2,702 matches
-
Benedetto vorbise despre Aldrovandi, despre plonjarea în apele oceanului ca un exercițiu de stil. Cuvinte goale, pe care el le luase în serios. Benedetto abandonase visele lor pentru două picioare lungi de fată. Beppo începuse să râdă isteric, un râs învecinat cu hohotul de plâns. În tipografie totul era bine ordonat de mâna lui Benedetto. Numai hainele tinerilor dispăruți atârnau ca niște drapele de doliu bătute de vânt. Lui Beppo i se năzări că totul se întâmplase din cauză că nu făcuse nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
al doilea capăt al acesteia se afla elevul cel mai slab și mai leneș din clasă. Noi, fruntașii, întruneam două atribute: aveam cele mai bune note și, după părerea direcției, eram cei mai indisciplinați. Dinspre partea elevilor mai buni, se învecina cu noi Eisenberg, dinspre leneși - Takadjiev. Eisenberg sau „Mutul“ era un evreu foarte rușinos, modest și harnic. Avea un obicei straniu: înainte de a spune ceva sau de a răspunde la o întrebare, înghițea un nod de salivă pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
din administrație care le facilitau toate acestea. Ceea ce auzea era pe placul său și întrezări imediat potențialul ce i se deschidea acolo. Nu putea spune că nu mai auzise până atunci de România, în definitiv era statul cu care se învecina Republica Moldova, țara sa de baștină, la apus. Nu o privise însă niciodată ca pe un posibil mediu în care să-și desfășoare el activitatea. O considera prea aproape de Occident și, în consecință nepotrivită pentru el. Asta ca să nu mai punem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
satul Bărboasa. în partea de sud se mărginește cu Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite perioade istorice, din motive economice și politice, cele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu ziua sau făceau linguri, căușe, coveți, bidinele etc. Venind la vale, spre sat, vom spune că toponimele minore de la Pârâul Roșu, de lângă Cocolie și până în Zarea Bârnii și Pârliței, se leagă de vechea răzeșie a familiei Boghiu care se învecinează la sud cu pământurile răzeșilor din Fruntești și Rusești. Lotul lor de pământ pornește de la locul numit La Velniță (acolo unde a fost o instalație de distilat alcoolul a boierilor Rosetti), urcă pe Cocolie (un pinten de deal format din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
abate a murit În urmă cu vreo zece ani, pe vremea lui Giano della Bella. - Așadar, cui Îi aparține acum? Secretarul comunal ridică din umeri. - E greu de spus. Ar fi trebuit să revină patrimoniului San Pietro. Dar, În practică, Învecinându-se cu casele familiei Cavalcanti, a fost anexată posesiunilor lor pe cele două străzi Învecinate. Dante Își ridică privirea spre clădirile din preajmă. Cunoștea bine acele ziduri. Turnul tăiat la cincizeci de coți și celelalte case Îngrămădite de jur Împrejur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
perfectă a liniilor ce străbăteau planșa, indicând stranii poziții de obiecte și relațiile dintre ele. Dacă În frumusețea și În armonia figurii este revelat adevărul, atunci În desenul acela, În simetria lui, trebuia să se ascundă un adevăr deopotrivă de Învecinat cu frumusețea. Exista o notă În caractere minuscule, aproape invizibile. Chiar și văzul său de șoim Întâmpină la Început greutăți În a o descifra. Păreau niște Însemnări referitoare la construcție. Încercă să urmărească cu degetul traseul schițat cu pana. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o ușă joasă care închidea un colț. Pe ușă erau rafturi de cărți desenate în trompe-l’oeil: imagine de efect, ce permitea prelungirea unei biblioteci mai degrabă sărăcăcioase, în care câteva cărți adevărate ce nu fuseseră niciodată deschise se învecinau cu tomuri de cod civil și de drept comun. La capătul curții se aflau cabinetele și un grătar mare, ca două brațe sub care erau stivuiți buștenii. Când Louisette aduse jambonul și jumările, fu primită cu o exclamație. Nu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
excesivă de a trăi și de frica de moarte; a-ți pune capăt zilelor înainte de a fi trăit plenar n-are niciun sens; a-i crede pe imbecilii care trâmbițează neajunsul de a te fi născut este ceva ce se învecinează cu absurdul; nu pleca urechea la cei care denigrează viața și te îndeamnă s-o părăsești cât mai repede cu putință; moartea trebuie înfruntată cu seninătate, zâmbind, fără teamă; a te îngriji de ce va fi după aceea - cu sau fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Reformei însăși. Specializării strâmte ori tehnicității opace, de dinainte de Erlangen, se substituie un ecletism luminat. El continuă adâncirea fiecărei teorii în parte, fără să piardă din vedere omogenitatea și unitatea întregului. Astfel cercetarea matematică majoră primește o organizare și orientare învecinate cu aceea a funcțiunii poetice, care, apropiind prin metaforă elemente disjunte, desfășură structura identică a universului sensibil. La fel, prin fundarea axiomatică sau grupal-teoretică, matematicele asimilează doctrinele diverse și slujesc scopul ridicat de a instrui de unitatea universului moral al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
timpul zilei. La capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de raion, altul spre diferite loturi ale țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiere. Noi ne învecinam cu loturile Cooperativei Agricole din comună, cultivat la capătul dinspre movilă cu lucernă. Erau peste o sută de hectare cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
caută să se eschiveze. Libertatea omului și forța lui și lecția lui constau în faptul ca ia suferința și și-o face drum și poteca spre calea desăvârșirii.” Tagore a simțit, când a venit în România anului 1926, că „ne învecinăm sufletește”. O învecinare resimțită și de Sergiu Al-George și de Amita Bhose, prima traducătoare a lui în Asia, trăitoare în România din dragoste pentru opera eminesciană și pentru poporul român. Într-adevăr, Dan Puric nu a vorbit despre Tagore. Nu
SOARELE DIN PRIMA ZI ŞI DAN PURIC de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362425_a_363754]
-
Casapu, cel mai mare arendaș din comună. După ce-a arat loturile (era într-o sâmbătă după amiază), Mărășteanu s-a dus a doua zi cu parii și colacii de sârmă ghimpată, cu care și-a închis loturile pe porțiunile învecinate cu drumurile. Totul spre uimirea și ciuda celor nevoiți acum să meargă numai pe drumurile publice. --Ia uite ce-a făcut nebunul de Mărășteanu! Acum trebuie să ocolim. Cum, adică, să mergem numai pe drum? Păi să nu te superi
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
pe la primărie, prin care o ruga să se ocupe de această lucrare importantă. De când se apucase de lucru făcea numai greșeli. Era cu gândul în altă parte, astfel că abia scrisese câteva pagini. Primarul fusese plecat cu șareta în localitatea învecinată cu treburi administrative. Pe drumul spre primărie auzise de electrocutarea lui George și nu știa cum să-i spună. - Bună ziua, Frusina, ce faci? i se adresă cu o voce blândă, când intră pe ușa biroului unde lucra ea. - Încerc să
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
mai ținut cuvântări: D-l Dr. Valer Pop în numele guvernului, D-l Stelian Popescu, directorul ziarului ,,Universul'' etc. După terminarea discursurilor s-a desfășurat defilarea școlilor în frunte cu profesorii și profesoarele și cortegii nesfârșite de țărani, veniți din județele învecinate în pitorescul port românesc. Seara Păr. Prof. Univ. Dr. Ioan Lupaș a ținut la teatru o conferință în cadrul ,,Ligii Antirevizionioste''.13 În paginile acestei lucrări trebuie să amintim și de grija Episcopului Nicolae față de înaintașul său Episcopul Roman Ciorogaru de
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
doar îl invită la masă cu un semn. Astfel mai pierdu vremea vre-o două ceasuri stând acolo până când soarele începuse să se ridice bine pe cer. Ieși prin împrejurimi și privi cu atenție disimulată și ochi scrutători către străduțele învecinate la puținii trecători ori la ferestrele caselor vecine dar nu văzu nimic, însă știa că spionii arhiereului erau acolo pe undeva. Planul său pentru următoarele zile era să-și recupereze aurul și să fugă cât mai departe cu putință încât
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
decât par să spună. Spuma e doar un văl înșelător al miezului. Coerența se naște, paradoxal, ca dimensiune a incoerenței. Fără să bagi de seamă plenitudinea sensului se compune din aparentul gol sonor al cuvintelor. La acest poet, sarcasmul se învecinează cu tandrețea. Existențialismul decepționist conviețuiește cu simpla și fireasca dragoste de viață. Strecoară câte o undă de zâmbet hâtru menit să atenueze patetismul: „Un prim sărut ca la Facerea Lumii,/ Să faci ceva ce n-a văzut Parisul,/ Un muzeu
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
doar îl invită la masă cu un semn. Astfel mai pierdu vremea vre-o două ceasuri stând acolo până când soarele începuse să se ridice bine pe cer. Ieși prin împrejurimi și privi cu atenție disimulată și ochi scrutători către străduțele învecinate la puținii trecători ori la ferestrele caselor vecine însă nu văzu nimic, însă știa că spionii arhiereului erau acolo pe undeva. Înțelegea foarte bine că Ierusalimul însemna moarte pentru el iar promisiunile de protecție ale lui Caiafa erau aproape vorbe
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
Până la Saigon trebuie să mergi cu vaporul pe râul Donai, un afluent al Cambodgiei. Donai este mai degrabă un râuleț, foarte îngust, dar destul de adânc ca vapoare mari să poată naviga pe el. Orașul Saigon este capitala unei provincii franceze învecinate cu Cambodgia. Aici este crescut mai cu seamă orezul, care este încărcat pe corăbiile și vapoarele care merg spre China și Japonia. Saigonul este cu deosebire un oraș comercial. Aici negustorii europeni sunt puțini, magazinele aparținându-le celor chinezi. Se
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
muzicale în cadrul unei rubrici săptămânale în revista “Luceafărul”. Prin ce se distingeau articolele dvs.? - Cred că prin tinerețea semnatarei. Eu eram aproape o puștoaică, inconștientă... Nu realizam că mă citesc zeci de mii de oameni și că rubrica mea se învecina cu cea a Sânzianei Pop, pe care o adoram. Despre „Istoria României în pagini muzicale” - Între 1985-1986 ați lucrat ca bibliotecar în secția muzicală a Bibliotecii Județene Mureș. Aici ați realizat o impresionantă monografie - „Istoria României în pagini muzicale”, un
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]
-
fardat ca Elvis Presely. Mai nou, în caz că te grăbești, te poți căsători și din mașină, la Drive In and Get Married (căsătorie la minut). Înainte de a hoinări pe bulevardul reclamelor multicolore, merită aruncată o ultimă privire peste gardul care se învecinează cu indicatorul de bun venit din aglomerarea urbană cu două milioane de locuitori Las Vegas, pentru a admira la o aruncătură de băț aerodromul infernal, pe care aterizează în ritm frenetic avioane de pe tot globul. „Nu suntem nici nebuni, nici surzi
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
întorcând capul. Marcellus...? Iocentus îl privi cu surprindere la rândul său. -Da, spuse el, se pare că este adept al acelui Iisus răstignit ieri. Învățătura acestuia a ajuns până foarte departe mărite procurator, inclusiv în părțile Siriei sau ale ținuturilor învecinate de acolo: Calcis, Emesa, Abilen, și mai sus,iar unii oameni se pare că au un anume apetit pentru această sectă iudaică. Eu personal știu o mulțime de greci care s-au lăsat seduși de această filozofie a lor și
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
au fost admirate în marile capitale ale lumii, se află pe simezele galeriei. Lucrări din seria „Legende biblice” (în viziunea proprie a pictorului) au stat alături de cele cu tema îndrăgită „Muzica”. Tablouri pătrunse de un simbolism ezoteric, consacrate „Timpului” se învecinează cu cele din seria „Ferestre”, din zona figurativului și care ilustrează cotidianul. „Copilăria” este o temă la care pictorul revenea întotdeauna, căutând aici posibilă fericire, eternă întrebare umană. Ultima perioadă a vieții și creației sale, Baruch Elron a închinat-o
MÂNA ŞI SUFLETUL PICTORULUI BARUCH ELRON de DOREL SCHOR în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350394_a_351723]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PĂDUREA Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015 Toate Articolele Autorului Măsură armonie și frumuseții fabulos dar Învecinându’se cu cerul, pămantului hotar Pădurea magnifică,neliniștită, îngândurată Sacerdoțiu secular de taină binecuvântată Tulburătoare, grandioasă, sacră frenezie Soarele îmbrățișează murmurul din feerie Adierile calde mă-nfioară, muguri și păsări Cântă întâlnirea cu verdele -n eresuri. Corolele florilor roz-albe maiestuos se
PĂDUREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348690_a_350019]
-
mai era cunoscut și sub numele de Efrata (Ephrata), deși acest nume îl purta nu numai Betleemul ci și întreaga zonă limitrofă. Pe la mijlocul sec. al II - lea Împăratul Adrian i-a izgonit din oraș pe băștinașii evrei, fiindcă orașul se învecina cu Ierusalimul proaspăt reconstruit de el, și a adus în locul lor oameni străini și păgâni. În același secol au început să populeze Betleemul și primii creștini ceea ce a fost un lucru de bun augur. Locuitorii păgâni ai orașului se închinau
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]