2,148 matches
-
în care inculpații condamnați în fond au înțeles să utilizeze procedura simplificată de soluționare a cauzei și să beneficieze astfel de dispozițiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală. Apreciază că natura juridică a procedurii de recunoaștere a învinuirii este similară cu aceea a acordului de recunoaștere a vinovăției, față de care subzistă cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 5 din 20 martie 2017, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, prin
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
Codul de procedură penală, nu constituie temei pentru respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției. ... 6. Așa fiind, apreciază că restrângerea funcției de judecată a instanței operează în mod iremediabil ca urmare a manifestării de voință a inculpaților, finalitatea procedurii recunoașterii învinuirii fiind realizarea unei economii de resurse nu doar la soluționarea în fond a cauzei, ci și în apel. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca apelul să fie o a doua judecată de fond indiferent de soluția dată și indiferent dacă
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
în fond a cauzei, ci și în apel. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca apelul să fie o a doua judecată de fond indiferent de soluția dată și indiferent dacă judecata cauzei are loc în procedură obișnuită, în procedura recunoașterii învinuirii sau în procedura acordului de vinovăție, ar fi precizat expres. ... 7. Susține că este încălcat art. 15 alin. (1) din Constituție, de vreme ce inculpatul are posibilitatea, dincolo de prevederile legale, de a alege drepturile și obligațiile de care beneficiază
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită. Limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea se pot reduce și în condițiile prevăzute de art. 374 alin. (4), ale art. 375 și următoarele din Codul de procedură penală, cu referire la instituția recunoașterii învinuirii, ipoteză în care, potrivit art. 396 alin. (10) din același cod, limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc cu o treime. Aceeași reducere cu o treime a limitei de pedeapsă prevăzute de lege se aplică și în cazul acordului
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
penal, și, în raport cu acestea, să vizeze doar elementele laturii obiective a infracțiunii, fără condiționarea recunoașterii vinovăției. ... 10. Apreciază că latura subiectivă a infracțiunii nu se poate realiza anticipat, odată cu soluționarea cererii inculpatului de judecare în procedura recunoașterii învinuirii, în caz contrar funcția de judecată fiind lipsită de conținut. Totodată, cerința recunoașterii „în totalitate a faptelor reținute în sarcina sa“ îi impune inculpatului să recunoască în totalitate faptele descrise în rechizitoriu, iar nu doar o parte a acestora, cu
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
cu condiția ca instanța să aprecieze că probele administrate în cursul urmării penale sunt suficiente pentru justa soluționare a cauzei și pentru aflarea adevărului, potrivit art. 349 alin. (2) din același act normativ. În consecință, declanșarea procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii reprezintă o opțiune a inculpatului, care trebuie să solicite acest lucru, opțiune care nu creează însă o obligație în sarcina instanței de judecată, chiar dacă inculpatul ar recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, în măsura în care instanța
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
în totalitate faptele reținute în sarcina sa, în măsura în care instanța apreciază că în cursul urmării penale nu au fost administrate suficiente mijloace de probă care să conducă la aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. Beneficiul procedurii recunoașterii învinuirii constă în soluționarea cu celeritate a acestor cauze penale, precum și în aplicarea unei pedepse între limitele prevăzute de lege pentru faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, reduse fie cu o treime, fie cu o pătrime. Parcurgerea
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
acestuia posibilitatea de a solicita readministrarea probelor din cursul urmării penale, precum și posibilitatea de a propune probe noi pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului. În situația în care cererea inculpatului de a urma procedura recunoașterii învinuirii este respinsă de instanță pentru ipotezele menționate anterior și dacă în urma parcurgerii cercetării judecătorești instanța reține aceeași situație de fapt ca cea recunoscută de inculpat, acestuia i se aplică beneficiul reducerii limitelor de pedeapsă, dreptul său la apărare nefiind
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
poate fi convertită într-un drept fundamental, ci reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor, potrivit politicii sale penale, în anumite condiții, printre care se numără și recunoașterea în totalitate a faptelor reținute în sarcina inculpatului, tocmai caracterul integral al recunoașterii învinuirii fiind cel care face inutilă efectuarea cercetării judecătorești, așa cum este reglementată aceasta de dispozițiile art. 374 alin. (5)-(10) din actualul Cod de procedură penală. Având în vedere efectele procedurii de judecată simplificate, instanța poate respinge, în baza unor
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
aceasta de dispozițiile art. 374 alin. (5)-(10) din actualul Cod de procedură penală. Având în vedere efectele procedurii de judecată simplificate, instanța poate respinge, în baza unor criterii obiective și rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa. ... 23. De altfel
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
Codul penal, deoarece inculpatul deține un permis de conducere valabil pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii care nu îi dă dreptul de a conduce vehicule în România. A arătat că, deși inculpatul a uzat de procedura abreviată a recunoașterii învinuirii, instanța, în considerarea dispozițiilor art. 377 alin. (4) din Codul de procedură penală, nu era ținută de încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu. Fiind sesizată cu apelul declarat de inculpatul S.C., Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală a pus
DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264012]
-
de cercetare judecătorească. ... 26. În continuare, prin Decizia nr. 505 din 30 iunie 2020, precitată, paragrafele 18-20, Curtea a reținut că, în temeiul dispozițiilor art. 378 din Codul de procedură penală, audierea inculpatului începe cu o relatare liberă referitoare la învinuirea cuprinsă în actul de sesizare a instanței, prin care acesta spune tot ce știe cu privire la fapta pentru care a fost trimis în judecată, urmată de întrebări care îi pot fi adresate de către procuror, persoana vătămată, partea civilă
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
nu prevede altfel. Așadar, expresie a principiului dublului grad de jurisdicție, toate sentințele prin care cauza este rezolvată în fond în urma judecății în primă instanță sunt supuse apelului. Este vorba despre hotărârile judecătorești penale prin care instanța hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal, în condițiile art. 396 din Codul de procedură penală. Curtea a reținut că instanța, judecând apelul, poate pronunța, potrivit prevederilor art. 421
DECIZIA nr. 590 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267375]
-
asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Astfel, soluționând fondul cauzei, instanța judecătorească rezolvă acțiunea penală, ceea ce, potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, înseamnă că hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal (Decizia nr. 181 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, paragrafele
DECIZIA nr. 636 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266670]
-
Curtea observă că judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Astfel, potrivit art. 396 din Codul de procedură penală, instanța hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând (1) condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, în cazul în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, (2) achitarea, în cazurile prevăzute la
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
nu prevede altfel. Astfel, expresie a principiului dublului grad de jurisdicție, toate sentințele prin care cauza este rezolvată în fond în urma judecății în primă instanță sunt supuse apelului. Este vorba despre hotărârile judecătorești penale prin care instanța hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal, în condițiile art. 396 din Codul de procedură penală. Instanța, judecând apelul, poate pronunța, potrivit art. 421 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 12 mai 2021, paragrafele 17-21, a constatat că, în materie penală, rezolvarea acțiunii penale se face prin pronunțarea unei hotărâri de către instanța de judecată, prin care aceasta hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal [art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală]. ... 17. Referitor la cadrul general ce reglementează cu privire la instituția amânării aplicării
DECIZIA nr. 596 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266763]
-
pronunță asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Astfel, soluționând fondul cauzei, instanța rezolvă acțiunea penală, ceea ce, potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, înseamnă că hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal. Prin Decizia nr. 102 din 17 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 7 aprilie 2021
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
care se referă art. 462 din Codul de procedură penală este acea hotărâre prin care instanța rezolvă acțiunea penală în sensul prevăzut de art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, și anume hotărârea prin care „instanța hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal“. Dincolo de conținutul neechivoc al acestor dispoziții legale menționate, nici dispozițiile art. 43 din Codul de procedură penală și nici cele ale
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
poate fi convertită într-un drept fundamental, ci reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor, potrivit politicii sale penale, în anumite condiții, printre care se numără și recunoașterea în totalitate a faptelor reținute în sarcina inculpatului, tocmai caracterul integral al recunoașterii învinuirii fiind cel care face inutilă efectuarea cercetării judecătorești, așa cum este reglementată aceasta de dispozițiile art. 374 alin. (5)-(10) din actualul Cod de procedură penală. Având în vedere efectele procedurii de judecată simplificate, instanța poate respinge, în baza unor
DECIZIA nr. 775 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252769]
-
aceasta de dispozițiile art. 374 alin. (5)-(10) din actualul Cod de procedură penală. Având în vedere efectele procedurii de judecată simplificate, instanța poate respinge, în baza unor criterii obiective și rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru
DECIZIA nr. 775 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252769]
-
de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa. ... 16. De altfel
DECIZIA nr. 775 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252769]
-
din Codul de procedură penală, acțiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, iar, potrivit art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța soluționează acțiunea penală prin luarea unei decizii asupra învinuirii aduse inculpatului și pronunțarea unei soluții de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânare a aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal. Potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, „Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
pronunță asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Astfel, soluționând fondul cauzei, instanța rezolvă acțiunea penală, ceea ce, potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, înseamnă că hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal. Așa fiind, practica judiciară a reținut că cererea de revizuire a unei hotărâri definitive prin care nu s-a soluționat fondul cauzei
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]