772 matches
-
se disting trei mari sectoare sau ramuri de activitate practică, și anume: aă igiena mintală individuală, ce are ca obiect persoana, dezvoltarea și evoluția acesteia, etapele de viață individuală; viața în familie sau psihoigiena cuplului; igiena mintală a perioadei de școlaritate și formare/instruire a individului; bă igiena mintală colectivă, ce are ca obiectiv sănătatea mintală a colectivităților social-umane și se desfășoară în trei direcții: igiena mintală a colectivităților umane; igiena mintală a mediilor sociale și igiena mintală a grupurilor instituționalizate
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
județul Mehedinți) rămân în memoria afectivă a lui C. ca o vârstă paradisiacă a existenței. Pierderea proprietății de la Dârvari în 1947 (prin donație, nu prin expropriere), ca și stigmatul „originii sociale nesănătoase” lasă urme evidente în biografia autorului. Perioada de școlaritate este agitată, suprapunându-se cu preliminariile, apoi cu izbucnirea războiului și cu instalarea puterii comuniste. Primele două clase, începute în 1941, la București, sunt continuate la pensionul particular „Jules Javet” din Craiova și, din nou la București, la „Sfântul Iosif
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
cunoscute, apreciază calitățile lor. Astfel, i se dezvoltă spiritul de observație, priceperea de a compara, i se formează diverse priceperi și deprinderi necesare în realizarea anumitor lucrări. Sentimentul estetic se caracterizează întotdeauna prin năzuința creatoare. De aceea, la vârsta micii școlarități, activitățile manuale au un rol foarte mare asupra dezvoltării copilului din punct de vedere estetic. În procesul executării diferitelor lucrări se dezvoltă treptat atenția audutuvă și spiritul de observație. Copiii încep să observe o anumită legătură între realitatea înconjurătoare și
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
curând, acest concept s-a situat în centrul atenției specialiștilor implicați în politicile curriculare și în proiectarea curriculum-ului pentru învățământul preuniversitar. Astfel, a apărut necesitatea regândirii modelului de proiectare, în concordanță cu scopurile și cu specificul noului tip de școlaritate, precum și în acord cu dimensiunile noutății menționate anterior care ar trebui să caracterizeze curriculum-ul de liceu. Centrarea demersului de proiectare curriculară pe obiective a devenit nesatisfăcătoare în raport cu scopurile pe care încearcă să și le asume noul model de proiectare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
concrete ale elevului. Din această perspectivă, anumite competențe pot fi social determinate, ca un răspuns la nevoile concrete ale comunității în care funcționează școala, iar relația școală - parteneri sociali poate avea ca efect o creștere a transparenței actului didactic în cadrul școlarității neobligatorii. Din punct de vedere al politicii educaționale, se stimulează dezbaterea pentru identificarea acelor valori și practici sociale dezirabile pe care ar trebui să le promoveze școala pentru a asigura succesul absolvenților săi. Din perspectiva psihologiei, se integrează ultimele progrese
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
componentă a curriculumului național. Programa de chimie este structurată pe formarea de competențe. Competențele permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice domeniului studiat. Competențele sunt definite ca ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini care urmează să fie formate până la finele școlarității obligatorii, de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru cetățenia activă, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii. Programele școlare pentru învățământul gimnazial au următoarele componente: - notă de prezentare - competențe generale - valori și atitudini
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
sarcini sau pot fi influențele mediului în care s-au format și au trăit. La originea greșelilor pot sta și cauze senzoriale, fiziologice. Rolul școlii este acela de a insista mult asupra însușirii exprimării corecte în etapa de început a școlarității deoarece în procesul dezvoltării intelectuale a copilului ea trece de la formarea conștientă, la faza de deprindere. Un rol de o deosebită importanță îl are și exprimarea învățătorului. Fără a pierde din vedere influența mediului familial, învățătorul rămâne forța de influență
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
explicit. Crește volumul sinonimelor, se precizează și se dezvoltă antonimele, se îmbogățește uzanța cuvintelor tehnice. Dacă la intrarea în școală, vocabularul copilului cuprinde o mare parte din fondul principal de cuvinte și numeroase cuvinte din masa vocabularului, spre sfârșitul micii școlarități relația dintre limbajul activ și limbajul pasiv se modifică în favoarea celui activ, copilul posedând un vocabular de circa 4000 - 5000 cuvinte, din care aproape 1500 - 1600 fac parte din vocabularul activ.. După datele unor cercetări psihologice, la 8 ani copilul
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
6/7 - 10/11 ani. Se urmărește, totodată, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini și de motivații care vor încuraja și sprijini ulterior studiul limbii și al literaturii române. Scopul studierii disciplinei Limba și literatura română în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea din jurul său, să comunice și să interacționeze cu semenii, exprimându-și gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
formelor neaccentuate ale pronumelui personal și reflexiv, despărțirea cuvintelor în silabe la sfârșit de rând. Pornind de la constatarea că elevii ajung destul de repede să stabilească o corespondență regulată între foneme și grafeme și de la faptul că încă din perioada primei școlarități își pot da seama de structura silabică a cuvintelor, fără ca acestea să implice cunoștințe de fonetică, este posibilă formularea unor reguli simple și practice de scriere corectă cu caracter aplicativ în majoritatea cazurilor amintite. Dacă în clasa a II-a
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
fax, E-mail, etc.), prețul cazării, posibilitățile de recreare, etc. Acest punct are o mai mică importanță în învățământul public obligatoriu, unde rețeaua de distribuție este prestabilită, de regulă pe baze strict geografice. Importanța lui crește, însă, pe măsura nivelului de școlaritate și mai ales în învățământul universitar și în cel privat (indiferent de nivel). Ca un caz specific, menționăm învățământul la distanță (prin corespondență, prin INTERNET sau televiziunea educațională), unde problema distribuției este crucială. * Promovarea, publicitatea și ,,ambalarea” produsului/ serviciului educațional
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
cu celelalte medii educative familia și comunitatea, ne vom ocupa în continuare. 3.3. Configurarea relației școală-familie-comunitate Accentuarea raporturilor cu școala ale familiei și comunității a fost determinată în ultimele decenii de o serie de condiții care au evidențiat mizele școlarității. În situația dificultăților de inserție profesională a tinerilor, în special a celor proveniți din clasele defavorizate economic și cultural, școala pare a fi instrumentul de asigurare a securității profesionale, în ciuda faptului că reușita școlară (diplomele superioare) nu reprezintă o condiție
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școlară a copilului introduce un intermediar în raporturile dintre școală și copil, iar atitudinea acestuia față de cultura școlară și contribuția la un anume tip de climat școlar depind în mare măsură de această mediere. În acest sens, părinții reconsideră problema școlarității prin prisma propriei experiențe școlare. Părinții muncitori în special, au memoria plictiselii, fricii și tiraniei, sau, în cel mai bun caz a condescendenței profesorilor. De aceea pentru ei este extrem de dificil să înțeleagă ce este "noua" educație și se mențin
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
familii cu mai mulți copii cel mai mare poate avea in grijă pe cei mai mici decât el, ii poate ajuta la îmbrăcat, la efectuarea lecțiilor etc. Bineînțeles că pentru un copil de vârstă preșcolară sau aflat in etapa micii școlarități rolurile încredințate vor trebui să fie potrivite cu puterea lui de înțelegere,sensibilitate și mai ales cu posibilitățile de efectuare. Greșesc acei părinți care nu-și pun copiii să muncească în familie, evitând să le încredințeze oricât de mică responsabilitate
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
familie (și în acest caz acțiunile familiei devin adjuvante ale procesului instructiv școlară, depinde, succesul debutului copilului în școlarizare și, poate, întregul proces de școlarizare la care va participa în viitor. Educarea în familie a copilului în prima perioadă a școlarității Intrarea copilului de 6-7 ani în clasa I marchează începutul unui proces complex de racordare a întregului organism la rigorile programului școlar, program științific alcătuit, validat de-a lungul mai multor generații de elevi și care, date fiind funcțiunile sociale
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
cu această etapă - învățătura. Dată fiind complexitatea sarcinilor ei, atât școala cât și familia pornesc la înzestrarea copilului cu metodele și căile cele mai bune de instruire și autoeducare. Scrisul și cititul, cele două activități predominante în primul an de școlaritate au norme care le determină destul de strict eficiența. Părinții care nu înțeleg de ce copilul lor are manifestări care îi tulbură activitatea școlară, uneori într-o contradicție evidentă comportamentului de acasă, ar trebui să analizeze critici și amănunțit programul zilnic și
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
ca biografă a soțului ei. Dintr-o copilărie „trează”, viu imprimată în memorie, apar secvențe pline de farmecul unor trăiri netrucate, iar din tinerețe vin confesiuni despre influența poeziei (în special a celei minulesciene) sau relatări ale experiențelor din timpul școlarității. Triptic memorial: Omul. Poetul. Vecinicia - text publicat în 1968, sub titlul Claudia Millian despre Ion Minulescu - este o focalizare asupra personalității poetului. În Vecinicia, capitolul cel mai reușit literar, sunt inserate pagini scrise în aprilie 1944, după bombardamentul asupra capitalei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
loturilor personalității umane. Aceste probleme vizează procesul de învățământ, esența sa, modalitățile de realizare, conținutul și tehnologia didactică, modalitățile de instruire și educare, sistemul educațional. Didactica studiază următoarele patru mari domenii: 1. învățământul în ansamblul său, pe toate treptele de școlaritate și autoinstruire, caz în care poartă denumirea de didactică generală; 2. procesul de învățământ din perspectiva pedagogică a predării și învățării obiectelor de studiu, caz în care poartă denumirea de didactică specială sau metodică (fiecare obiect de învățământ are deci
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
nouă formă de organizare a vârstelor școlare concretizată în introducerea ciclurilor curriculare. Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale școlarizării care au în comun obiective specifice și grupează mai mulți ani de studiu, aparținând uneori de niveluri școlare diferite. Aceste periodizări ale școlarității se suprapun peste structura formală a sistemului de învățământ, cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecărei etape școlare și de a regla procesul de învățământ prin intervenții de natură curriculară. Introducerea ciclurilor curriculare se exprimă la nivel de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
care urmează. Introducerea ciclurilor curriculare vizează următoarele efecte: - crearea continuității la trecerea de la o treaptă de școlarizare la alta (grădiniță-învățământ primar, primar - gimnaziu, gimnaziu-liceu), prin: - transferul de metode; - stabilirea de conexiuni explicite la nivelul curriculumului; - crearea premiselor necesare pentru extinderea școlarității obligatorii către vârstele de 6 și 16 ani și - construirea unei structuri a sistemului de învățământ mai bine corelate cu vârstele psihologice. Pentru relevanța lor în construirea unui demers didactic centrat pe elev, în continuare sunt prezentate obiectivele ciclurilor curriculare
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
două forme: autoritar - atunci când consecințele sunt pe plan social și permisiv - atunci când consecințele sunt numai în planul intern, intim, familial. Conflictele și tensiunile din familie nu sunt prevenite și nu se intervine dintr-o perspectivă educațională. Expectanțele părinților referitoare la școlaritatea copiilor este determinată de propriul nivel de instrucție, gradul de implicare al acestora în viața școlii cât și de resursele materiale disponibile. Nu există o ierarhie clară în ceea ce privește relațiile și rolurile în educația familială. Practicile și stilurile parentale nu au
Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
Bunăstarea afectivă a copiilor migranților este mai scăzută, comparativ cu cea a copiilor care nu au părinții plecați peste hotare și există o diferență între starea de sănătate a fetelor și băieților care au părinți emigranți. Studiul meu pe dimensiunile școlarității, a copiilor cu unul sau ambii părinți emigranți, a vizat: interacțiunea cu colegii (prin analiza relațiilor de intercunoaștere, de intercomunicare, socio afective, de influențare reciprocă), feedback-ul față de sarcinile școlare (care presupune sarcini organizatorice, de comportament, de relaționare, de întrajutorare
Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
alte persoane, de plecarea părinților unor elevi sau conștientizează această realitate prin modificarea pe plan negativ a comportamentului elevului. Din punct de vedere statistic s-a aplicat testul t pentru eșantioane independente, obținându-se diferențe semnificative la 5 dimensiuni ale școlarității: Interacțiunea cu colegii, Răspunsul la sarcinile școlare, Teme, Igiena, Nivelul afectiv. Elevii cu părinții plecați în străinătate au nivele scăzute de interacțiune cu ceilalți colegi, în comparație cu majoritatea copiilor: sunt retrași, apatici, recalcitranți, neprietenoși, necooperanți, inadaptabili. În familiile în care este
Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
persoane evaluatoare, pentru decelarea calității și amplitudinii rezultatelor obținute de elevi din afara spațiului școlar respectiv. Evaluările externe îndeplinesc mai multe scopuri (cf. Radu, 2000, p. 123): - obținerea de informații privind pregătirea elevilor la anumite discipline într-un moment dat al școlarității și respectiv privind calitatea învățământului în raport cu anumite standarde; - compararea rezultatelor unei promoții în raport cu cele precedente, evidențiindu-se progresul sau regresul din anumite puncte de vedere; - punerea în evidență a domeniilor în care este necesar să se intervină pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
deficiență, "dislexie adevărată", "dislexie falsă", paradislexii, "dislexie pură" etc.144. Referindu-se la disgrafie, R. Lafon sintetizează teoriile existente în literatura de specialitate în definiția următoare 145: "Disgrafia constă în dificultăți în învățarea scrierii, independent de nivelul mintal și de școlaritatea anterioară a subiectului (n.m. G.S.). Disgrafia. Deși este o atingere organică mai puțin gravă decât agrafia, nu poate să nu fie asociată cu agrafia. În funcție de sectorul lezat, ea poate să ia diferite forme: • disgrafia specifică sau disgrafia propriu-zisă, atunci când subiectul
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]