655 matches
-
de rău a autorului la adresa comportamentului intelectualului basarabean în primul deceniu de după căderea Cortinei de Fier, pentru că eșecul său este și eșecul Republicii Moldova în ansamblu. Nu vreau să evoc duritatea vremurilor drept scuză, asprimea destinului față de niște oameni aruncați sub șenilele „blindatei” totalitare. Cred că în orice situație, dacă vorbim de un gânditor, de un intelectual deci, el are posibilitatea să aleagă. Ai noștri cel mai adesea au optat aiurea. Intelectualul s-a trădat în primul rând pe sine însuși, a
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
patul înalt și moale, în camera ceea unde candela arunca un sâmbure discret de lumină abia zărit și adormi. Târziu în noapte scârțâitul repetat al roabei de afară, se amplifică și se transformă într-un duruit aspru și amenințător de șenile, cineva parcă strigă speriat „Vine buldozerul!”, sunetul devenea din ce în ca mai puternic și parcă se îndrepta direct spre el, căută să se smulgă din locul unde stătea, dar legături invizibile îl țintuiau acolo, nemiloase. Încercă să vadă de unde
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Voiam să văd fața tractoristului de la manetele acelea ucigașe. Cu un ultim copac pus în autocamion a ieșit din cabină. Avea o față obosită, atât. Am plecat de acolo și undeva mintea mea păstram imaginea unei crengi verzi strivită sub șenila grea. Tăcu și capul i se aplecă și mai mult deasupra mesei. Afară vântul încetase de tot. Aici era cald și bine. Cu greu ai fi crezut că afară zăpada este cât gardul. Uitând că nu este singur, omul se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
tu-s născătoarea, anafura și Dumnezeii mătii”. Și trăgeau sărmanii români de aproape, direct în tanc. Vedeau cum este lovit, se oprea o secundă, apoi venea spre ei parcă și mai nervos. Când ajungea pe tranșee se rotea odată pe șenile ca să sfărâme ce era acolo și pleca mai departe. Nici în zilele noastre la cei vreo 90 de ani pe care-i are Storuș nu vrea să creadă, nici în ruptul capului că tancurile acelea erau rusești. Susține sus și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Tocmai acest comportament firesc, lipsit de trucuri și artificii, alimenta până la refuz simpatia și visurile erotice ale militarilor în termen. Ce n-aș da să fiu cu una din ele! Aș stânge-o până i-ar pârâi oasele ca sub șenila tancului! repeta de mai multe ori unul dintre ei. Mai bine puneți pofta-n cui! Îi replică un altul din imediata lui apropiere. Asta nu-i de nasul tău. Ție îți trebuie una șchioapă sau chioară, să nu te vadă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
trebuie să avem grijă”. De aceea el a considerat probabil că omul trebuia ținut închis. Și judecătorii le aplicau condamnaților principiul stalinist conform căruia ”închisoarea este o lecție de viață”. După revoluția din Ungaria, din 1956, înăbușită în sânge sub șenilele tancurilor sovietice, au început din nou arestările. „Anul 1958, an de cumpănă pentru mulți români, an de convulsii istorice, an în care eram din nou vânați ca șobolanii pe străzi...”. Din mărturia învățătorului Ștefan Ciubotaru aflăm că “scopul arestării noastre
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
veni la anul, pentru că nu mai e loc nici măcar pentru noi. copilul nostru se pregătește de război, deși la noi e pace de șaizeci de ani. și-a pus pe cap o cască cît toate zilele și-n picioare niște șenile, nu alta. în timp ce măsoară camera cu pași rari, caută spre noi ca spre doi străini. n-are nevoie de armă ca să ne dăm seama că înăuntrul lui războiul a și început. e doar un copil și se joacă, spui tu
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
A doua zi, toți acești tați au continuat căutarea. Curios lucru că ieri nu se auzise nicio explozie în timp ce noi ne ocupasem de artificii. Spre seară, tata parcă a auzit ceva. A lipit urechea de un tanc „Tigru” cu o șenilă ruptă și a tresărit. A chemat un tovarăș și a încercat să deschidă turela, acum ruginită de ploi. Nu au reușit și tata a cerut să-i aducă ciocan, daltă, ulei de mașină. În fine, când a deschis turela tancului
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
simplu rit. De multe ori, pe pânza iubirii există o musculiță și un păianjen. Pentru marile spirite, dragostea a avut întotdeauna un preț mai bun decât celebritatea. Don Juan? Doamne, ce cazier sentimental! Puțini se mai pot ridica zdraveni de sub șenilele unei mari iubiri. Iubirea poate topi orice aisberg. În iubire ești ori vioara întâi, ori a cincea roată la căruță. Spectrul iubirii se întinde generos între opaiț și arcul voltaic. Iubirea rămâne versantul fundamental al sublimului. Don Juan - un conchistador
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
masa de lucru a artistului pot pleca în lume diamante ori moloz. Sărăcia nu-ți dă talent și nici bogăția nu ți-l ia, dacă din întâmplare îl ai. Iluziile ornează, nu dizolvă griul din noi. Sperăm că, până la urmă, șenilele adevărului vor veni totuși. Împing unii împlinirea speranțelor spre perimetrul pensiei. Stomacul face alergie la iluzii. În tranziția spre democrație, oamenii cred că libertatea înseamnă să traversezi strada pe unde vrei. Nu toți tinerii care urăsc matematica devin poeți. Trântorii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a depășit-o pe cea de lapte. Epoca noastră s-a lecuit de sinceritate. Ce vom putea trece, oare, pe curat din secolul nostru? Arta tulbură, știința îngrozește. Planeta noastră se grăbește din răsputeri să se alinieze celorlalte rebuturi cosmice. Șenilele progresului au călcat întotdeauna și pe cadavre. Nici un zeu nu s-ar fi încumetat să dea de-a berbeleacul pământul, așa cum se străduiește, în zilele noastre, știința. Pentru omul contemporan, televizorul a devenit indispensabil. Mai ceva ca săpunul. Dacă bucătăriile
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
căror situații de luptă, sau din nepăsare, sau din rea credință: arme, saci cu făină, lăzi cu muniție de tot felul. Pe o pășune, la marginea unui sat, zăcea o grămadă de puști din dotarea armatei române, peste care trecuseră șenile de tancuri. Localnicii mai curajoși îndrăzneau să culeagă de pe drum ce puteau, cum puteau. O femeie, târâia o ladă care-i păruse frumoasă, convinsă că dăduse peste o comoară. Lada era, de fapt, plină cu grenade. Alți săteni, mai practici
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
atitudinea de teamă sublimată În grija de a nu provoca chiar tu avalanșa: mersul tiptil, pe vîrfuri. E de Înțeles deci că pînă și melcii, campionii mișcării silențioase, Își iau măsuri de precauție și merg cu grijă doar pe vîrful șenilelor. E singurul lor gest de surprindere, pentru că oricum nu-și pot exprima sonor neliniștea. cad ghinde - melcii pe vîrful tălpilor Iar cei ce simt iminența căderii cortinei, deși ar avea cum să-și exprime vocal Îngrijorarea, reduși Într-un fel
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
aviatorul englez Charles Samson din Marina Regală a fost primul om care a decolat de pe o punte de vas (HMS "Hibernia"), iar pe 18 ianuarie, aviatorul american Eugene Ely a apuntizat primul pe portavionul "Pennsylvania". Tancul. Tancul, mașină blindată pe șenile, este o invenție a maiorului englez Ernest Swinton, o inițiativă sprijinită de Churchill în calitatea lui de Prim Lord al Amiralității. De altfel și numele este englezesc: landship, apoi (tank = cazan, rezervor) și se explică prin aceea că, din motive
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
lucru să moară-mpăcat cu sine Se poate vedea din atâtea exemple luate din viață, Unde sfârșește o moarte Începe viața din lucruri nenumărate Cum din orice bob de grâu va-ncolți un spic, Altfel decât Încolțește firul de iarbă sub șenilele tancului Scăldat În ploi de lumină mai reci sau mai puțin reci; Vânturi turbate de gânduri zgâlțâie poarta existenței A cărei clanță Înghețată e căutată mereu de o mână prietenă, Nu mori În tine atunci când ai izvoarele limpezi și sleite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Petrel se scufunda acolo unde fusese ancorat. Aburi se ridicau din pupa și travers, iar Jim putea vedea șirul de marinari stînd la prova, așteptînd să-și ocupe locurile În cuterul vaporului. Un tanc japonez Înainta de-a lungul Bundului, șenilele lui scoțînd scîntei pe liniile de tramvai. Ocoli brusc un tramvai abandonat și strivi o ricșă de un stîlp de telegraf. Desprinzîndu-se dintre rămășițe, o roată deformată se rostogoli pe drum. Se rostogolea alături de ofițerul japonez care comanda trupele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cap pe mama sa. — Jamie, ieși din mașină... Jamie! Năucită, deschise ușa din partea ei și coborî pe stradă, luîndu-și geanta de pe bancheta care se clătina. În spatele lor, tancul japonez Își croia drum peste mașina Lincoln Zephyr, abandonată de dansatoarele chineze. Șenilele de metal sfărîmară aripa din spate a mașinii, apoi o Împinseră În spatele Packard-ului. — Ridică-te, Jamie... mergem acasă... Cu o mînă la obrazul rănit, mama lui Jim trăgea cu cealaltă mînă de ușa din spate, blocată. Tancul se opri, Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
traversă parcarea tăcută. Zeci de cratere de bombe distruseseră suprafața pistei, dar liniile albe de marcaj Încă se Întindeau În Întuneric. Vehicule avariate ale armatei erau parcate În șiruri drepte - camioane găurite de șrapnele și cisterne de combustibil, tancuri fără șenile, autoblindate ce trăgeau fiecare cîte două tunuri de artilerie. Jim se uită fix la fațada parcă ciupită de vărsat a stadionului. Fragmente de bombe dislocaseră bucăți de ipsos alb, iar caracterele chinezești originale, care proclamau puterea Guomindangului reapăruseră ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de țigară de pe pieptul său, Într-un cod secret al durerii și amintirii. Ți-am spus că băiatul a stat cu ochii-n patru. Cei doi bărbați traversară drumul și intrară În parcare. Price se aplecă peste un tanc fără șenile și scuipă din plămîni, prin ușa deschisă, flegma Închisorii. Jim rămase În urmă, printre șirurile de camioane, gîndindu-se la domnul Maxted. Oare mai zăcea pe iarba pătată de sînge? Fiincă mîncase atît de mult, Jim se simți vinovat și Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de motocicletă cu ataș. Când venea de la Topoloveni cu varză și țuică. Pe șoseaua București-Pitești. Era ceață și cuscrul avea viteză. Astăzi, Țăpăligă taie porcul. Îl ajută măcelarul Mardare de la Hală și copiii lui care sunt excavatoriști. Pe excavatoare cu șenile ca alea de pe moneda de zece lei. E hărmălaie mare. Trântesc porcul jos. Se zbate disperat În mâinile lor. Guiță sinistru a moarte și Îndurare. Măcelarul Mardare Îi Înfige cuțitul lung În gât și apasă adânc, În jos, spre inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
asta. Un convoi de tancuri dușmane se apropia de o trecătoare Îngustă printre munți, un fel de defileu pe care Fima Îl zări la Începutul dealurilor abrupte. Își dădu seama că aerul devenise cenușiu din cauza prafului care se ridica de pe șenile. Începu să audă vag, dincolo de dangătul clopotului, un huruit surd de motoare. Cumva știa că misiunea sa era să-i aștepte În defileu, În locul În care drumul traversa munții. Să-i țină de vorbă până când vor sosi ajutoare care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
șapte. „Nu fii nerăbdător, băiețaș, o să vă vină rândul destul de devreme...“ Oare voluntarul de atunci s-a arătat îndată flexibil: „Dacă nu pe submarin, atunci din partea mea la tancuri...“ Oare a pus întrebări legate de cele mai noi vehicule cu șenile? „În cazul acesta, aș ajunge pe Tiger?“ Și de data aceasta, jurnalul săptămânal va fi fost acela care s-a ocupat de școlirea premilitară a consumatorului de filme: tancurile lui Rommel în deșert. E posibil să fi făcut pe grozavul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fel ca mine cărarea pe stânga, atârnă alături de un ofițer în vârstă, nu se știe de ce grad, pe care tribunalul de campanie l-a degradat înainte să-l spânzure. Un spalier de cadavre, prin dreptul căruia trecem cu huruit de șenile ce acoperă orice alt zgomot. Nici un gând nu rămâne, numai imagini. Alături văd țărani care-și muncesc ogorul, brazdă după brazdă, ca și când nu le-ar păsa de nimic. Unul ară cu o vacă înhămată la plug. În urma plugului, ciori. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe simplul tunar? Pe mine mă văd, așa cum ne învățaseră, târâș sub un Panther. Și încă un soldat, poate tanchistul, trăgătorul sau comandantul tancului, măsoară sub burta acestuia libertatea solului. Cizmele noastre se ating. În stânga și dreapta suntem apărați de șenile. Trei minute, o veșnicie poate să cânte orga. Cotropit de frică, mă piș în pantaloni. Pe urmă tăcere. Lângă mine un clănțănit din dinți, cu multe strofe. Adineaori, ba nu, înainte ca orga să-și fi terminat piesa de concert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
plutonier hârșit, de data asta unul rămas cam scurt și lat în umeri. Ordinul era „înaintare și căutarea contactului cu dușmanul“. Pe când începea să se-ntunece am luat-o, după mai multe rătăciri, pe un drum de pădure răscolit de șenile de tanc, un drum pe care, așa se spunea, huruise cu doar câteva ore în urmă o coloană de Tiger-uri și vehicole blindate, avansând ca vârf de lance. Dar din aparatura radio pe care o căram cu noi nu venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]