6,670 matches
-
descris cel mai bine..." etc. Dincolo de stilul bolovănos și de pretențiile cam naive de sistematizare, de aerul în general diletantistic pe care îl inspiră acest studiu în sforțarea lui de a se înfățișa într-o haină filosofică ce nu-i șade bine, întîlnim și multe pasaje demne de reținut. A se vedea, de pildă, capitolul despre istorie, unde Valentin Ionescu face o foarte interesantă alăturare de texte din Iorga și Călinescu. Modelele de demitizare, tehnica portretelor sînt urmărite la istorici francezi
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
strungarul nici nu auzise... Vera îl aproba sinceră, era pe la început cînd pînă și celor mai mari atrocități, încă în fașă, li se dă, istoria parcă le-ar da o șansă... În momentele cele mai înflăcărate ale discuțiilor, în mijlocul cărora ședea țeapăn pe fotoliul cam șubred Louis XV, Axente, musafirul de stînga, este ridiculizat de ceilalți cum vorbește, cum mănîncă, cum întrerupe lumea cu "lozinci bolșevice". Marea revelație a revoluției comuniste are loc în "Vizuina cu hoți" unde deposedații, exploatatorii de
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
sfoară, legați de piciorușele lor, ca-n Gabroveni". Vera (Praxiteea) trecuse peste întreruperea făcută doar în șoaptă, însă vizibilă pentru toți cei de față, iar Axente, după ce mai întîi tușise frecîndu-se de catifeaua obosită a fotoliului Louis XV, pe care ședea, făcuse o expunere teoretică plicticoasă, din care reieși că nimeni în viitor nu va mai munci, în cele din urmă, ci toată lumea va citi și se va instrui - "pe rupte!" strigase tare Brummer înveselind oarecum auditoriul înmărmurit înaintea viitorului ce
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
foarte amabil și ne dusese acasă la dânsul. Aflând că veneam dintr-o țară socialistă, se arătase curios. Ce căutau doi scriitori "comuniști" în spațiul nordic finlandez?... Avea înfățișarea unui personaj shakespearian surghiunuit la miază-noapte. Discutaserăm și despre valută. Cum ședeam noi cu valuta... Mirarea lui când îi spusesem că "la noi" nu circula liber dolarul. Abia la plecare pricepusem de ce ne făcuse reducere. Imaginația mea îl vedea uneori ca pe un agent secret britanic lucrând în pustietățile cercului arctic. Altfel
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
oare întregi (...) la prăvălatica grădină, frumoasă și sălbăticită, care înrădăcinase hățișurile și arborii până lângă țărm, sau alte dăți, perzându-se pintre aleile umbroase, ea plivea firele de iarbă de pe cărare sau se ascundea într-un boschet aproape de țărm, în care ședea ore întregi, adâncită în dorul ei fără de speranță". Până la urmă, această grădină e un fel de vagă anticipare a insulei lui Euthanasius, "raiul pământesc" pierdut de om odată cu păcatul originar (dobândirea cunoașterii, nașterea rațiunii), și regăsit prin depărtarea îndrăgostiților de
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
aflat cît grîu deține în hambar" (Cotidianul săpt. 10-16.01.2000); "sfîrșitul lui nea Gheorghe din parlament și revenirea la coada vacii și la furat din grădina IAS" (listă de discuții, 25.07.2000); "Primarul țăranului oltean este acela care șade seara cu orișicine la un rachiu mic pe prispă, ori la crîșmă, care mănîncă fasole din aceeași strachină cu nea Gheorghe de pe uliță " (Adevărul, 5.06. 2000). Personajul e "omul de pe stradă" ("încerc să mi-l imaginez pe nea Gheorghe
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
în care se aflau. Pentru că, la țară, sau în lumea oamenilor de rînd, în general, dragostea, patima, împerecherea nu mai sînt însoțite, cel puțin tîrziu, după adolescență, de declarații potrivite actului natural, ci doar de constatări practice, gospodărești. Astfel, cum ședeam privind fascinat, ascuns de furtună, de rafalele ei, fără a putea scoate nici cel mai mic sunet sau zgomot prevenitor, cum se întîmplă de obicei cînd nimerești în timpul desfășurării unor astfel de fapte intime, o auzeam din timp în timp
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
ce așteaptă el de la mine. îmi place să redau realitatea în întreaga ei complexitate năucitoare, dar nu văd în cititor un rival ori o victimă. Ar fi prea comod. Și în orice caz, lectorul meu nu mă înfruntă ci îmi șade alături, contemplând lumea în paralel cu mine. Nu fac decât să discut cu cititorul ca prieten tot ce văd, tot ce-mi trece prin cap. L.V.: E drept că nu aderați la nici un curent de bună voie, că sunteți extrem de
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
pe navigant, un vechi radiofonist, iubitor de poezie, nu de romane, ținînd seama că sunetul... Navigantul era mai posac, părînd tot timpul distrat. Ne apropiam de munții Himalaia. Pilotul ațipise cu șapca lăsată pe figură. Intrasem în vorbă cu navigatorul. Ședeam amîndoi în picioare în cabina de pilotaj. La manșă trecuse pilotul-secund. Radiofonistul era ocupat cu stația și mesajele lui. Zburam la mare înălțime. Ne pregăteam să trecem peste Himalaia. La un moment dat, între un mesaj și altul, navigatorul își
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
un I.Q. de ridiche. Cu cît am mai mulți prieteni pe facebook, mă simt mai singur...(cyber-folclor) • Puține lucruri dacă se întîmplă de două ori, te și bucură de două ori (Mihai Batog Bujenița). Unele tăceri nu spun nimic interesant. • Șezi și cugeți? -Nooo, numai șed! (din Ardeal). • Slavă domnului că ușa s-a închis în spatele meu și nu în față. • Nu masă de informații ne conferă puterea, ci legăturile pe care le facem între idei (citat citat de Gabriela Calutiu
PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382675_a_384004]
-
cît am mai mulți prieteni pe facebook, mă simt mai singur...(cyber-folclor) • Puține lucruri dacă se întîmplă de două ori, te și bucură de două ori (Mihai Batog Bujenița). Unele tăceri nu spun nimic interesant. • Șezi și cugeți? -Nooo, numai șed! (din Ardeal). • Slavă domnului că ușa s-a închis în spatele meu și nu în față. • Nu masă de informații ne conferă puterea, ci legăturile pe care le facem între idei (citat citat de Gabriela Calutiu Sonnenberg). • Inteligență vine cu vremea
PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382675_a_384004]
-
Acasa > Poezie > Credinta > DOAR TU MAI POȚI DA O NĂDEJDE Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Atinge-Te Doamne de trupul Ce șade sub daltă și plânge, Alină durerea și spală Tot răul, cu apă și sânge, Al Tău sânge scump ce pe cruce, A curs pentru toți. Dă putere Și pune în suflet speranța Și dă, Doamne Sfinte, putere! Atâtea suspine se-
DOAR TU MAI POȚI DA O NĂDEJDE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382753_a_384082]
-
încetul, făcîndu-se greu, dar, de la un anumit punct, începi să te pomenești că-l ronțăi încet ca pe un pesmete milenar... bimilenar... descoperit undeva în cala putrezită a corabiei lui Noe... Ce poveste... Spusesem asta dintr-o suflare; și, cum ședeam înaintea cabinei de nuc sau de abanos a confesionalului, unde se vorbeau toate limbile, mai toate, dintre cele importante, minus româna, ca să vedeți... Ne plîngem că n-avem cutare, cutare, deși despre ce e mai important nici nu ne sinchisim
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
sub bot un biscuite cu proteine... în ziua aia îl rugasem să-mi facă cunoștință și mie cu Romeo. Cu greu, se învoise, și ne-am dus la secția plină de cotețe fiecare purtînd deasupra inscripții... cartea de vizită... Romeo ședea cu capul lunguieț pe patru labe, deschizînd, închizînd cîte un ochi, spășit. Javra! îl certa nea Bebe, ce javră! făcea; iar ogarul, la un moment dat, scînci, ori răsuflă adînc, parcă oftînd... În după amiaza aceleiași zile, mă invitase la
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
Coana Chirița la Teatrul Național l Alecsandri, în premieră timișoreană În întreaga sa istorie, Teatrul Național Timișoara nu a avut în repertoriu un spectacol montat pe text de Vasile Alecsandri... Și totuși, „lui Alecsandri îi șade bine la Național“, puncta, pe bună dreptate, dl Ion Ardeal Ieremia, regizorul care și-a asumat misiunea acestei reparații cultural-morale față de opera marelui scriitor și față de publicul timișorean. Cea de-a patra premieră a Teatrului Național Timișoara în această stagiune
Agenda2003-9-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280744_a_282073]
-
capătă o aparență fantomatică, pe cînd izolatul se realizează prin iluminare: „rîgîitul nostalgic al tiraniei celor mulți și definitiv spectrali/ asupra luminozității celor vii” (ukulele). Dar singurătatea are nevoie de confirmări. Realul fiindu-i advers, autorul se adresează așa cum îi șade bine, imaginarului. Marian Drăghici practică o serie de evadări fantaste, menite a-l încredința de propria-i identitate ideală. Prin dedublare, ca și cum s-ar privi într-o oglindă în care are satisfacția de-a apărea deghizat. Imaginarul precum o oglindă-teatru
Poezia Solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2655_a_3980]
-
te ridici de pe scaun de fiecare dată când vroiai să schimbi canalul. Dar, dacă stau să mă gândesc bine, de fapt era mai bine așa, că mai făceam puțintică mișcare. Și asta îmi făcea bine la picioare, spune mama. Astăzi șed ore în șir pe canapea, ceea ce de-un an încoace îmi cam provoacă dureri în tot corpul. Dar mă rog, așa-i viața, nu vreau să mă plâng. Și apoi pentru cazuri din astea există, din fericire, lichiorul de roiniță
Despre mama by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2660_a_3985]
-
și, sub constrângerea împrejurărilor, se trece la cea mai dificilă și mai puțin dorită de căpeteniile iudee: cea legală (atunci)! În acest scop, marele preot s-a folosit de „crima” recunoscută de acuzat, cea de a se considera „Fiul Omului șezând de-a dreapta Celui Atotputernic și venind pe norii cerului”, dar în privința căreia, spre a se ajunge la condamnarea la moarte se impunea urmarea procedurii legale: constatarea faptei care ar conduce la aplicarea pedepsei capitale, a necompetenței de a judeca a
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
devenise prea mare. Un sclav s-aplecă săl ajute. Dar Geea era ca de piatră. Abia cu ajutorul a patru sclavi reuși s-o ridice. Baldachinul se crăpă. Printre stâlpii ce susținuseră perdelele, sclavii reușiră cu greu s-o care. Perigeu ședea nemișcat. Sclavii nedumeriți, în tăcere, cărară statuia în curte. Apoi sprijinind-o cu niște pilaștri se depărtară, lăsându-și stăpânul doborât de durere. III Roma își alegea împăratul. Parfumul ghirlandelor grele de flori străbătea orașul. Lei fioroși, puși sub zăvoare
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
un zid de tot ce a fost vreodată a lui. Să-și uite păcatul. Întremat de dumicatul înghițit mai aruncă o amforă-n bazin. Amfora se scufundă în fundul bazinului. Necăjit Perigeu se așeză pe marginea lui uitându-se la statuie. Ședea în umbra ei și i se părea că mișcă.Avea oare halucinații? Întâi un braț apoi un picior și-apoi toată făp tura. De bucurie se prăbuși. Geea cobora de pe soclu prin lacul de vin, către dânsul. Ameți. Apoi pe măsură ce
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
i-a conferit acolada de poet, într-un mod puțin cam teatral, după părerea beneficiarului. Pe atunci, la facultate, în amfiteatrul „Odobescu”, se organizau periodic întâlniri cu scriitorii. Într-un rînd, invitatul fiind Cicerone Theodorescu, îl văd pe Vulpescu, care ședea în dreapta mea, transcriind de zor niște versuri din volumul Cleștar și alăturându-le un bilet adresat autorului: „M-apropii cu această Rugă. Cicerone Theodorescu, citește-ne-o!” Era poezia Rugă pentru cîntec întîrziat, a cărei strofă finală sună astfel: „Nu
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
putin 7 la sută dintre bugetari, respectiv 80.000 de persoane, nu există o salarizare asigurată de bugetele instituțiilor unde lucrează, a declarat, joi, Răzvan Bordeanu, presedintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrația Locală din cadrul Alianței Naționale a Sindicatelor Bugetarilor 'Șed Lex'. Există o Românie a declarațiilor politice și alta a certitudinilor. Știm că avem o constrângere legată de Fondul Monetar Internațional (FMI) prin care trebuie diminuate cheltuielile de personal de la 42 miliarde la 39 miliarde lei. De asemenea știm că
80.000 de bugetari nu au salarii asigurate, în 2011 () [Corola-journal/Journalistic/27683_a_29008]
-
în fața ministerului au strigat că vor ”un ministru curajos”. Aceștia au venit, dimineața, si sunt angajați ai administrațiilor financiare din toate sectoarele Capitalei. Ei spun că vor rămâne cât timp va fi necesar pentru a-și reprimi drepturile. Liderul Alianței "Șed Lex", Vasile Marica, le-a spus oamenilor care s-au adunat în fața Ministerului Finanțelor că sindicaliștii vor discuta cu Gheorghe Ialomițianu, de la care așteaptă o semnătură pentru că angajații să iși reprimească stimulentele. Citește și:
Ministrul Finanţelor se întâlneşte din nou cu sindicatele la 12:30 () [Corola-journal/Journalistic/27792_a_29117]
-
logofăt“12 din alt sat. Așadar, păstoritul nu este neglijat aici ci, dimpotrivă. O „dalbă fecioriță“ din satul Bucureșci, demult, nu dorea să-i fie șoț fiul de împărat ci, un păcurari: „ ... că mi-e mi-i drag / La stână șezând / Oile mulgând“.13 În schimb, Sora Soarelui, curtată de „Un baci de păcurari“ refuză mariajul cu acesta, căci îi este „urât“: „Sara, dimineața / Oi dalbe mulgân / Laptele-nchegân / Brânza brânzuin ...“.14 În localitatea Totia, folcloristul a descoperit o prea frumoasă variantă
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Sara, dimineața / Oi dalbe mulgân / Laptele-nchegân / Brânza brânzuin ...“.14 În localitatea Totia, folcloristul a descoperit o prea frumoasă variantă a baladei-colind „Miorița“15 iar la Răpolțel eroul principal al unui cântec de stea era chiar Sfântul Petru care păzea turma șezând „ ... în bâtă rezemat / Cu un fluier ferecat“.16 Zona Orăștiei cu o bogată cinegetică de invidiat i-a determinat pe oameni să practice vânătoarea ca ocupație auxiliară. Vânătorii orăștieni trăiau într-o lume fantastică. De ce fantastică? Fiindcă ei nu se
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]