281 matches
-
-l ierte, a păcătuit fără vină. Îi părea rău că maica mă iubea pe mine mai mult decât pe ceilalți, spunând că-i iubește pe toți la fel... Da, da, mă iubea mai mult pe mine și asta l-a învrăjbit pe neica. Poate de asta a fost atât de năstrușnic. A vrut să-i arate ce poate și s-a acoperit de glorie. Când a murit maica și nu a mai avut cui să dovedească puterea lui, s-au încurcat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
până într-atât ca să umble după potcoave de cai morți, din care să încropească te miri ce atelaj ce le-ar fi înlesnit viața. Tot ce ne-ar fi putut lăsa mămica noastră, Elenuțo, e depresia aia atroce care a învrăjbit-o împotriva ei însăși și care o omorât-o. N-avem decât să fim atenți la păcatele părinților noștri pentru care asudăm din greu să le plătim. N-o fi fost totuși chiar o pierdere de timp. Elenuța mai află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
minunate planete au prea multe religii, total depășite de timpul prezent. Nu pun la Îndoială unele aspecte dar, noi oamenii, Încă nu suntem pregătiți pentru a accepta adevărul Științific...! Însă, zecile de religii - unele mai contraversate decât celelalte - periculoase, ce Învrăjbesc oamenii să se omoare. Motivul...? Credința unora e cea adevărată, iar restul urmează a fi omorâți Întrucât aceștia sunt păgâni, nu mai poate continua la nesfârșit...! Am zis și repet: la ora actuală, noi muritorii avem nevoie să credem,adică
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
El cu dispreț, și, după ce și-a bătut joc de El, și L-a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L-a trimis apoi la Pilat. 12. În ziua aceea, Irod și Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiți între ei mai înainte. 13. Pilat a strîns pe preoții cei de seamă, pe fruntași și pe norod, 14. și le-a zis: "Mi-ați adus înainte pe omul acesta ca pe unul care ațîță norodul la răscoală și iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
ceea ce se petrece acum În toată mass-media este doar reînvrăjbire a unora Împotriva celorlalți și asta nu aduce nimic bun, numai ură, nervi și insomnii celor care intră În aceste manevre bine gândite de cei care asta vor: să ne Învrăjbească unii Împotriva altora, să ne scoată din minți și asta nu În folosul nostru, ci doar În folosul câtorva interesați să dezbine ca să poată conduce; știți zicala românului, nu-i așa? Ei, dacă n-ați realizat Încă până acum ce
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de bine despre acest poet pe care aproape că îl descopar. Și, într-un fel, să mă scuz față de criticii din generația mea, care nu mai sunt, din păcate, pentru eroarea pe care noi am făcut-o. Viața ne-a învrăjbit, ne-a despărțit și uneori n-am văzut esențialul. Este un poet care nu seamănă cu niciunul din generația lui. [...] Venit din Moldova, un centru poetic foarte curios și foarte productiv în același timp, nu seamănă cu niciunul, nici cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
când se trăgeau de bărbi în fața sfintelor lăcașuri. Slavă Domnului că lucrul acesta, dezbinarea între frați, nu s-a produs și în parohiile noastre, ci doar în multe sate ucrainene, unde politicul a dat buzna în biserici, dezbinându-i și învrăjbindu-i pe credincioși. V. P.: De care Patriarhie țin parohiile românești din regiune? Câte sunt? V. T.: Avem peste o sută de parohii românești. Și toate țin de Patriarhatul Moscovei... V. P.: Curios lucru... V. T.: Curios, sau nu, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de a arde până la capăt pentru obiective de interes local sau național. Mărturii directe spun că Radu T. Constantinescu a fost un asemenea om. Paginile sale memorialistice respiră din plin spiritul unei epoci în care ironia, epigrama, farsa apropiau în loc să învrăjbească, spiritul fiind considerat valoare absolută. Tensiunile dintre prieteni dispăreau în fața vorbei de duh, indispensabilă atmosferei din vestitele berării și locante ale Iașilor din prima jumătate a secolului XX. Romantismul și idealul de noblețe intelectuală conferă un farmec aparte societății ieșene
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de a arde până la capăt pentru obiective de interes local sau național. Mărturii directe spun că Radu T. Constantinescu a fost un asemenea om. Paginile sale memorialistice respiră din plin spiritul unei epoci în care ironia, epigrama, farsa apropiau în loc să învrăjbească, spiritul fiind considerat valoare absolută. Tensiunile dintre prieteni dispăreau în fața vorbei de duh, indispensabilă atmosferei din vestitele berării și locante ale Iașilor din prima jumătate a secolului XX. Romantismul și idealul de noblețe intelectuală conferă un farmec aparte societății ieșene
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cătare de alt vânător. El, mai puțin norocos decât mine, fusese lovit. Se scufundase în mlaștină. Eu mai respiram, în timp ce vânătorul nevăzut se distra, probabil, urmărindu-mă; știa că nu puteam fugi. Începusem să fiu înduioșat de soarta care ne învrăjbise fără să ne cunoaștem, când mi-am adus aminte unde mai văzusem figura aceea ștearsă, cu un neg mare la rădăcina nasului. Odată, la pușcărie, mă lovisem de ceva și căzusem. Nu era nimeni în jur. Cum stăteam întins pe
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
doar de dragul aparențelor: Solii sunt istoviți. Vă sunt recunoscători pentru bunătatea dumneavoastră. Neliniștit, primarul îl trase pe Velasco la o parte: Padre, mâine plecați? Așa avem de gând. Știți că drumul până la Veracruz e primejdios? — Cei din tribul Huaxteca sunt învrăjbiți împotriva voastră, a moșierilor spanioli, îl privi Velasco batjocoritor. Dar nu vor avea nici un pic de ură față de acești soli dintr-o insulă care vouă vi se pare atât de mică și îndepărtată. Când s-au întors în odăile de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Japonia. Pe când încercam să domolesc furia ce spumega înlăuntrul meu, o tristețe nelămurită îmi apăsa sufletul. Cu toate că ne închinăm la același Dumnezeu, credem tot în Domnul Iisus și încercăm cu toții să facem din Japonia o țară a Domnului, totuși ne învrăjbim și ne războim între noi. De ce oare e omul o ființă atât de urâtă și de meschină? În loc să devenim mai curați în sânul ordinelor noastre bisericești, se întâmplă câteodată să devenim chiar mai ticăloși decât mirenii. Ne-am înstrăinat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
numai ca să ascundă vina. Și el știa! Știa atunci când își bătea joc de Lică! Știa când se împăcase cu Lică și se legase de Sia! Știa pe vremea când trăiau amândoi în certuri, ca atunci când trăise în mulțumire! Gândul ăsta învrăjbea pe Lina, gând greșit, dar statornic. Rim nu știuse propriu-zis și nu-și hrănise aventura din ideea asta. Nici acum acea maternitate nu conta în cumpăna sentimentelor lui. Pentru Lina însă secretul lui Lică fusese cimentul unirii cu Rim. Acum
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
era singura lui vrere. Soarta i-a pus față-n față, vorovit au despre viață, despre moarte și iubire, despre rost și omenire, despre tot ce-i pe pământ, de la leagăn la mormânt. Ei s-au întâlnit și s-au învrăjbit, vorbe grele și-au rostit, gânduri au mocnit, moartea și-au dorit, spre ea au gonit, de ea au fugit, iar s-au întâlnit. De bolți s-au aninat, cu colți ce-au veninat, hulpăvind credința, vomitând dorința, 'nlocuind căința
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
drept în gura lupului, Nicanor Galan mergea, seară de seară, la căminul cultural, incintă supravegheată de indivizi ai Partidului, în frunte cu cel mai de seamă soitar cu șleapcă. În acest loc, goldăneștenii fluturau neîncrezători din cap, precum taurul brav, învrăjbit de îndrăzneața apropiere a unei potăi viclene. Fluturau din cap, ca taurul, atunci când cei mai nepricopsiți și mai mișei, scârțâind din condeie cu penițe gata exersate sau înmuind creioane chimice în gură, semnau cereri de intrare în Gospodăria Agricolă Colectivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
patru morți bătuți ca țărușii în pământ. La un mormânt se odihneau, astfel, patru familii îndoliate, prilej de o nouă polifonie, dar și de o nouă... sindrofie! Lăcomia inventivității se transmise ca un flagel și stuparilor. Concurența acerbă i-a învrăjbit împotriva bibliei naturii. Stupii nu mai aveau forma paralelipipedică și nici ramele din interior: totul era cilindric. Economia de spațiu distrusese întreg lanțul de idei cuprinse în tratatele unora ca: Weber, Clemet, Langstroth, Beven, Cheshire, Cowan, Root, Dzierzon, Van Berlepsch
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ca pe timp de război! Dar apelurile mele au fost zadarnice și eu nu am fost capabil să găsesc o soluție diplomatică la toată situația. Să fi dat doar unele Înapoi și să păstrez altele ar fi Însemnat să-i Învrăjbesc și mai mult Între ei. Să le fi dat, pur și simplu, pe toate, mi-a fost teamă că Îi jignesc În bloc. Dar cel puțin i-am avertizat: „Fiți atenți”, le-am spus, „ar fi o curată nenorocire dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
judecătoresc să fie protejat până la majorat de fratele răposatului. Și acesta avea mult pământ și gospodărie frumoasă, gard în gard cu a lui Căiță. De ce are mult, omul vrea și mai mult, pentru că lăcomia, odată încolțită, crește și sufletul omului învrăjbește. Atunci omul nu mai are liniște, nu mai are somn și acestea două din urmă duc o luptă crâncenă cu inima omului, până în momentul în care acesta ori își vede în ceea ce crede săvârșit, ori inima se înnegrește și omul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
dintotdeauna pe om, iar omul nu dintotdeauna și-a dorit-o? În definitiv, nu este ea izvorul tuturor păcatelor și o frână pentru dobândirea virtuților înalte? Nu frumusețea Elenei a întunecat mințile războinicilor antici, făcându-i pe ahei să se învrăjbească împotriva troienilor? Gândind în așa fel, se-nțelege lesne de unde i se trăgea lui Marius descumpănirea și tot conflictul lui lăuntric, pendulând nehotărât între minte și inimă, între rațiune și simțire. „Într-adevăr, nu îmi este bine deloc, se frământa
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
înainte de isprava cu Carla, bărbatul se simțea trist și descurajat, acum el era de-a binelea prostit și distrus în mândria lui de sine. Orgoliul masculin este inestimabil! Greșesc cumva, domnilor? N-aș prea crede. Tocmai de aceea, el se învrăjbea din ce în ce mai tare, căci primise o sentință aspră și grea, pe care - credea el - nu o merita nicidecum. Dar, cum aceasta era definitivă, iar culpa inexistentă, se gândi să și-o dobândească! Atunci când un gând puternic ne intră-n cap, acesta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
care mă aflu eu acum, căci cei care m-au adus aici, dimpreună cu oamenii care gândesc precum cei care m au adus aici, sunt de o prostie cu totul înfiorătoare și incorigibilă. Iar asta mă întristează și, totodată, mă învrăjbește continuu. Văd în ei niște spirite atât de primare și cu totul fără valoare, atât de mărunte și aplecate numai către fleacuri fără vreo însemnătate oarecare. Am constatat că ei toți nu știu altceva să facă, decât să ia parte
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Mare. Cel mai reprezentativ poet al mișcărei era Ady Endre cu verbul vehement și o putere de expresie cosmică. După 1914, întreaga literatură ungară părea desrădăcinată. Atunci prima voce o luă mișcarea Tett, al cărei director era Ludwig Kassak. Puternic învrăjbită cu evenimentele politice de atunci, revista lor a fost confiscată. Cu ajutorul juneței pe care o cîștigase în juru-i, Kassák scoase noua revistă Mà (Astăzi), unde se întîlniră toate talentele tinere. Aerul încărcat roșu al revoluției împleti tinerețea cu ideologia revoluției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
încearcă să se dumirească Comandantul, strivindu-și chiștocul în scrumieră. Sau joci de capul tău pe două fronturi? — Asta n-are importanță, spune Regizorașul. — Am mai auzit de cineva care lucrează de multă vreme la un plan care să-i învrăjbească și mai tare pe unii împotriva celorlalți, își aduce aminte Comandantul. Porecla Colonelul îți spune ceva? — Mă crezi sau nu, dar am certitudinea că ramolitul ăsta mi-a furat ideea în timpul unei discuții de culise înaintea unei premiere pe care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cătare de alt vânător. El, mai puțin norocos decât mine, fusese lovit. Se scufundase în mlaștină. Eu mai respiram, în timp ce vânătorul nevăzut se distra, probabil, urmărindu-mă; știa că nu puteam fugi. Începusem să fiu înduioșat de soarta care ne învrăjbise fără să ne cunoaștem, când mi-am adus aminte unde mai văzusem figura aceea ștearsă, cu un neg mare la rădăcina nasului. Odată, la pușcărie, mă lovisem de ceva și căzusem. Nu era nimeni în jur. Cum stăteam întins pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Lăsați-o să vorbească, chiar dacă v-ați dat seama că dragostea lui Robin numai mie, cu adevărat, îmi era rezervată. - Cum, doamnă, frivolitatea lui Robin mergea până într-acolo, că nu se dădea la o parte să seducă și să învrăjbească două surori? - Nu sînteți cunoscut și dumneavoastră ca un mare crai?!... Sînteți!... Cunoașteți, astfel, banalitatea că și cele mai șterse femei, intuindu-i pe marii crai cât pot fi de crocanți, își dau întreaga silință să facă din dânșii victimele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]