8,834 matches
-
acești judecători să dobândească autoritate de lucru judecat pentru celălalt judecător cu privire la legalitatea probei administrate. În acest fel, se încalcă independența judecătorului de cameră preliminară în pronunțarea unei soluții cu privire la o cerere cu care a fost învestit. Verificând legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, un judecător de cameră preliminară din cadrul unei instanțe necompetente material sau după calitatea persoanei poate dispune cu privire la corectitudinea și legalitatea
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
acestora. Chiar dacă datele rezultate din măsurile de supraveghere autorizate într-o cauză sunt folosite și într-o altă cauză, judecătorul de cameră preliminară analizează legalitatea actelor de urmărire penală și a administrării probelor raportat la cauza cu care este învestit. În cazul în care s-ar aprecia că probele au fost administrate cu încălcarea dispozițiilor legale, judecătorul din cauza în care au fost transferate datele ar exclude probele rezultate, fără a aduce atingere în vreun fel modului de soluționare a
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. De asemenea, în măsura în care se formulează cereri și excepții referitoare la nelegalitatea probelor obținute prin procedeul supravegherii tehnice, judecătorul învestit cu soluționarea cauzei va putea verifica îndeplinirea tuturor condițiilor legale relative la procedura supravegherii tehnice. ... 21. Astfel, așa cum instanța constituțională a evidențiat în aceeași jurisprudență, măsurile dispuse de procuror, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
o activitate de reglementare a activității din piața bancară, nu o supraveghere asimilată unei autorități publice, neputând fi asimilată acesteia. Totodată, funcționarul bancar, angajat al unei bănci (instituție de credit) cu capital integral privat, nu îndeplinește condiția de a fi învestit de autoritățile publice pentru exercitarea unui serviciu de interes public. Contractul de muncă încheiat între banca (instituția de credit) cu capital integral privat și funcționarul bancar nu are semnificația unei învestiri pentru exercitarea unui serviciu de interes public. ... 9. În
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
normative adoptate de către legiuitor. ... 12. Judecătoria Sectorului 1 București arată că funcționarul public asimilat, în înțelesul normei prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal, este persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. ... 13. Susține că, prin Decizia nr. 781 din 5 decembrie 2017, Curtea a constatat că dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 11 iulie 2017. Dispozițiile criticate au următorul conținut: „De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. “ ... 20. Prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
împrejurarea că Banca Națională a României este autoritate de rezoluție pentru instituțiile de credit. Or, conform art. 3 alin. (2) din Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului, autoritatea de rezoluție este o autoritate publică administrativă sau o autoritate învestită cu competențe administrative publice. În art. 3 alin. (3) din același act normativ sunt enumerate autoritățile care pot fi desemnate ca autorități de rezoluție, printre acestea regăsindu-se băncile centrale. Prin Legea nr. 312/2015 a fost desemnată autoritate de rezoluție
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, nu au personalitate juridică, însă hotărăsc cu privire la legalitatea și temeinicia unui act administrativ emis de o structură cu personalitate juridică învestită prin lege organică să asigure exercitarea de către titulari a dreptului constituțional la pensie. Cu alte cuvinte, o entitate fără personalitate juridică, de un nivel inferior, poate hotărî asupra unui act emis de o entitate de nivel superior ce are
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
societăți naționale a atras competența Direcției Naționale Anticorupție. Or, în această privință, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunțe asupra aspectelor ce țin de aplicarea legii, acestea fiind de competența exclusivă a instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a instanțelor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Astfel, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că a răspunde criticilor autorului excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
-a civilă Adina Oana Surdu - judecător la Secția a II-a civilă Csaba Bela Nasz - judecător la Secția a II-a civilă George Bogdan Florescu - judecător la Secția a II-a civilă 1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 888/1/2022, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 37 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
era asigurată la pârâtă, reclamanta s-a adresat acesteia cu cerere de despăgubire pentru plata a 50% din valoarea despăgubirii achitate, cerere care a fost refuzată, în scris, de către pârâtă. ... 12. Ca urmare a acestui fapt, instanța a fost învestită cu soluționarea prezentei cauze, având ca obiect acțiunea în regres formulată de asigurătorul vehiculului de tractare care a despăgubit victima accidentului cauzat de conducerea acelui vehicul împotriva asigurătorului remorcii tractate la momentul producerii accidentului. ... 13. Prin Sentința civilă nr. 68
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
soluționare. ... ... 52. Se reține că sunt îndeplinite condițiile vizând existența unei cauze aflate în curs de judecată, pe rolul unui tribunal, ce urmează a pronunța soluția în ultimă instanță. Astfel, sesizarea a fost formulată de un complet al Tribunalului București, învestit cu soluționarea apelului declarat împotriva sentinței de fond pronunțate într-un litigiu în materia asigurărilor, în cauză putând fi exercitată numai calea de atac a apelului, conform art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 53. În ce privește
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Instanța de contencios administrativ a fost învestită cu solicitarea de constatare a nulității absolute a dispozițiilor art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 210/2001, constatarea refuzului nejustificat al pârâtului Ministerul Justiției de a soluționa favorabil
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
permită analiza respectării acelor principii obligatorii care trebuie respectate de legea prin care se restrânge exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale - ceea ce face imposibilă analiza acestor măsuri în cadrul controlului de constituționalitate pe care îl exercită Curtea Constituțională dacă este învestită în acest sens. Se poate constata astfel că prevederile Legii nr. 55/2020 care abilitează Guvernul să restrângă exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale, prin hotărâre de Guvern, contravine principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Măsurile prevăzute la art. 5 din
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
CNSU nr. 58/2021 ca apărare de fond; sa luat act de poziția procesuală a reclamantului care a înțeles să renunțe la cererea de sesizare a Curții Constituționale. ... Analiza Curții Analizând cererea de chemare în judecată, Curtea reține următoarele: Reclamantul a învestit instanța cu acțiune având ca obiect anularea în parte a H.G. nr. 1.065/2020, respectiv: să se înlăture art. 1 din anexa nr. 2 în sensul eliminării sintagmei „în spațiile publice“, să se înlăture art. 1 pct. 2 și 13 din
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de Vlad Călin Nistor într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de extrădare a autorului excepției, formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii. ... 19. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, potrivit textului criticat, judecătorul învestit cu soluționarea cererii de extrădare, în cazul în care consideră că se impune luarea unei măsuri preventive până la soluționarea cererii anterior menționate, nu poate dispune o altă măsură preventivă decât arestarea provizorie. Astfel, dispozițiile legale criticate nu permit judecătorului
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, conform art. 202 alin. (3) din același cod. ... 23. Se conchide că există o vădită neconcordanță între prevederile Legii nr. 302/2004, legislația procesual penală în vigoare și principiile constituționale invocate în prezenta cauză, judecătorul învestit cu soluționarea cererii de extrădare având posibilitatea de a dispune o singură măsură preventivă, în timp ce Codul de procedură penală prevede 4 măsuri preventive, respectiv arestarea preventivă, arestul la domiciliu, controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune, la care
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
de apel în a cărui circumscripție a fost prinsă persoana extrădabilă se trimit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, imediat după audierea persoanei extrădabile. (3) Arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune și este prelungită de același complet învestit cu soluționarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii să poată depăși 180 de zile. După întocmirea hotărârii prin care s-a dispus arestarea, judecătorul emite de îndată mandat de arestare provizorie în vederea extrădării
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în cadrul asociației, în sensul dispozițiilor art. 308 din Codul penal ... II. Expunerea succintă a cauzei Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori este învestită, în ultimul grad de jurisdicție, cu soluționarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și inculpata M.A. împotriva Sentinței penale nr. 1.535 din data de 17 iunie 2021 a Judecătoriei Craiova, pronunțate în Dosarul nr. 1.497/215/2018. Prin sentința
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
că s-a săvârșit oricare dintre faptele de corupție sau de serviciu indicate de textul legal, iar, pe de altă parte, că autorul acelei fapte este fie o persoană care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public ori o altă persoană care exercită o însărcinare de orice natură în serviciul unei asemenea persoane, învestită de autoritățile publice sau de
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public ori o altă persoană care exercită o însărcinare de orice natură în serviciul unei asemenea persoane, învestită de autoritățile publice sau de o persoană care îndeplinește o însărcinare de orice natură în serviciul oricărei alte persoane juridice. În argumentarea opiniei exprimate s-a arătat că gestionarul de fapt se referă la persoana care gestionează în fapt anumite
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
administratorului în fapt al unei asociații de proprietari, identificarea activităților de gestionare sau administrare implică întotdeauna o analiză de natură factuală, în raport cu datele ce se regăsesc în speța concretă, analiză ce nu poate fi realizată decât de instanța învestită cu soluționarea fondului cauzei. În aceste condiții, s-a constatat că ceea ce se solicită de către instanța de trimitere nu este interpretarea de principiu a unei dispoziții legale, ci lămurirea unei situații concrete, ce face obiectul cauzei pendinte și
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
acesteia, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală reține următoarele: Cu privire la admisibilitatea sesizării Potrivit dispozițiilor art. 475 din Codul procedură penală, dacă în cursul judecății, un complet de judecată învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
de către instanțele judecătorești sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii; ... – soluționarea pe fond a acelei cauze să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării; ... – instanța care a formulat întrebarea să fie învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. ... Examinând îndeplinirea acestor condiții în cauză, se constată că este îndeplinită condiția referitoare la existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel Craiova, Secția penală și pentru
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]