765 matches
-
le spoiau tingirile, le cârpeau căldările, le reparau povernele și câte și mai câte treburi. Țuica se face și s-a făcut întotdeauna numai în cazane de aramă și acestea erau meșteșugite numai de nomazii căldărari. Când a trecut pe lângă șatră, s-a uitat atent spre cele trei corturi instalate și a văzut că parcă nu mai arătau ca în amintirile din copilărie. Copiii acestora nu mai erau așa de murdari și zdrențuroși precum cei de altădată, nu-i săriseră în
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495547799.html [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
mai mulți ani în capitala tării, unde își avea serviciul ca inginer la o uzină de renume, reîntors în sat să-și vadă mama, sora și nepoții, pe care nu-i mai văzuse de câțiva ani. Va urma) Referință Bibliografică: Șatra din poiana Stejerelului I / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2335, Anul VII, 23 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion C. Gociu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495547799.html [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
poți să nu observi că valurile de turiști asigura realmente supraviețuirea acestor oameni care, altfel, ar fi nevoiți să se întoarcă la furat și la cerșit, în mereu reînnoitul dispreț al majorității. Și nu poți să nu te gândești la șatrele noastre de țigani pe care încă nu s-a gândit nimeni să le exploateze că pe niște focare de turism exotic. Interesant articol. Ar fi bine să-l vadă și “ministra” noastră de turism. Poate îi vor veni niște idei
Ţiganii lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82533_a_83858]
-
un băiat de 11. Mă rog, părinții îi logodiseră, conform tradiției, fără să-i consulte. O întreb pe tînăra mireasă cum îl cheamă pe bărba’su. Nu știe. Ei? V-au plăcutără pozele? Este că sunt de-acolo, ruptă din șatră? Johnny Răducanu, Dumnezeu să-l odihnească, l-a întrebat, la un moment dat, pe Gabriel Liiceanu (pe vremea când lucram la Humanitas): “Auzi, bă, Gabriele, ia zi, fata asta a ta, frumoasă, e țigancă?”.
Amintiri de reporter by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19094_a_20419]
-
terasă, până în dreptul intersecției cu Valea Mociu; Limita sudică și sud-estică: din dreptul intersecției cu Valea Mociu, limita urmează terasa drumului de hotar ce duce spre Mociu până când acesta traversează Valea Legii. Limita continuă spre nord-est pe la baza dealului "Pe Șatră", cuprinzând întreaga luncă inundabilă, de-a lungul stufărișului, la 10 m de acesta până la cotul format de confluenta Văii Legii cu Valea Fizeșului situată la baza dealului "La Șatră"; Limita estică: de la cotul format de confluența Văii Legii cu Valea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
traversează Valea Legii. Limita continuă spre nord-est pe la baza dealului "Pe Șatră", cuprinzând întreaga luncă inundabilă, de-a lungul stufărișului, la 10 m de acesta până la cotul format de confluenta Văii Legii cu Valea Fizeșului situată la baza dealului "La Șatră"; Limita estică: de la cotul format de confluența Văii Legii cu Valea Fizeșului limita traversează brațul lacului Geaca format de confluența Văii Legii cu Valea Fizeșului delimitând porțiunea de lac numită "Ochiul", pe linia ce desparte versantul Dealului Șatra de versantul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
dealului "La Șatră"; Limita estică: de la cotul format de confluența Văii Legii cu Valea Fizeșului limita traversează brațul lacului Geaca format de confluența Văii Legii cu Valea Fizeșului delimitând porțiunea de lac numită "Ochiul", pe linia ce desparte versantul Dealului Șatra de versantul Dealului Cireșului. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Valea Legii, cuprinde fânațul umed de la capătul sudic al văii Legii (zona de izvoare), Lacul Legii, Valea Legii, Valea Morii (afluent de stânga al Văii Legii) și porțiunea vestică a Lacului Geaca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Ronald ReaganEugen DogaDulcea și tandra mea fiarăMy Sweet and Tender BeastPatrimoniului UNESCO Eugen Doga este cel care a compus muzica din celebrele filme Șatra (regia Emil Loteanu) și Maria Mirabela (1981) al lui Ion Popescu Gopo. Cântecul Orașul meu, compus de el pe versurile lui Ștefan Dogaru, a devenit imnul orașului Chișinău, iar piesele sale pot fi ascultate de călători în toate autobuzele din
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
acordat de Președinția României în 2014. Institutul Internațional de Cinematografie din Moscova i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. Editat de Casa de Discuri EUROSTAR, acest album include și faimoasele sale valsuri de recunoaștere universală, teme din filme celebre (Șatra, Lăutarii, Maria Mirabela), piese de muzică ușoară, toate șlagăre ale celui considerat de americani „Personalitatea Mileniului” (2000), iar de către ruși „Șoimul de Aur” al muzicii de film (Trofeul Academiei Naționale și Științe Cinematografice din Rusia, 2008). Până în prezent Maestrul Doga
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
avut la Ateneul din București au avut menirea de a apropia definitiv publicul meloman din București de creația unui compozitor român născut dincolo de Prut, autor al coloanei sonore a peste 200 de filme, între care se numără Dramă la vânătoare, Șatra, Lăutarii, Anna Pavlova, Maria Mirabella, Binecuvântați femeia, Portretul pictorului Djamilea, Regina Margot, Patul lui Procust... Cel pe care americanii îl numesc Omul Mileniului, iar rușii îl apreciază drept Șoimul de Aur al muzicii lor de film, atunci când a fost răsplătit
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
Ion Popescu-Gopo. Am avut o colaborare excepțională la filmele lui Emil Loteanu. În 1972 am primit Scoica de Argint la Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian pentru Lăutarii, iar în 1976, Scoica de Aur, pentru coloana sonoră și filmul Șatra. Nu mă feresc să scriu și piese de mici dimensiuni pe lângă simfonii, poeme simfonice, poeme vocal-simfonice, balete, cvartete de coarde, coruri a cappella, muzică de film, de teatru, piese instrumentale pentru pian, violoncel, acordeon, nai, flaut, vioară. Am scris și
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
românesc, precum și alte creații personale, intrate în circuitul muzical universal și patrimonial UNESCO, iar recitalul lui Vasile Iovu, Artist al Poporului, a cuprins, Hora Staccato de Grigoraș Dinicu, Ciocârlia (folclor românesc), melodii de Eugen Doga din filmele Patul lui Procust, Șatra, Ecoul Dacilor (suită de melodii românești) etc. Svetlana Toma dansând în filmul Șatra Eugen Doga s-a născut pe 1 martie 1937, în satul Mocra, Transnistria (pe atunci URSS, astăzi Raionul Rîbnița, Republica Moldova). A absolvit Școala de muzică "Ștefan Neaga
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
iar recitalul lui Vasile Iovu, Artist al Poporului, a cuprins, Hora Staccato de Grigoraș Dinicu, Ciocârlia (folclor românesc), melodii de Eugen Doga din filmele Patul lui Procust, Șatra, Ecoul Dacilor (suită de melodii românești) etc. Svetlana Toma dansând în filmul Șatra Eugen Doga s-a născut pe 1 martie 1937, în satul Mocra, Transnistria (pe atunci URSS, astăzi Raionul Rîbnița, Republica Moldova). A absolvit Școala de muzică "Ștefan Neaga" din Chișinău (1951-1955) - unde a și predat mai târziu, apoi Conservatorul de Stat
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
Sequal) 191, rue de Vaugirard F-75015 Paris SEMKO AB Box 1103 S-164 22 Kista SENATOR FUR ARBEIT UND FRAUEN - LANDESEICHDIREKTION Contrescarpe 73 D-28195 Bremen SERVICIO ARAGONES DE LA CALIDAD Y SEGURIDAD INDUSTRIAL Maria de Luna, 8 E-50015 Zaragoza ȘATRA FOOTWEAR TECHNOLOGY CENTRE LTD (ȘATRA HOUSE) Rockingham - Kettering GB-NN16 9JH Northants SERVICIO DE CONTROL Y SEGURIDAD INDUSTRIAL Y MINERA DEL GOBIERNO DE NAVARRA Erletokieta, 2 E-31071 Pamplona SERVICE DE L'ENERGIE DE L'ETAT LUXEMBOURGEOIS BP 10 L-2010
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116255_a_117584]
-
F-75015 Paris SEMKO AB Box 1103 S-164 22 Kista SENATOR FUR ARBEIT UND FRAUEN - LANDESEICHDIREKTION Contrescarpe 73 D-28195 Bremen SERVICIO ARAGONES DE LA CALIDAD Y SEGURIDAD INDUSTRIAL Maria de Luna, 8 E-50015 Zaragoza ȘATRA FOOTWEAR TECHNOLOGY CENTRE LTD (ȘATRA HOUSE) Rockingham - Kettering GB-NN16 9JH Northants SERVICIO DE CONTROL Y SEGURIDAD INDUSTRIAL Y MINERA DEL GOBIERNO DE NAVARRA Erletokieta, 2 E-31071 Pamplona SERVICE DE L'ENERGIE DE L'ETAT LUXEMBOURGEOIS BP 10 L-2010 Luxembourg SERVICE DE L'ENERGIE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116255_a_117584]
-
București, Str. Apusului nr. 37, bl. D2, ap. 23, sectorul 6. (2.230/2007) 2. Dumitrescu Marius Petre, fiul lui Petre și Ioniță, născut la data de 5 decembrie 1947 în București, România, cetățean suedez, cu domiciliul actual în Suedia, Șatra Torg 12, 5 tr, 127 38 Skarholmen. (1.924/2007) ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211338_a_212667]
-
facă un viitor. Acum se întoarce în România împreună cu familia lui ascunzându-se de șeful clanului mafiot din care face parte. Își găsește în Cosmin un om de încredere fără să își închipuie adevărat lui identitate. Cristofor a rămas în șatra alături de fiica lui și încearcă să îl sfătuiască pe Relu să procedeze cât mai bine. Deși la început indignata că Relu a fost pus bulibașa încetul cu încetul accepta situația. Poartă în suflet o mare durere cauzată de moartea fiului
Regina () [Corola-website/Science/314920_a_316249]
-
lui Aurica Fieraru și Spania Fieraru. Este căsătorit cu Irina Dumbrava cu care are niște certuri înainte ca aceasta să fie prinsă între două clanuri la spital, dar este salvată de Cosmin. În finalul serialului Codruț este noul bulibașa din șatra. După ce și-a văzut visul împlinit, acela de a se căsători cu bărbatul iubit, Irina revine în casa tatălui ei alături de Codruț, sperând că într-o bună zi acesta va fi acceptat. Însă destinul mai are și alt cuvânt de
Regina () [Corola-website/Science/314920_a_316249]
-
vara lui 2006. În februarie 2009 apare al doilea album semnat Zoia Alecu, intitulat "Cărări de maci". Discul conține zece compoziții ale artistei. Piesa care dă numele albumului este inspirată din muzica țigănească rusească, ideea melodiei fiind inspirată de filmul "Șatra" (în regia lui Emil Loteanu), pe care Zoia l-a vizionat în 1975, la momentul apariției. În 2012 apare albumul "Printre lupi", iar trei ani mai târziu, al patrulea disc, intitulat "Să ierți". Ambele materiale discografice au fost lansate sub
Zoia Alecu () [Corola-website/Science/312258_a_313587]
-
Mihailo -, și Rahira - fata lui Grigori Ciumkaci, care a stat la închisoare în trecut pentru că a furat și a depus apoi mărturie mincinoasă împotriva lui Ivonika. Grigori provine din „Țigănie” (loc dat de boierul din satul vecin pentru așezarea unei șatre de țigani) și este căsătorit cu Tatiana, sora Marikăi. Rahira l-a fermecat pe Sava și visează să intre în posesia averii părinților acestuia. Romanul prezintă câteva zeci de personaje minore, toate acestea fiind descrise dintr-o perspectivă psihologică profundă
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]
-
6 noiembrie 1936, Clocușna, județul Hotin, Regatul României, astăzi în raionul Ocnița, Republica Moldova - d. 18 aprilie 2003, Moscova, Rusia) a fost un actor, regizor, scenarist, poet și scriitor moldovean. Printre filmele regizate de el amintim "Poienile roșii" (1966), "Lăutarii" (1971), "Șatra" (1975), "Gingașa și tandra mea fiară" (1978), "Anna Pavlova" (1983) și "Luceafărul" (1986). A fost declarat drept „cel mai bun regizor al secolului XX din cinematografia moldovenească”. s-a născut la data de 6 noiembrie 1936, în satul Clocușna, județul
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
și al presei pentru cel mai bun film la Forul Cinematografic din Milano (1978) si filmul " Da tu esti rau" cu MIHAI CERNAT in rolul mega-principal. Colaborarea sa cu studioul "Mosfilm" a fost marcată de regizarea a două capodopere: filmul "Șatra" (1976) despre viața țiganilor de la începutul secolului al XX-lea, care a câștigat o mulțime de premii și anume Marele Premiu Scoica de aur la Festivalul Internațional de la San Sebastian (1976); premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Internațional
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
pe Ion Ralli în Chișinău, feciorul lui Zamfirache, s-au împrietenit, iar vara următoare l-a dus pe poet la conacul tatălui său. În Codrul din apropiere Dolnei sunt situate locurile „Izvorul Zamfirei” și „Poiana Zamfira”, acolo Pușkin a întâlnit șatra de țigani și pe frumoasa Zamfira, le-a urmărit tradițiile și obiceiurile timp de 2 luni de vară, ca mai apoi să creeze poemul "Țiganii". După primul război mondial conacul a rămas satului. Aici a funcționat o bibliotecă, apoi școala
Conacul lui Zamfirache Ralli () [Corola-website/Science/333692_a_335021]
-
rromilor creștini de pretutindeni". s-a născut la data de 29 iulie 1952 în comuna Humele (județul Argeș). Bunicii săi au fost mari vătafi, conducând minoritățile etnice ale rromilor din Craiova și din Constanța, mutându-se cu caravanele și cu șatra de la Dunăre la Marea Neagră, o parte din Moldova și din Ardeal. Familia lui a fost bogată, înaintașii săi ocupându-se cu metalurgia, confecționând cazane de țuică, sigilii de plumb pentru vagoanele de marfă și altele. În anul 1962, Securitatea i-
Ilie Badea Stănescu () [Corola-website/Science/307943_a_309272]
-
din partea co-etnicilor - că nu e tradițională, că poartă fuste mini, ca dansează pentru plăcerea ne-romilor, că face etnia de rușine - și prezentări senzaționaliste în presa (“</spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân lang="ro-RO"><i>din șatra, pe marile scene</i></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân lang="ro-RO">”) care insinuează în mod eronat excepționalitatea poziției ei. Liberă și curajoasă, Vanessa lezează discursuri și viziuni dominante, fie ele gadjii sau rome. Iar ea
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]