KorAP: Find »[drukola/base=școlaritate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...34 >

832 matches

Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684

loc o depreciere semnificativă din punct de vedere financiar prin lipsa soțului. Aceasta pentru că, în general, bărbatul câștiga mai bine, avea mai multe relații, se „descurca” mai repede și mai ușor. • Sărăcia este puternic asociată cu lipsa de școlaritate sau școlaritatea redusă, cu șomajul, cu capitalul relațional, cu condiția de imigrant și, aproape tautologic, cu ceea ce se folosește în literatura sociologică, în particular în cea americană, ca un indicator cvasiuniversal, și anume cu statutul socioeconomic. Or, la rândul lor, acestea sunt

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
dar mai sunt și alți factori ce contribuie la creșterea accentuată a acestui model coabitațional. Ca explicație generală este aceea că el întrunește în mare măsură avantajele mariajului, înlăturând costurile eventualului divorț. Factorii mai specifici sunt legați de faptul că școlaritatea prelungită a făcut să crească mult vârsta biologică a tinerilor și deci necesitatea satisfacerii unor nevoi, în particular a celor sexuale. Apoi, cu deosebire în timpul colegiului sau al universității, cei doi parteneri se ajută nu numai în menaj, ci și

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
familiale. În țările în curs de dezvoltare, femeia, care era dependentă aproape total de familia consangvină sau de cea de procreare, se va independentiza pe măsura implementării industriei și a mobilității geografice. Creșterea spectaculoasă în rândul femeilor a nivelului de școlaritate, migrația rural-urban (incluzând-o și pe cea transnațională) vor democratiza substanțial și viața de familie. Sunt însă deja constatabile și anumite efecte perverse. Într-o gospodărie în care bărbatul se credea și era dominator,principalul actor economic, acum când câștigă

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
regimuri. Situația României înainte de 1989 ilustrează acest lucru. Strategia statului de a încuraja financiar nașterea mai multor copii are și ea dezavantaje, pentru că implică efecte selective asupra populației, încurajând natalitatea mai mare la segmentele sociale mai sărace și cu o școlaritate mai mică, ceea ce are serioase repercusiuni asupra calității copiilor. În țările occidentale, politica pronatalistă se integrează într-o politică familială mai largă, în centrul căreia stă ideea că familiile cu mai mulți copii trebuie susținute material-financiar de la bugetul statului. Aceasta

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
mai nuanțată decât afirmațiile de mai sus (Rotariu, 1980), putem spune că raportul socioprofesional dintre părinți și copii este marcat social, pe de o parte, prin condițiile materiale ale familiei, și pe de altă parte, prin capitalul cultural al acesteia (școlaritatea părinților, sistemul lor valoric și atitudinal). Posibilitățile financiare, în combinație cu o anumită filosofie de viață (și, prin urmare, o anumită atitudine față de școală), fac ca diferite niveluri de școlaritate să fie urmate selectiv de clasele și straturile sociale. În

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
și pe de altă parte, prin capitalul cultural al acesteia (școlaritatea părinților, sistemul lor valoric și atitudinal). Posibilitățile financiare, în combinație cu o anumită filosofie de viață (și, prin urmare, o anumită atitudine față de școală), fac ca diferite niveluri de școlaritate să fie urmate selectiv de clasele și straturile sociale. În România viitorilor ani este de așteptat o accentuare a disparităților din acest punct de vedere, care reflectă procesul general de polarizare socială în România postsocialistă, în cadrul căruia polarizarea școlară se

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
de copii din păturile sărace nu urmează învățământul obligatoriu. Dar eu cred că sunt suficiente semnale că deja o masă critică a progeniturilor elitelor economice și politice din România fac școli înalte în străinătate, multe cu plată. Disparitatea socială privind școlaritatea capătă astfel o nouă fațetă: cea a prestigiului universității absolvite. Părinții investesc în cariera școlară a copiilor lor pentru că le doresc acestora o viață mai bună sau, în termenul consacrat prin lucrarea lui G. Becker (1991), sunt sensibili la calitatea

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
este și cea intitulată From parent to child (De la părinte la copil) - semnată de J. Behrman și colaboratorii (1995) - în care, utilizându-se modelele statistico-matematice avansate, se surmontează anumite afirmații considerate certitudini. Este clar, de exemplu, că alocațiile părintești în școlaritatea copiilor sporesc șansele de realizare socială a acestora, dar dacă nu controlăm și efectul alocațiilor nonșcolare, putem ajunge la concluzii eronate. La fel, numai prin analiza statistică de mare finețe se poate decide cât din succesul școlar (și din ascensiunea

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
fie deloc superficiale, s-ar mai impune și alte două observații: pentru țările cu un înalt ritm de transformări socioculturale și în tranziție, așa cum este și țara noastră, la diferențele de vârstă cronologică și psihologică se adaugă și diferențele de școlaritate, instrucție, orizont cultural intergenerațional, ceea ce mărește potențial distanța dintre mentalități; în al doilea rând, evoluția pe vârste în intervalul preadolescență-tinerețe propriu-zisă este de la valori „superficiale” la cele autentice (mai puțin se întâmplă acest lucru în trecerea de la preadolescență la adolescență

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
rural și cei cu venit mic din mediul urban nu primesc aproape deloc consiliere. • Oferă/primesc îngrijire. Oferă covârșitor femeile de vârstă mijlocie (55-64 ani), mai mult cei din urban, cei cu venit mediu și mare în mod egal, cu școlaritate medie și superioară, iar cei ce primesc sunt mai ales cei trecuți de 65 de ani, nediferențiați pe sexe sau școlaritate, mai mult cei cu venituri mari decât cei cu venituri mici și mai mult cei din urban. • Oferă/primesc

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
vârstă mijlocie (55-64 ani), mai mult cei din urban, cei cu venit mediu și mare în mod egal, cu școlaritate medie și superioară, iar cei ce primesc sunt mai ales cei trecuți de 65 de ani, nediferențiați pe sexe sau școlaritate, mai mult cei cu venituri mari decât cei cu venituri mici și mai mult cei din urban. • Oferă/primesc servicii practice. Categoria de schimb cea mai semnificativă, cumulând o medie procentuală de 43%, indiferent de direcția generațională a schimbului. Oferă

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
și mai mult cei din urban. • Oferă/primesc servicii practice. Categoria de schimb cea mai semnificativă, cumulând o medie procentuală de 43%, indiferent de direcția generațională a schimbului. Oferă servicii mai ales cei de vârste tinere și medii, cei cu școlaritate medie, mai mult bărbații și cei care au părinți în apropiere. Primesc sevicii mai ales bunicii aflați în penultima categorie de vârstă, cei din mediul rural de la părinții din mediul rural sau cel urban apropiat, mai mult bărbații decât femeile

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608

în acord cu ecuația complexă a interacțiunii dintre alți factori de personalitate și situații, subiect discutat și în prezenta lucrare. 3) Profilurile atitudinale și funcțiile acestora cunosc o variabilitate intraculturală, în interiorul aceleiași culturi ele fiind diferite potrivit unor criterii ca școlaritate, sex, status social, precum și una interculturală. Din acest ultim punct de vedere, s-a constatat că în societățile „individualiste” funcția instrumentală este centrată pe interese strict personale, în vreme ce, în cele „colectiviste”, are relief cea de adaptare și solidaritate socială. Ipoteza

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
accentuată preocupare și față de cum se articulează și instalează gândurile, sentimentele și comportamentele noastre. Am văzut însă că aceasta nu este numai o chestiune de diversitate culturală, ci și de mari diferențe intraculturale în funcție de o serie de parametri, printre care școlaritatea este unul de prim rang. 2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamentetc "2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamente" Cunoașterea comună, ca și reflecția teoretico-filosofică au avut de multă vreme ca temă

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
grupului se face distincție între proprietățile statistice și cele psihologice. Primele vizează grupul ca agregat de indivizi, urmărindu-se efectele variațiilor de mărime asupra unor indicatori statistici ca media, abaterea standard, variabilitatea sub aspectele unor caracteristici sociodemografice ca sexul, vârsta, școlaritatea etc. Se pare că resursele materiale cresc proporțional cu numărul membrilor, pe când cele psihologice (memoria, inteligența, creativitatea etc.) cresc proporțional până la o limită, dincolo de care adaosul numeric nu mai dă efecte liniare. Nici chiar în ceea ce privește variabilitatea opinională. E adevărat însă

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
sau omogenitate apar mai clar exprimate în ceea ce se numește compoziția grupului, adică totalitatea elementelor ce formează un grup și modul lor de repartiție în funcție de anumite trăsături, exprimate în indici de dispersie. Compoziția se referă, pe lângă indicatorii sociodemografici (vârstă, sex, școlaritate, status social), și la aspecte psihologice (interese, atitudini, trăsături de personalitate). Studiile metaanalitice (însumarea și confruntarea mai multor rezultate ale investigațiilor sistematice) arată că predictorul cel mai bun pentru conduita individului în grup este inteligența, pe baza căreia, dacă o

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
că sunt foarte bine informați, 54% moderat informați și 37% slab informați (NORC, 1981). Datele sondajelor mai recente, atât din țările democratice avansate, cât și din cele postcomuniste, arată că, în mare, situația este aceeași. Cu toate că, așa cum sugeram, nivelul de școlaritate a crescut, nu e permis în continuare să cădem în naivitatea omnicompetenței. De altfel, cea mai mare parte a deciziilor politice nu se iau nici în democrația modernă printr-o consultare directă cu masele, ci prin instituțiile legislative, prin oficii

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
prezentată și cu un oarecare grad de problematizare, în jurul ei formulându-se întrebări. Conținutul mesajului are impact diferit în funcție de nivelul cultural al publicului. Pentru un public mai puțin instruit, argumentele de ordin afectiv-emoțional sunt mai puternice. O dată cu ridicarea nivelului de școlaritate, cu lărgirea orizontului de cunoaștere, oamenii sunt tot mai mult sensibili la o argumentare de tip rațional. Bineînțeles însă că acompanierea mesajului ideatic cu mesaje ce se adresează mai mult senzorialului și emoționalului (imagini vizuale, muzică etc.) amplifică influența. Industria

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

cele ale lui R. Hartley), desemnând, de fapt, o alegere duală de tip da/nu (un bit fiind desemnat ca informație furnizată de un semn de probabilitate ½ - o variantă din două posibile). Dacă dorim să aflăm, spre exemplu, nivelul de școlaritate al cuiva, vom pune mai multe întrebări la care se poate răspunde cu da sau nu: Mai este inclus în școală sau nu? Dacă răspunsul este da, urmează o altă întrebare: Este în învățământul preuniversitar sau universitar? Dacă este în

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
comunicată de către alta. Să analizăm din punct de vedere didactic atât gradul de importanță al acestei dependențe, cât, mai ales, posibilul impact și procentul pozitiv-negativ pe care-l putem identifica (cu atât mai mult cu cât, exceptând primii ani de școlaritate, informația indirect testabilă sau netestabilă de către elev/student crește). În primul rând, conceptul de dependență informațională este unul dintre conceptele-cheie ale școlii tradiționale (în capitolul al doilea al lucrării de față menționam o serie de surse ale puterii de influență

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ieșirea din gândirea de grup (ce strategii ați aplica)? Capitolul 13tc "Capitolul 13" Tehnologia comunicării educaționale. Comunicarea în grup prin metodele de interacțiunetc "Tehnologia comunicării educaționale. Comunicarea în grup prin metodele de interacțiune" Necesitatea pregătirii atât a elevilor/studenților în timpul școlarității, cât și a profesioniștilor din diverse domenii în direcția dezvoltării unor elemente pozitive legate de comunicare și abilităților de integrare în microgrupuri ne este relevată de către studiile lui M. McLaughlin (1992) privind punctele tari ale competențelor căutate de angajatori la

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119

Programa a fost aprobată prin Ordin al Ministrului Educației nr. 4740 / 25.08.2003 Menționăm că această programă reprezintă curriculum-ul revizuit de Educație fizică pentru clasa a VII-a, parte integrantă a parcursurilor de învățare oferite elevilor în contextul școlarității obligatorii. Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte: 1. generalizarea învățământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul școlar 2003-2004; 2. menținerea și în perioada următoare a structurii și a alocărilor orare din actualul plan cadru de învățământ

Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
Programa a fost aprobată prin Ordin al Ministrului Educației nr. 4740 / 25.08.2003 Menționăm că această programă reprezintă curriculum-ul revizuit de Educație fizică pentru clasa a VIII-a, parte integrantă a parcursurilor de învățare oferite elevilor în contextul școlarității obligatorii. Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte: 1. generalizarea învățământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul școlar 2003-2004; 2. menținerea și în perioada următoare a structurii și a alocărilor orare din actualul plan cadru de învățământ

Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751

ironie fină franciană, în defazarea modernă a modelului tradițional, și realizând o operă originală, de o fermecătoare virtuozitate narativă. Așa cum indică titlul, Anii de ucenicie relatează formația autorului, copilăria petrecută la țară, inițierea precoce în arta vânatului, descoperirea naturii, perioada școlarității și primele experiențe scriitoricești. În ciuda numărului foarte mare de texte care o compun, opera lui S. păstrează o profundă unitate. Din povestiri, descripții de natură, din nuvele, evocări și din romane se încheagă un vast epos al existenței românilor, cu

SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691

sau ramuri de activitate practică proprii igienei mintale. Acestea sunt următoarele: a) igiena mintală individuală, ce are ca obiect persoana umană, dezvoltarea și evoluția acesteia, etapele de viață individuală; viața în familie sau psihoigiena cuplului; igiena mintală a perioadei de școlaritate și formare/instruire a individului; b) igiena mintală colectivă, ce are ca obiectiv sănătatea mintală a colectivităților social-umane și se desfășoară în trei direcții: igiena mintală a colectivităților umane; igiena mintală a mediilor sociale; igiena mintală a grupurilor instituționalizate; c

Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]