453 matches
-
magie, la ceșcuțele cu cafea, a încă două cupe miniaturale, din cristal Fabergé, pline pe jumătate cu un lichid brun-rubiniu, uleios, de consistența și cromatica siropului de arțar învechit ori a chihlimbarului topit, de Baltica, o ambră savuroasă, cu unduiri șăgalnice, onirice, ușor hipnotice. Cu un miros puternic de alge, de migdale, de tutun, de fân, de fum, de livadă și de pădure. "Cu miros de pădure și de uitare", rememorează Avocatul un vers rătăcit și banal, pășunist, de-al Poetului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Ei...? Până ce nu-mi fată mintea, un alt set de idei pe-periculoase! decretează Nae berbant, încurcându-se deja simțitor, în articularea silabelor. Cău-Cău nu stă pe gânduri: Fie! acceptă ea propunerea directă, cu o mărinimie suverană. Și se ridică șăgalnică în capul oaselor, continuând să facă abstracție de persoana stăpânului locuinței. Dar, unde să mergem? Nu că n-aș putea aicișa, nu sunt io atâta de sensibilă, dar e foarte posibil ca să-și dorească și domnii o partidă, mai pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
aproximarea unor eventuale profile“. Strategie de marketing, băgat în seamă și alintat spectatorul de TIFF (puțin pentru că restul de love e luat de cei cu badge), nu prea contează ce și de ce, ideea e cât se poate de în spiritul șăgalnic al tiraniei individului & gustului său din textele revistei „Republik“. Individul în vizor e, printre picături, spectatorul. Lui și numai lui i se adresează AperiTIFF-ul care încearcă să-l educe (să-i bage pe gât/ân venă, depinde de cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
așa a ajuns tatăl tău să aibă aici un atelier mare, la etaj, cu ieșire spre o terasă pe care a Îmbrăcat-o În flori. Parcul? Paradisul copilăriei tale. Dacă cineva are cumva o fotografie făcută În anii ’80, ținîndu-se șăgalnic de unul din stîlpii cu Înflorituri de fontă ai chioșcului unde ar trebui să cînte fanfara (poate că o făcea altădată mai des, tu n-ai auzit-o decît de vreo două ori), atunci În mod sigur vede În ea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
neajunsuri era că, atunci când Îți goleai și tu, ca omul, bășica, scoteai pe tulumbă clăbuci și spumă, iar dacă adia un pic vântul, se Înălțau către soare borboloci scăldați În culori de curcubeu, rotindu-se În văzduh ca Într-un șăgalnic zbor de Îngerași puși pe pozne. Ți-a plăcut imaginea? Un suflet poetic ca al tău ar trebui să se desfete cu ea... Într-una din verile alea cu bere și detergent la găleată i-am terminat mamei un strat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui Mircea Eliade, textele memorialistice vor constitui materia volumului Cenușa visărilor noastre... (1969). Titlul, preluat din poezia lui Tudor Arghezi, relevă și el natura acestui gazetar, „poet prin vocație, jurnalist prin profesie” (George Ciorănescu), care conferă, prin talentul său „spontan, șăgalnic și cu inflexiuni pline de o duioșie de bună calitate”, valențe artistice rememorărilor. SCRIERI: Cenușa visărilor noastre..., Roma, 1969. Repere bibliografice: Monica Lovinescu, Horia Roman, „Limite”, 1983, 40-41; George Ciorănescu, Horia Roman: poet prin vocație, jurnalist prin profesie, „Apoziția”, 1982-1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289299_a_290628]
-
grațioasă Diană într-o lume albă stimulând aventura: -"Arcul de vișin petrecut peste umăr și eu / Mi-l legănam fericită în rând cu băieții..." Îndărătul acestei atitudini degajate acționează însă o feminitate de penumbre, vibrația frustă în fața lucrurilor, un "nu știu ce" șăgalnic dând culoare substantivelor și verbelor. Toate simțurile colaborează intensiv, făcând ca vizualitatea (generatoare de miraje), auzul (captând chemări de dincolo de discursiv), senzațiile odorifere, tactile și termice (vizând miresmele, "obrazul gutuilor", zăpezile) să sugereze sensuri neașteptate. Un "cer firebinte", estival, "începe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
îi trântește: „ Dumneata să știi că eu nu sunt numai scriitor, ci și căpitan de tunari.” O dată cu vorbele acestea s ar zice că pereț ii înșiși pier și că din locuri împădurite unde lumina și umbra s e urmăre sc șăgalnic vin în procesiune, printre noi, umbre mărețe - Ștefan al Moldovei, Neculce boierul de țară, istețul Creangă, domnul Ibrăileanu, cneazul Moruzzi, drumețul Hogaș, ba sosesc nu numai f iințe, c i și clădiri sau obiecte: bojdeuca, teiul de la Copou, restaurantul La
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pregătiți, [chiar] și politic, [că] nu știau să vorbească". Și că nu-și puteau reprima antipatia față de intelectuali. Arta supraviețurii Doamna B. a avut alt parcurs, cu o experiență de viață mai variată. Și-a început povestea pe un ton șăgalnic, dar cu detalii biografice foarte precise: "Eu? despre mine? A, nașterea mea-i c-o problemă. Eu-s născută în 13 iulie 194..., dar în acte sunt în 12 iulie. Pentru că tatăl meu era pe front când m-am născut
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
București, 2003. Ioana Macrea-Tomatc "Ioana Macrea‑Toma" Cenzura instituționalizată și Încorporată. Regimul publicațiilor În România comunistătc "Cenzura instituționalizată Și Încorporată. Regimul publicațiilor În România comunistă" La Adunarea Generală a Scriitorilor din 14-15 noiembrie 1968, Nicolae Ceaușescu evocă pe un ton șăgalnic de povestitor 1 termenii unui contract social propriu comunismului: scriitorii Își pot publica operele În voie și sunt exonerați de orice Îndatorire finaciară, cu condiția ca ei să scrie pentru mase și să se lase angrenați În malaxoarele unui sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
numai de ei știute. Eu eram prezentă aproape tot timpul și luam cursuri uneori și cu două indigouri, pentru doi colegi deodată. Profesorul Gottlieb fuma mult atunci, chiar și în timpul cursului. Uneori când își aprindea o țigară ni se adresa șăgalnic, întocmai ca un elev prins la fumat în toaleta școlii: „Imi aprind și eu o țigară în timp ce Servilia își schimbă indigourile”. La examenul de Teoria cuantică a câmpurilor, am primit un subiect la care trebuia să fac tot o demonstrație
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
un discurs stilizat, preponderent substantival, înnădește, printr-o urzeală de ecouri și sugestii, o povestire de grad secund. Prin exilarea personajului, obiectele devin „voci” ale narațiunii, fiecare detaliu întregind o compoziție statică în aparență, cutreierată însă de un duh când șăgalnic și când elegiac (Cât ține liturghia, Acasă). Paradoxal sau nu, unui autor cu plăcerea confesiunii, cum este B., îi reușesc de minune asemenea scrieri care, construind un spațiu al tăcerii, se privează de eul narator. SCRIERI: Nuvele, București, 1903; Vulturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
adevărat bestseller, cu care să spargem piața culturală românească. Cine își va asuma proiectul? Aureliu Busuioc, „șaptezecist tardiv și optzecist precoce”, adică scriitor talentat și receptiv la schimbări de paradigme, inclusiv politice, susține ocazional în revista Săptămâna o rubrică intitulată șăgalnic, cu nuanțe romantic-arhaice „Notițe pe cutia de chibrituri”. Reflecțiile sale, scrise admirabil, pigmentate cu ironii fine, sunt întotdeauna adevărate lecții de limbă română. Între puținii scriitori de la noi, Busuioc a înțeles că e mai eficient, mai patriotic până la urmă să
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
-mi cazi,/ să-ți desprind din creștet vălul,/ Să-l ridic de pe obraz". Din idilă nu lipsește teiul, simbol al iubirii eminesciene, iar iubita, antrenată într-un posibil joc al iubirii, are "fruntea albă" și "părul galben", este atrăgătoare, tandră, șăgalnică: Lăsând pradă gurii mele/ Ale tale buze dulci..." Osmoza natură-dragoste reliefează trăirea unui posibil ideal erotic. Secvența a III-a (strofele V, VI) evidențiază traseul inițiatic de la dorință la visul de fericire deplină: Vom visa un vis ferice". Participând la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din strană. Nu putea fi auzit, ci doar simțit cu inima și sufletul. În clarobscurul tainic, putea fi descoperită flacăra ultimei liturghii care mai pâlpâia. Liniștea nu ținuse prea mult căci pufnete de râs și șușoteli se strecurau printre învățăceii șăgalnici. La semnul lui Vasilică, toți copiii se ridicară deodată de pe bancă. Iliuță se prăbuși ca un bleg în hohotele celorlalți năzdrăvani. Și sfinții din icoane nu s-au putut abține. Uitându-se la năzbâtiile acestor poznași, pe chipul lor pictat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sunt, Ori au fost cândva rostite, Spus altminteri, folosite. Tot ce-i vorbă cu nțeles, într-o vreme a purces Numai ca de la un sunet, Că dulcuț, că groaznic tunet. Treaba asta se ntâmpla, Când în țeastă se afla O șăgalnică plecare Spre semeață îngânare A sunatului din fire Stârnitor de iscodire. Ce-n ureche năvălește Sunătură se numește, Iar sunarea slabă, tare, Iscă-se din vreo mișcare Și cum numai chiar ce este, într aievea, nu-n poveste, Poate fi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mugurel! îngeri vin tiptil și-alene Să te mângâie pe gene Și mi-ți leagăn Dulce leagăn, Fraged trupușor de crin, Ca s-adormi frumos și lin. Ce tresari? Nu-i nime, nime, Liniște și-ntunecime, Doar zefirul, musafirul, Cel șăgalnic și pribeag, A trecut pe lângă prag.” (Șt. O. Iosif, „Cântec de leagăn”) Păstrează aceeași aură de blândețe și de generozitate și tabloul bunicii, o altă mamă, căreia timpul nu a putut să-i răpească din frumusețe, din farmecul inegalabil și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
petrecere, trenul se înalță, găurile văilor sub roți, stat de pădure îndesată, inlunația deasupra, dincoace pămîntul culoare, nu paloare, și prin aceasta forma lui, în ce stă siguranța, călcînd nelămurit cromatic un sol? în cumpene stă, peisajul se răsfață propriu-zis, șăgalnic de răpit la cer, din pădure laturile verzi, de pe costișe bătăi cu flori la șosea, cine le mai știe? fiara din om s-a prefăcut pentru stihia pădurii, ajunge în locurile lui aride oraș, pe fundul văii ceața cît cerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
extraordinare a destinelor noastre, în ciuda oricărei aparențe, ne aparțineam unul celuilalt. În timpul cât am compus scrisoarea, am reușit într-adevăr să mă gândesc intens la Lizzie, ba chiar cu un soi de generoasă și resemnată afecțiune. Îi vedeam fața veselă, șăgalnică, din tinerețe, când obișnuiam să râdem de faptul că mă iubea. În pofida incredibilei „gaucherie“ a „inițiativei“ mele, era posibil ca, absolut întâmplător, să o fi redobândit pe Lizzie în chip de prietenă a cărei tandrețe și loialitate ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cartoanele lui Mihai Dascălu e firescul cu care dezvăluie în culori luminoase, vesele, îndemnând la contemplație și visare..... Perspectiva e controlată de efect, importanța personajelor și a obiectelor în cadru e dictată de sentiment. Impresia de ansamblu e una de șăgalnici în teme curente ale artei naive, teme care de altfel nu au dat niciodată în punct de vedere deosebit de grav sau sumbru” Teatrul Nottara București 1993 Expoziția de la Teatrul Nottara a fost pentru mine o experiență foarte interesantă din mai
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
culori de melodramă, dar nu fără distanțare autoironică. El își constată ridicolul avântului revoluționar de tinerețe, dar nu-l persiflează și nu-l tratează corosiv: nereușite sunt, aici, dorlotate, privirea se strecoară prin găurile țesăturii biografice și extrage invariabil binele șăgalnic până și din cele mai atroce abdicări de la umanitate. Compusă aluvionar, amețitor și aparent haotic, precum cunoscuta „tablă de materii” caragialiană din Moșii, pagina adună în măsura în care spulberă: luxurianța aluzivă și abundența referințelor adesea antinomice propulsează îndoit sărăcia a-tot-înduioșătoare a realității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
punând condiții: vroia să întemeieze un colț muzeistic în școala la care învățase, liceul „Vasile Alecsandri”. GRUIA Prea nepătrunse sunt, Doamne, căile tale ca să fi putut bănui că spiridușul care intra în sala de cerc și ne privea cu ochi șăgalnici avea să ajungă, în numai doi ani, „un mare arheolog”, așa cum îl caracteriza la una dintre sesiuni cercetătorul V. Chirica. Îndemnat de un prieten, Gruia venise la Archeos pe când n-avea decât zece ani. Vara, prietenul său fusese în tabără
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de navigare dezinvoltă într-un capitol al istoriei artei ce a necesitat real efort de sintetizare. Să mai consemnăm informația diversă și bogată, precum și capacitatea de a rămâne "la temă" (senologia!) și în tonalitatea cuvenită, în pofida tentațiilor de a privi șăgalnic o chestiune în felul ei serioasă, ajungând uneori până la dramatic. În fine, să remarcăm selecția inspirată a materialului ilustrativ, precum și bibliografia fastuoasă, cuprinzând titluri care nu-s incluse doar "de ornament", cum adeseori se practică, ci după cum demonstrează clar lectura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
reprezentând, prin finețe și erudiție, încununarea unui stil, a unei demnități. Motiv pentru care, parcurgând volumul cu atenție și până la capăt, cum îmi este hirea (lucru cerut în mod explicit de către autoare în paginile sale...), am sfârșit prin a zâmbi șăgalnic: nu închideți salonul! Mai vrem! Privesc temător în jurul meu și mă întreb cum ar scrie clujenii mei de proximitate de la înălțimea maturității pe care a dobândit-o Elvira Sorohan. Mulți n-o mai fac demult, din convingerea că literatura mai
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
proporții a lui Z., impresionează prin vigoarea unor situații spectaculoase, ca aceea a confruntării armate din episodul Lupta, descrisă în manieră homerică. În schimb, pastelurile, portretele, idilele se înfăptuiesc doar în marginile grațiosului, unele chiar lezează simțul estetic prin neologisme șăgalnice și, nu rareori, printr-o tentă de mievrerie. Versurile meditative nu evită truismul, eroticele au un aer convențional, afectat madrigalesc și epigonic. Simplificând, autorul apare în poezia naturii ca un pastelist descins din Vasile Alecsandri, factice și destul de anemic, fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]