1,000 matches
-
alte metode inspirate fie din medicina modernă, fie din diverse alte tradiții mistice: Rosa Nasyk Dorjou folosește atât psihoterapia din medicina occidentală, cât și tehnicile șamanice străvechi sau metodele meditației budiste (E.J. Neumann Fridman, 2004). La fel, În Guatemala contemporană șamani locali folosesc tehnicile arhaice pentru divinație sau vindecare (B. Colby, 2004). Pe lângă șamanii proveniți dintre membrii societăților unde s-au practicat constant aceste rituri, În chiar inima societăților occidentale apar ceea ce antropologii au numit „neoșamani”: persoane care, prin lectura unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Rosa Nasyk Dorjou folosește atât psihoterapia din medicina occidentală, cât și tehnicile șamanice străvechi sau metodele meditației budiste (E.J. Neumann Fridman, 2004). La fel, În Guatemala contemporană șamani locali folosesc tehnicile arhaice pentru divinație sau vindecare (B. Colby, 2004). Pe lângă șamanii proveniți dintre membrii societăților unde s-au practicat constant aceste rituri, În chiar inima societăților occidentale apar ceea ce antropologii au numit „neoșamani”: persoane care, prin lectura unor texte din bibliografia antropologică sau parapsihologică și prin exerciții repetate de obținere a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Înființat „The Foundation for Shamanic Studies” și practică acum șamanismul În mod activ. Un alt caz, intens mediatizat și În egală măsură contestat de antropologi, este cel al lui Carlos Castenada, care pretinde că ar fi fost inițiat de un șaman pe care Îl numește Don Juan. Cum Castenada nu a putut produce, În afara cărților sale, care dovedesc o mare forță literară, nicio probă etnografică pentru a-și justifica aserțiunile, ideile sale „nu pot aduce decât o contribuție imaginară” (M. Harris
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Întemeiat adesea pe existența unor „specialiști” ai riturilor magice. Aceștia puteau avea un statut social apropiat de cel comun (babele-vraci din satele tradiționale) sau puteau beneficia de o poziție socială aparte, fiind organizați În anumite congregații esoterice - vrăjitorii/vrăjitoarele și șamanii. Pornind de la observațiile lui Max Weber referitoare la autoritatea bazată pe „charismă” și de la exemplele din societățile „primitive” date de sociologul german, Victor Turner a propus, Într-un text frecvent citat (1972, vol. XIII), instituirea conceptului de specialiști ai religiei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sintagma atrage atenția asupra caracterului ieșit din comun al performanțelor magico-ceremoniale și a specializării prin cunoașterea unor rituri și proceduri magice secrete și prin asumarea unei relații privilegiate cu universul sacru. În modelul turnerian, În familia specialiștilor religiei ar intra șamanii, ghicitorii, vindecătorii, profeții și preoții. Ultimul actor este Însă asociat cu sistemele religioase puternic instituționalizate și cu birocratizarea aparatului religios prin crearea a numeroase funcții și ranguri, impunerea ierarhiilor și a regulilor stricte de acces și promovare, caracterul impersonal al
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sistem de reprezentări simbolice. Riturile magice presupun transformarea miraculoasă a unor obiecte banale sau a unor cuvinte și acte verbale În instrumente de exercitare a unei anumite puteri. Obiectele și formulele magice pot aparține În exclusivitate magicianului (toiagul fermecat, toba șamanului, oasele vindecătorului, pietrele ghicitorului, precum și formule magice esoterice) sau pot fi date spre folosință pacienților. Actele verbale cel mai des folosite În magie sunt incantațiile, adică „folosirea unor cuvinte, organizate În mod ritmic, despre care se crede că au putere
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
malefice (sacrificii de exorcizare); c) sacrificii pentru a obține accesul la puterea divină: este vorba despre cele Îndeplinite pentru a obține transferul de energie sacră, În acte magice de vindecare sau În rituri de inițiere a tinerilor războinici sau a șamanilor; d) sacrificii pentru a Îndepărta anumite forme de putere supranaturală: În această categorie intră sacrificiile de purificare În urma unei poluții de natură magică, de expiere (a unor greșeli) sau de mărturisire a unor păcate. Literatura referitoare la complexul ritual al
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ofrandele care pot fi performate de orice membru al colectivității). Executantul ritualului poate fi un oficiant permanent, consacrat de poziția sa În interiorul unei ierarhii religioase (preotul), sau o persoană consacrată de un anumit statut social („bătrânii” satului, liderul familiei, un șaman sau un vraci). Nu există Însă restricții de gen sau vârstă În ceea ce privește actorul sacrificiului. Frecvent, modelul mitic al sacrificatorului este dat de o anume divinitate din panteonul religios, care a inițiat acel sacrificiu și care a Întemeiat ceva printr-un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ocupații cu un anumit caracter esoteric: ciobanii, marinarii, unele categorii de artiști. Modelul binar este completat de Mircea Eliade cu un al treilea tip de ceremonie de inițiere: cea legată de o „vocație mistică”, precum cea necesară intrării În corpul șamanilor. Deși structural seamănă cu inițierile prilejuite de accesul În organizații esoterice, acest tip de rit de inițiere implică o anumită chemare mistică, individualizarea celui care este supus trecerii prin statutul său de „ales”, o experiență personală de o intensitate aparte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bune (miturile milenariste); b) prezentarea sfârșitului vieții individuale și a călătoriei sufletului către „lumea de dincolo”. Imaginile lumii de dincolo sunt activate de numeroase rituri: ele apar În cele de vindecare magică, În descrierea călătoriei În spațiul spiritelor și luptei șamanului cu duhurile rele, În riturile funerare, În care practicile ceremoniale sunt justificate prin prezentarea călătoriei presărate cu obstacole către tărâmul celor morți, În riturile calendaristice, În care prezența agresivă a figurilor mascate reprezintă invazia În lumea celor vii a figurilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fost făcută, probabil, cu aproximativ 10 000 de ani în urmă și marchează nașterea practicii qi gong, cea mai timpurie ramură a Medicinei Tradiționale Chineze (MTC). La momentul respectiv, qi gong și toate formele de medicină erau domeniul exclusiv al șamanilor tribali, al căror rol era acela de a păstra o legătură strânsă cu forțele Cerului (tien) și ale Pământului (di) în beneficiul Umanității (ren). Până în secolul al III-lea î.Hr., qi gong își dobândise deja rolul de practică principală în
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Tzu este așadar considerat a fi strămoșul practicii qi gong ca metodă de atingere a longevității. În această perioadă, China era o societate complet agrară și, de aceea, acorda foarte multă atenție ritmurilor recurente ale naturii și fenomenelor cosmice ciclice. Șamanii, care erau primii „vraci”, se ocupau de sănătatea membrilor triburilor și un mod de a-și îndeplini această datorie consta în încercarea de a armoniza treburile lumești cu modelele eterne ale naturii (Pământului) și ale cosmosului (Cerului). Se spune că
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
lumea de dincolo. Este foarte probabil că plecarea în lumea subpământeană după „toaca” magică este o alegorie a călătoriei întreprinse cu ajutorul (ritmului) ei în lumea de dincolo. Motivul pare a fi de structură șamanică. d) Legende și practici șamanice. Toba șamanului joacă aceleași roluri : călăuză și vehicul. Ritmul ei îi produce acestuia o stare extatică, de „călător” prin cele trei zone cosmice. O serie de alte toposuri caracteristice scenariilor mitico-rituale șamanice ne vor părea cunoscute, fiind analoage în unele privințe cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
serie de alte toposuri caracteristice scenariilor mitico-rituale șamanice ne vor părea cunoscute, fiind analoage în unele privințe cu cele comentate din epopeea sumeriană și chiar cu cele din legendele românești în discuție. Astfel, în timpul inițierii extatice prin care trece viitorul șaman, una dintre viziuni este aceea a călătoriei până la Centrul lumii, din vârful Muntelui cosmic. Acolo, Marele Zeu îi oferă, din Copacul cosmic, lemnul din care șamanul își va face toba. Această temă apare frecvent în miturile șamanilor despre originea sacră
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cele din legendele românești în discuție. Astfel, în timpul inițierii extatice prin care trece viitorul șaman, una dintre viziuni este aceea a călătoriei până la Centrul lumii, din vârful Muntelui cosmic. Acolo, Marele Zeu îi oferă, din Copacul cosmic, lemnul din care șamanul își va face toba. Această temă apare frecvent în miturile șamanilor despre originea sacră a tobei. Dar și în credințele și practicile ce însoțesc construirea propriu-zisă a acestui instrument. Copacul ales în pădure nu este unul profan. El este indicat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care trece viitorul șaman, una dintre viziuni este aceea a călătoriei până la Centrul lumii, din vârful Muntelui cosmic. Acolo, Marele Zeu îi oferă, din Copacul cosmic, lemnul din care șamanul își va face toba. Această temă apare frecvent în miturile șamanilor despre originea sacră a tobei. Dar și în credințele și practicile ce însoțesc construirea propriu-zisă a acestui instrument. Copacul ales în pădure nu este unul profan. El este indicat fie de spirite, fie chiar de zeu prin fulgerare. Mai mult
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și practicile ce însoțesc construirea propriu-zisă a acestui instrument. Copacul ales în pădure nu este unul profan. El este indicat fie de spirite, fie chiar de zeu prin fulgerare. Mai mult decât atât, în practicile, credințele și visele inițiatice ale șamanilor se pot recunoaște unele elemente din scenariul mitic al potopului : călătoria pe mare până la un munte (ca în majoritatea legendelor despre potop) sau până la un copac (ca în legenda indiană a potopului ; Satapatha Brahma¡a, I, 8, 1-6) din lemnul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pot recunoaște unele elemente din scenariul mitic al potopului : călătoria pe mare până la un munte (ca în majoritatea legendelor despre potop) sau până la un copac (ca în legenda indiană a potopului ; Satapatha Brahma¡a, I, 8, 1-6) din lemnul căruia șamanul își va face toba ; folosirea tobei ca „luntre” cu care traversează marea ; figurarea pe corpul de lemn al tobei a simbolurilor țărmului (terra ferma), bărcii etc. (55, pp. 39 și 172). Mircea Eliade a considerat că șamanismul din Asia Centrală și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca „luntre” cu care traversează marea ; figurarea pe corpul de lemn al tobei a simbolurilor țărmului (terra ferma), bărcii etc. (55, pp. 39 și 172). Mircea Eliade a considerat că șamanismul din Asia Centrală și Nordică - inclusiv rolul magico-simbolic al tobei șamanului - a fost puternic influențat de diferite sisteme religioase sud-asiatice, în special de cele ale Indiei, Tibetului, Iranului, Mesopotamiei (55, pp. 495 și urm.). Ioan Petru Culianu a avut o poziție polemică, încercând să răstoarne direcția de producere a influenței (de la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
producere a influenței (de la nord la sud) (126 ; 128). Cred că textul sumeriano-akkadian pe care îl comentez poate să aducă noi argumente privind problema influențelor „sudice” de care a beneficiat șamanismul asiatic, în speță problema originii tobei de lemn a șamanului (56). Aceasta cu atât mai mult cu cât motivul Arborelui cosmic, din care șamanul își face toba (motiv central în șamanism), și, în general, sistemul cosmologic al șamanilor sunt probabil tot de origine mesopotamiană (108). Nu se poate afirma cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care îl comentez poate să aducă noi argumente privind problema influențelor „sudice” de care a beneficiat șamanismul asiatic, în speță problema originii tobei de lemn a șamanului (56). Aceasta cu atât mai mult cu cât motivul Arborelui cosmic, din care șamanul își face toba (motiv central în șamanism), și, în general, sistemul cosmologic al șamanilor sunt probabil tot de origine mesopotamiană (108). Nu se poate afirma cu certitudine că toba șamanilor asiatici își are sorgintea în „toaca” (pukku) sumero- akkadiană. Ceea ce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a beneficiat șamanismul asiatic, în speță problema originii tobei de lemn a șamanului (56). Aceasta cu atât mai mult cu cât motivul Arborelui cosmic, din care șamanul își face toba (motiv central în șamanism), și, în general, sistemul cosmologic al șamanilor sunt probabil tot de origine mesopotamiană (108). Nu se poate afirma cu certitudine că toba șamanilor asiatici își are sorgintea în „toaca” (pukku) sumero- akkadiană. Ceea ce știm cu siguranță însă este faptul că instrumentul de tip tobă (membranofon) își are
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
atât mai mult cu cât motivul Arborelui cosmic, din care șamanul își face toba (motiv central în șamanism), și, în general, sistemul cosmologic al șamanilor sunt probabil tot de origine mesopotamiană (108). Nu se poate afirma cu certitudine că toba șamanilor asiatici își are sorgintea în „toaca” (pukku) sumero- akkadiană. Ceea ce știm cu siguranță însă este faptul că instrumentul de tip tobă (membranofon) își are sorgintea în instrumentul de tip toacă (idiofon). Inițial, era lovit cu două bețe un trunchi de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în mituri, credințe și practici care au apărut și s-au dezvoltat în epoci și spații diferite și, mai ales, la civilizații aflate pe trepte diferite ale evoluției : Epopeea lui Ghilgameș, legendele românești referitoare la potop și credințele și practicile șamanilor. Aceștia din urmă foloseau inițial, probabil, tot un instrument idiofon de lemn, odată ce sacralitatea tobei șamanului este dată de sacralitatea lemnului din care este făcută. Toaca lui Noe, pukku lui Ghilgameș și toba șamanului - de la actul confecționării până la cel al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
diferite și, mai ales, la civilizații aflate pe trepte diferite ale evoluției : Epopeea lui Ghilgameș, legendele românești referitoare la potop și credințele și practicile șamanilor. Aceștia din urmă foloseau inițial, probabil, tot un instrument idiofon de lemn, odată ce sacralitatea tobei șamanului este dată de sacralitatea lemnului din care este făcută. Toaca lui Noe, pukku lui Ghilgameș și toba șamanului - de la actul confecționării până la cel al utilizării - au evidente conotații dendrolatrice, cosmologice și chiar cosmogonice. Atribute cos- mogonice acordate instrumentelor de percuție
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]