416 matches
-
ți-e de dat, sau vrei să vezi cum merge târgul, că acuș vine toamna și apoi, iarna care ne judecă ce-am făcut vara; − Nu te gândi matale, cine are barbă, are și cheptine, se auzi răspunsul tot, în șagă. Dacă ți-e a cumpăra, mai pui ceva peste ce ai pus, ca să văd că ți-e de cumpărat cu adevărat; − Ce mai tura-vura, hai să batem palma, spune omul; − știi ce? îngăduie oleacă să mă mai sfătuiesc cu feciorul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Prefect de Suceava (1863), apoi de Dorohoi, în 1864 trece la Curtea de Apel din Focșani, de unde se transferă, în 1865, la instituția similară din Iași. Este epoca în care G. intră în societatea Junimea, unde va fi desemnat, în șagă, președintele „celor nouă care nu înțeleg niciodată nimic”. În 1867 e președinte de secție la Curtea de Apel din Focșani; în urma unui incident demisionează și se stabilește în fosta capitală a Moldovei, avocat fără procese, cum avea să glumească mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
mele să învăț să silabisesc ura, să calc cu pas profanator pe mormintele strămoșilor mei, să învăț să uit și să silabisesc alfabetul urii, să ridic în slăvi ceea ce urăsc. Luni, 26 iulie [1948] Nu mai avem statui: bunicul lui Șaga (cum de știi că [Șaga] se află în oraș?), frumoasa statuie a regilor, a amândurora... și tot ce reprezenta un trecut acum odios, hulit... [...] M. 67/1948 Joi, 29 iulie [1948] [...] Dar, draga mea, sunt și am să fiu tot
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ura, să calc cu pas profanator pe mormintele strămoșilor mei, să învăț să uit și să silabisesc alfabetul urii, să ridic în slăvi ceea ce urăsc. Luni, 26 iulie [1948] Nu mai avem statui: bunicul lui Șaga (cum de știi că [Șaga] se află în oraș?), frumoasa statuie a regilor, a amândurora... și tot ce reprezenta un trecut acum odios, hulit... [...] M. 67/1948 Joi, 29 iulie [1948] [...] Dar, draga mea, sunt și am să fiu tot timpul lângă tine, în umbră
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lungită sub cort, ca sub barcă, și am scos câteva cuvinte moi și deslânate, fără repercusiuni: se topeau în căldură. Și totuși, pale de vânt... În rada portului, 8 corăbii cu câte un catarg și un vapor de... guerre. [...] Despre Șaga, ni mic, absolut nimic. Nu știi cât e de prezent aici, în „sub barcă“, în paiele argintii ce și aruncă floreta în duel cu vântul. Scrie-mi ce cărți să scap? La care ții mai mult? Ce să fac, eventual
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
1947 a prevestit, inconștient, urmarea acestor evenimente - și le-a acceptat? Și încă tre buie să fim fericite că am avut acest minunat mijloc de a rămâne în le gă tură. Trebuie să ne socotim fericite. Gândește-te la bietul Șaga, despre care nici eu, nici altcineva, nu mai știm nimic; să prețuim bucuria de a putea primi vești. Mouette, te rog, de vreme ce e probabil să nu ne mai vedem, împacă-te cu gândul ăsta. Gândește-te la asta câte puțin
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-i vizitez pe părinții elevelor mele. M-am întors la ora 8. Tocmai îmi terminam mărul de seară, când a sosit Irène, Irène care n-a mai plecat la Predeal; venise să mă vadă și să-mi dea vești despre Șaga! Ea a plecat din București și se află, zice-se, la familia ei din Ocnele-Mari. După ce i-a aplicat cele mai rele tratamente, familia a binevoit s-o primească, dar e moartă de foame, adevărată salată de vinete și vânătăi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în gât și mi-a venit să urlu de furie neputincioasă. În fond, de mult ar fi trebuit să mă aștept la asta. Și încă mă număr printre cei norocoși. Alții s-au smintit. Mama celor doi veri ai lui Șaga care învățau la Pitar Moș se duce la botezuri și la nunți împreună cu servitorii și îi îndeamnă: „Spuneți-mi Jeanne“. Alta repetă întruna: „Bărbatul meu, bijuteriile mele, banii mei“. Eu, slavă Domnului, sunt sănă toasă, nu mi-am pierdut mințile
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
una. Mi-a povestit despre excursiile ei la talcioc, unde se duce în fiecare duminică între 10 și 3 jumătate ca să vândă; despre peripețiile ei, despre buna companie în care se află - rude ale Manolei, ale lui Philippe, ale lui Șaga, toată lumea bună e acolo! Am auzit că Șaga a fost auscultat de un specialist care i-a mai dat 15 ani de viață. Măcar de-ar fi cheresteaua bună. II 24 decembrie [1950], ajunul Crăciunului [...] Orașul ăsta a devenit un
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
talcioc, unde se duce în fiecare duminică între 10 și 3 jumătate ca să vândă; despre peripețiile ei, despre buna companie în care se află - rude ale Manolei, ale lui Philippe, ale lui Șaga, toată lumea bună e acolo! Am auzit că Șaga a fost auscultat de un specialist care i-a mai dat 15 ani de viață. Măcar de-ar fi cheresteaua bună. II 24 decembrie [1950], ajunul Crăciunului [...] Orașul ăsta a devenit un iad: umed, lipicios și alunecos de să-ți
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
văzut la primar un album al lui. E interesant de explicat cum s-a stricat viața acestui om. Primarele. Scena când a sculat pe cumnatu-său din somn, ca să culce pe Savel. Gavril Boca Popa Gheorghe Ortoanu și Nicu Ortoanu. Sciagamozzi = Șaga Mâții Acti bombei Cioc berbelei Canis Kras Xictir was Siti sitirli parle Mămăligă cu cafe. Pe vremea puhoaielor, la rapidele Toancelor, vin năhlapii până-n pieptul plutașului. Un câne la o casă evrească bate încet și leneș, parcă cu oarecare tristețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și mare rânduială, cred că era foarte deștept, foarte harnic și foarte vrednic. Era de statură înaltă. Pe soția lui Alecu Ștefănescu Ruxandra, mamă de rară vrednicie, mamă eroină, să nască și să crească 10 copii, nu-i lucru de șagă și toți să ocupe funcții mari. Din 10 copii și 2 părinți = 12, eu am cunoscut: 1.-Pe Alecu Ștefănescu, tatăl lor. 2.-Ghiță Ștefănescu, institutor de elită în Iași în casă la țața Natalia și bădia Matachi Florescu, fratele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vi s-a aduce și demâncare și băutură, zise împăratul, și numai de-ați pută dovedi cât vă voiu da eu; că, de nu-ți fi mâncători și băutori buni, v-ați găsit beleaua cu mine, nu vă pară de șagă! De ne-ar da Dumnezeu tot atâta supărare, luminarea-voastră, zise atunci Flămânzilă, ținându-se cu mâinile de pântece. Și înălțimei-voastre gând bun și mână slobodă,ca să ne dați cât se poate mai multă mâncare și băuturică, zise Setilă, căruia îi
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pline, un amic al nostru, Manolache Morțun, care se greșise, se vede, cu un pahar prea mult, zicea că "cele patru puncte ale Divanului ad-hoc sunt punctele cardinale ale universului"; iar Neculai Verdeanu, care de asemenea se cam întrecuse cu șaga, ne-apostrofa mereu cu cuvintele: Fraților !... Eu nu sunt beat de vin, sunt beat de amor de patrie! Astfel, și la chef, și la treabă, și la voie, și la nevoie, grija țărei domina totul. Și doar nimene dintre noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în onoarea lor în apartamentele mele de burlac, se încinsese un joc năstrușnic, la care galbenii treceau cu grămada dintr-un buzunar într-altul cât ai scăpăra din degete. Iar eu, nepăsător ca de obicei, mă amestecam în vorbele și șăgile 75 lor, îmi pipăiam din când în când cele două fâșicuri cu galbeni din buzunar, dar nu luam parte la joc. Fă-ne cinstea gazdei, îmi zise Cananău cu aer ademenitor, că doar ești cusut cu galbenii prinși de pe echipajul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tărâmuri echivoce. Cei mai meșteri în istorisirea anecdotelor corozive erau Creangă, Ianov și binenutritul Caraiani, cum îl numeam noi în "Junimea". Dar cine poate spune verva, spiritul, voia bună, aș zice entuziasmul, care însuflețeau serbărele "Junimei" și în același timp, șăgile, ironiile fine, înțepăturile cu noimă, care, ca și paharele pline, se ciocneau și scânteiau; însă toate aceste erau ieșite din inimă curată și fără pic de răutate. De aceea nimene nu le lua în nume de rău. Mult timp, aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dau pielea ursului în loc să mi-o deie el mie." Și cum stam așa în așteptarea pornirei haitașilor, fără să vreu îmi veniră în minte cei trei urși a lui Catrințaș. "Auzi, trei urși!... Unul, înțeleg... doi, treacă-meargă... dar trei, fără șagă erau cam mulți." Aveam, drept să spun, simțimântul soldatului care intră pentru prima oară în foc. Aceeași emoțiune, aceeași strângere de inimă, aceeași groază de necunoscut, cu deosebire că soldatul nu merge acolo de bun cheful, iar eu naivul m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aud un glas și tresar. E glasul lui Eduard. Parcă ar veni din altă lume. De ce te-ai oprit și te uiți în sus? Ai văzut vreo nălucă zburătoare? Tresar din nou, deși mi-a pus întrebarea mai mult în șagă, și mă uit spre el. Eduard mă așteaptă nedumerit la intrarea în parc. Nu știe de ce m-am oprit. Aș vrea să-l întreb dacă el n-a zărit scena. Dacă el n-a observat dispariția fetiței în norul alb
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de bere în bucătărie. Toți cei din jur îți șterpelesc hălci întregi din tinerețe și nimeni nu-ți mai dă înapoi nici o ciozvârtă! Eduard o ascultase amuzat perorând despre tinerețe. Dar în curând își dăduse seama că nu era de șagă cu mama lui. îl trata cu maximă asprime la recuperare. El se străduia să o asculte. Poate nu s-ar fi străduit până la urmă atât de mult dacă nu l-ar fi atras ceva anume legat de mama lui: îi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
emană o forță sumbră și este însoțit de superbe desene, a căror monumentala forță de sugestie le anticipează pe cele care vor ilustra poemul Jerusalem (unde întîlnim cele mai frumoase gravuri ale lui Blake). The Book of Urizen, o adevărată șaga mitologica, se continuă cu The Book of Ahania (inițial pesemne intitulată A doua Carte a lui Urizen), un fel de Exod ce urmeaza Genezei din Cartea lui Los și Cartea lui Urizen. The Song of Los (Cîntul lui Los) este
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ofta Și se apuca Zidul de zidit, Visul de-mplinit. Zidul se suia Și o cuprindea Pân' la gleznișoare, Pân' la pulpișoare. Iar ea, vai de ea! Nici că mai râdea, Ci mereu zicea: "Manole, Manole, Meștere Manole! Ajungă-ți de șagă, Că nu-i bună, dragă. Manole, Manole, Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Trupușoru-mi frânge!". Iar Manea tăcea Și mereu zidea. Zidul se suia Și o cuprindea Pân' la gleznișoare, Pân' la pulpișoare, Pân' la costișoare, Pân' la țâțișoare. Dar
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
spuneți cai verzi pe pereți, că eu sunt Stan Pățitul!". Cea mai îndrăzneață satiră la adresa femeilor o găsesc într-un cântecel a cărui compoziție savantă nu indică o origine cu adevărat populară. ""Răvaș, puică, răvaș, dragă, Nu-ți pară lucru de șagă. Răvaș de la împăratul Că-ți vine-acasă bărbatul." "Arză-l focul de răvaș, Și-n cenușă vedea-l-aș!" "Gată-te, nevastă, bine Că bărbatul iată-l, vine." "Las' să vie, dracul știe! Calea mărăcini să-i fie. Eu cămașa i-
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
horbotele îi tremurau s-ar fi zis că era cuprinsă de frigurile morții". Detaliile efectelor fizice asupra contemplatorului sunt convingătoare: "Părul mi se ridică măciucă în vârful capului și sudori răci îmi cuprinseră tot trupul. Acum nu mai era de șagă; simțeam, de groază, că-mi venea sufletul la gură. Să mă răpăd asupra portretului ca să-l pipăi, să mă încredințez de-i adevărat ce vedeam cu ochii, nu puteam, fiindcă picioarele-mi erau paralizate; vrând, nevrând, trebuia să șed în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
prin convertirea lor la universul uman imediat, fapt care sporește coeficientul de personalitate distinctă a scriitorului în ansamblul literaturii apărute în epocă și mult după aceea. Autorul a intenționat „a introduce un gust nou în poesia românească”, alăturând „lucruri de șagă” observațiilor grave asupra unor realități care nu erau doar ale secolului al XV-lea. Conștient de importanța unei asemenea întreprinderi, cu totul nouă în peisajul atât de sărac al literaturii originale românești, scriitorul ține să precizeze: „Deci, bună sau rea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
Sute de fani au fost prezenți la premiera de gală a filmului Șaga Amurg: Zori de zi - Partea 1 unde alături de vedete și sosiile celebrilor Edward și Bella, au sărbătorit nuntă anului, prevestind parcă succesul fenomenal, pe care avea să-l înregistreze filmul în urmă weekendului de lansare, când a fost vizionat de
Saga Amurg: Zori de zi a spart topurile în weekend. Vezi ce vedete au fost prezente la lansare () [Corola-journal/Journalistic/68186_a_69511]