găsea prilejul că, asemenea reprezentanților Școlii Ardelene, a lui Ion Heliade-Rădulescu și a celorlalți reformatori, să pledeze pentru renunțarea la unii termeni învechiți în favoarea neologismelor latino-romanice: „Câte se arătă mai sus pentru limba grecească să pot zice pe drept cuvânt și pentru a noastră cea moldoveneasca, ca de s-ar lasă scriitorii noștri de cuvintele grecești, sârbești și turcești, si de ar împrumuta
VARNAV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]
-
silabă este scurtă, accentul cade pe antepenultima. Utilizatorii contemporani ai acestui cuvânt cred că este vorba de ultima situație și accentuează antepenultima silabă, provocând zâmbetele ironice ale auditorilor presupuși neavizați. Dar cei care se află în eroare nu sunt „receptorii învechiți”, ci „emițătorii moderni” semidocți. 7. Nu are mare importanță că expresia curriculum vitae a fost reactualizată, dar sărăcită de sensurile ei fabuloase și redusă, în mod ridicol, la înțelesul de „memoriu de activitate”. Adaptarea expresiei a început la români în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
chiar și cel mai bun curriculum poate fi astfel pus într-o lumină nefavorabilă. De regulă, este vorba de implementări de proiecte curriculare fără asigurarea prudentă a acestor suporturi didactice importante. Manualele sau aparatura din laboratorul de chimie se pot învechi. Clădirile se pot degrada. Aceste componente curriculare sunt adesea subestimate de teoreticieni și neglijate de administratori. Ele reclamă nu doar revizuiri ale întregului curriculum, ci și un „tratament” specific, de regulă de ordin financiar. Similar, se pot face estimări referitoare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
accepțiunea conferită de Jean-François Lyotard postmodernismului: proces culminant al modernității și al gândirii iluministe, orientat spre accelerarea ritmului schimbării culturale către un punct terminus de la care schimbarea devine constantă și se constituie în statu-quo, iar însăși noțiunea de progres se învechește. „Obsolescența progresului” - noțiune oximoronică - își pierde caracterul contradictoriu. Dar „agonia progresului” nu înseamnă „abandonarea progresului” - cum au interpretat greșit unii nostalgici ai „antimodernismului” -, ci „permanentizarea schimbării”, „eternizarea progresului”. Postmodernismul nu este contra cuiva sau anticeva. Termenul nu se aplică la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
invidie, unii ar fi fost în stare să te toarne pentru un kil de carne în plus sau pentru că erai mai „altfel”. Nu am văzut niciodată oameni mai urâți, mai alterați decât la cozile de pe atunci: se stricau și se învecheau o dată cu alimentele. „Nu se mai satură, viermii”, ar fi spus tovarășa Elena Ceaușescu, savant de renume mondial. Impresia dominantă, copleșitoare era de lagăr în aer liber. Unii bătrâni își aminteau de experiența războiului, de bombardamente, de seceta din 1946. Intelectualii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să analizeze amenințările existente și în curs de apariție pe linia tehnologiilor informaționale, precum și a riscurilor la care se expun oamenii, organizațiile și societatea; • să analizeze principiile securității; • aspecte ale impactului tehnologiilor informaționale asupra cadrului legal existent, ce poate fi învechit față de noul mediu; • să analizeze mijloacele, cadrul legal, standardele etice, procedurile manageriale, precum și alți factori sociali aplicabili în domeniul tehnologiilor informaționale; • să identifice soluții posibile; • să depisteze noi consecințe legale, sociale și organizaționale ale dezvoltării și utilizării sistemelor tehnologiilor informaționale
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
rămas un Poemation cu versuri despre originea românilor, o cronică a evenimentelor din perioada 1768-1810 și Izbucnirea și urmările zaverei din Valahia la „leatul” 1821. Pe la 1800 începe a scrie în limba română un cronograf de la „facerea lumii” până la 1834, învechit ca metodă, dar influențat de idei iluministe. Folosea ca izvoare Geografia veche și nouă (Veneția, 1728) a lui Meletie de Arta, cronologia sârbească de la Vârșeț, o alta a Transilvaniei, Letopisețul cantacuzinesc și Cronologia tabelară a stolnicului Dumitrache. Mai cita, cunoscându
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
Acestea sunt extremele între care se desfășoară aventura lirică, doar în aparență contradictorie, a unuia dintre cei mai valoroși poeți români contemporani. Cânticele țigănești au plăcut la apariția lor, plac și azi, dovadă că limba lor argotică nu s-a învechit. Este un mare lirism în ele? N. Manolescu crede că nu („Lipsit de mari mijloace lirice”). Cânticele n-au, este adevărat, metafizică și, în afara iubirii, nu îmbrățișează nici o altă mare temă lirică. N-au o concepție asupra lumii, nu privesc
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
e dor de Tine și iubesc femei / mi-e dor de Tine și-mi fac pod și casă; Ție îți spun cuvinte, câștig prieteni mulți, / și case și păduri și ploi și celelalte, // și cresc spre Tine până când mi se-nvechește carnea, / până când osul se tocește la încheieturi, apoi / m-aplec într-un genunche, sufletul meu se-apleacă într-un trup / și plouă peste mine tot mai străine ploi” (De dorul cui cresc, Doamne). Nutrind, totuși, speranța reinstalării în „prototip”, a
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
unul dintre criteriile progresului social (și, totodată, al evoluției). În primul rând, progresul se realizează prin modificarea formelor de organizare în raport cu noile condiții obiective care apar: dezvoltarea tehnologiei face ca formele de organizare a procesului social de producție să se învechească și să apară necesitatea unora noi. Acest proces este strict obiectiv. În teoria marxistă sunt aduse argumente în sprijinul ideii că subiectivitatea exprimă în formele sale proprii mecanismele obiective ale schimbării sociale. Astfel, formele de organizare care în mod obiectiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
primit o bună apreciere din partea criticilor (Ă). O sarcină fără Împlinirea căreia realitatea nu poate fi just interpretată și nu poate fi perceput „noul” care se ivește și trebuie oglindit În lupta și triumful lui asupra a tot ce e Învechit, este ridicarea nivelului ideologic al oamenmilor de artă, folosirea marelui ajutor pe care Partidul Îl dă prin Scânteia, organul său cultural, prin cărțile sale, prin rețeaua sa de Învățământ În care sunt Înglobați mulți artiști și scriitori. (Ă). O sarcină
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de leu pe care Hercules o poartă împăturită pe braț, ca pe un acce soriu vulgar. Surâde cu îngăduință. — Cel de care vorbești tu exista cel mult sub formă de misive de dragoste când vinul ăsta a fost pus la învechit și strecurat prin pânză de sac. Puțin mai liniștit, Ianuarius îndrăznește: — Omul nostru are ogoare întinse... Nerăbdător, Augustus pune jos cupa și bate ușurel cu talpa piciorului în podea. — Asigură Casei Imperiale proviziile de vin, ulei și băuturi care se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ca oul proaspăt, cu bănuț, ca puiul scos din ou, abia ieșit, cu puf, golaș și isprăvit. Aș vrea să-l pun deoparte, la păstrare, să fie mereu nou, să nu înlocuiască pe-altul vechi. Aș vrea să nu se învechească. Altfel, mă învechesc și eu și aș avea păreri de rău că anul nou e vechi, iar an de an, o clipă doar, e anul, Anul Nou.
An Nou. In: Carusel by Vasile Popovici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/496_a_869]
-
cu bănuț, ca puiul scos din ou, abia ieșit, cu puf, golaș și isprăvit. Aș vrea să-l pun deoparte, la păstrare, să fie mereu nou, să nu înlocuiască pe-altul vechi. Aș vrea să nu se învechească. Altfel, mă învechesc și eu și aș avea păreri de rău că anul nou e vechi, iar an de an, o clipă doar, e anul, Anul Nou.
An Nou. In: Carusel by Vasile Popovici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/496_a_869]
-
În el niște țesături vechi făcute de triburile de munte Hmong, Karen și Lawa. Curând după aceea, am avut invitați la ceai. Degustam diferite tipuri de puer tuocha - care este, apropo, singurul ceai ale cărui calități se Îmbunătățesc pe măsură ce se Învechește; orice alt ceai, după șase luni, poate fi foarte bine folosit ca nisip pentru lădița pisicii. La cea de a cincea rundă de degustare, ajunseserăm la echivalentul aurului În lumea ceaiurilor vechi, o prețioasă mostră, veche de douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ele; ar fi trebuit să lase un obiect așa de incomod de cărat În camion, dar Esmé spusese: „Avem nevoie de un parasol În caz că e cald, iar Cuțu are nevoie de umbră“. Parasol? De unde știa Esmé un cuvânt atât de Învechit? În fine, important era că Esmé vorbise În sfârșit cu ea. Era greu de spus dacă mai era supărată, pentru că atitudinea ei alterna, fiind când obosită și nerăbdătoare, când jucăușă și copilăroasă cu cățelul. Cu toate astea, Marlena era Îngrijorată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
avut loc Crearea Lumii și a omului. În ziua de Naurôz avea loc "înnoirea Creației", cum spunea istoricul arab Albîruni. Regele rostea: "Iată o nouă zi, dintr-o nouă lună a unui nou an: trebuie să înnoim ceea ce timpul a învechit." Timpul învechise ființa omenească, societatea, Cosmosul, și acest Timp distrugător era Timpul profan, durata propriu-zisă: trebuia abolit, pentru a reveni la momentul mitic în care lumea începuse să existe, scăldată într-un Timp "pur", "puternic" și sacru. Timpul profan scurs
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Crearea Lumii și a omului. În ziua de Naurôz avea loc "înnoirea Creației", cum spunea istoricul arab Albîruni. Regele rostea: "Iată o nouă zi, dintr-o nouă lună a unui nou an: trebuie să înnoim ceea ce timpul a învechit." Timpul învechise ființa omenească, societatea, Cosmosul, și acest Timp distrugător era Timpul profan, durata propriu-zisă: trebuia abolit, pentru a reveni la momentul mitic în care lumea începuse să existe, scăldată într-un Timp "pur", "puternic" și sacru. Timpul profan scurs era abolit
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
anulat, iar Marduk era nevoit să-l creeze din nou, după ce-l înviase încă o dată pe Tiamat.4 Iată care era semnificația acestei întoarceri periodice a lumii într-o modalitate haotică: toate "păcatele" de peste an, tot ceea ce Timpul pângărise și învechise, era nimicit în sensul fizic al termenului. Participând în chip simbolic la nimicirea și la recrearea Lumii, omul era și el creat din nou și renăștea, pentru că începea o existență nouă. Cu fiecare An Nou, omul se simțea mai liber
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
E greu, desigur, de stabilit câtă vreme un lucru e nou și când începe să fie vechi. O pălărie nu mai este nouă după vreo două luni. Iar dacă îți cumperi alta peste o lună, cealaltă, fără să se fi învechit, devine veche. O literatură e nouă, fără îndoială, mai multă vreme decât o pălărie, dar nu poate fi nouă și după treizeci de ani de la apariție. 31. ... dacă oamenii se strică prin cărți, se strică puțin și princărțile lipsite de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
o rochiță nouă, roșie ca o creastă de cocoș, cu aplicații de fir aurit, pe care mi-o punea pe genunchi, trimițîndu-mi din ochii ei albaștri priviri elocvente, care spuneau lămurit: "Admiră! Ai mai văzut așa ceva?" Dar rochița s-a învechit foarte repede... Fericirea ei cea mare însă era s-o ridic "în pod", fericire exprimată întîi cu râsete gâlgâitoare de hulubiță mică, pe urmă cu țipete ascuțite, la punctul culminant al ascensiunii. Uneori mă "ridica" și ea, strîngîndu-mi tare genunchii
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]