419 matches
-
1970. Nicolae Edroiu, Răsunetul european al răscoalei lui Horea XE "Horea" (1784-1785), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976. Nicolae Edroiu, „Răscoala lui Horea XE "Horea" În folclorul românesc (Preocupări de cercetare a folclorului răscoalei)”, Apulum, X, 1972, pp. 313-325; Ovidiu BÎrlea, Ioan Șerb (coord.), Horea și Iancu XE "Iancu" În tradițiile și cântecele poporului, Editura Eminescu, București, 1972; Florian Dudaș, Răscoala lui Horea În tradiția poporului, Editura Albatros, București, 1984. Nicolae Edroiu, Horea XE "Horea" În publicistica românească de acum un veac, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
veche, București, 1961; Literatura română premodernă, București, 1964; Liviu Rebreanu, București, 1965; C. Negruzzi, București, 1966; G. Ibrăileanu (Viața și opera), București, 1967; Poeții Văcărești, București, 1967; Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, București, 1968; Cearta, București, 1969; ed. îngr. Ioan Șerb, București, 1995; Istoria literaturii române, I-II, București, 1970; Introducere în opera lui I. Eliade Rădulescu, București, 1971; Varia, I-II, București, 1972-1973; Analize și sinteze critice, Craiova, 1973; Reflexe și interferențe, Craiova, 1974; Poezia românească contemporană. 1950-1975, I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
pref. edit., Craiova, 1972, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, pref. edit., București, 1982; V. Voiculescu, Poezii, pref. edit., București, 1966; Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I-III, pref. edit., București, 1970 (în colaborare cu Ioan Șerb); Mihai Eminescu, Numai poetul. Memento mori. Înger și demon. Melancolie. Noi amândoi avem același dascăl. Luceafărul, pref. edit., Craiova, 1973; G. Ibrăileanu, Opere, I-X, pref. edit., București, 1974-1981 (în colaborare cu Rodica Rotaru), Privind viața. Adela. Amintiri, pref. edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
după înaintași) și azi are un volum de Amintiri 195 la o editură din Capitală. Închei, dorind încă o dată întregii familii sănătate și bucuria unor realizări depline. Respectuoase sărutări de mâini doamnei. La mulți ani! Eugen Dimitriu 194 Scriitorul Ion Șerb, redactor la Editura „Minerva”. 195 Paul Călinescu, Proiecții în timp - Amintirile unui cineast, București, Editura Sport. Turism, 1982, 236 p. (cu o postfață de Ecaterina Oproiu). 133 MORȚUN, Florica 1 Fălticeni, 5.V.1972 Mult Stimată Doamnă, Conform înțelegerii, Vă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
folclor a Radioteleviziunii Române) și încă doi musafiri. Impresiile au fost foarte bune; oaspeții consideră „Galeria” o realizare valoroasă. De altfel și D-na Ungureanu confirmă într-o scrisoare către Dl. Popa, aceste impresii, în urma întâlnirii d-sale cu dl. Șerb. 275 E vorba de scriitorul Vasile Andru, azi rezident în București. 276 A doua soție a colonelului Ion Nemțeanu de pe Ulița Rădășenilor. 277 Scriitor ardelean, redactor la Editura „Minerva” din București. 227 După o absență de 8 ani, la invitația
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
senior sau de autoritatea ecleziastică. Numai în virtutea acestor puteri, seniorii pot impune supușilor lor constrîngcri, sarcini și diverse taxe. Condiția țăranului Fie că e desemnat ca "manant" (din latinul manere = a ră-mîne), ca "villan" (locuitor al unei villae) sau ca "șerb", țăranul medieval duce o viață dură și grea. Toți țăranii sînt supuși unui stăpîn, seniorul proprietar al domeniului, care, desigur, îi apără, dar, mai ales, îi conduce, îi pedepsește și profită în mod esențial de munca lor. Istoricii specialiști în
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
stăpîn, seniorul proprietar al domeniului, care, desigur, îi apără, dar, mai ales, îi conduce, îi pedepsește și profită în mod esențial de munca lor. Istoricii specialiști în Evul Mediu au dezbătut îndelung originile serbiei și natura însăși a statutului de șerb. Istoriografia clasică, ilustrată în special de Marc Bloch, voia ca serbia, puțin răspîndită în secolul al IX-lea, să-i fi înglobat, progresiv, pe toți descendenții sclavilor carolingieni, ai colonilor incapabili de a rezista presiunii stăpînilor și chiar pe proprietarii
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
IX-lea, să-i fi înglobat, progresiv, pe toți descendenții sclavilor carolingieni, ai colonilor incapabili de a rezista presiunii stăpînilor și chiar pe proprietarii unui alodiu, a căror situație economică s-a degradat continuu. La sfîrșitul secolului al XI-lea, șerbii se pare că ar fi constituit marea masă a populației de la țară, universal integrată între limitele impuse de seniorie și constrînsă la trei sarcini precise: "chevage" -măruntă sumă de bani pe care șerbul o dădea seniorului în chip de recunoaștere
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
continuu. La sfîrșitul secolului al XI-lea, șerbii se pare că ar fi constituit marea masă a populației de la țară, universal integrată între limitele impuse de seniorie și constrînsă la trei sarcini precise: "chevage" -măruntă sumă de bani pe care șerbul o dădea seniorului în chip de recunoaștere a condiției sale inferioare; "formariage" taxă datorată de către șerb stăpînului său atunci cînd dorea să se căsătorească cu fata unui șerb aparținînd unui alt domeniu decît al său; "la mainmorte" un fel de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a populației de la țară, universal integrată între limitele impuse de seniorie și constrînsă la trei sarcini precise: "chevage" -măruntă sumă de bani pe care șerbul o dădea seniorului în chip de recunoaștere a condiției sale inferioare; "formariage" taxă datorată de către șerb stăpînului său atunci cînd dorea să se căsătorească cu fata unui șerb aparținînd unui alt domeniu decît al său; "la mainmorte" un fel de drept de succesiune dat seniorului de către moștenitorii vreunui șerb, în caz contrar, bunurile defunctului revenind seniorului
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
constrînsă la trei sarcini precise: "chevage" -măruntă sumă de bani pe care șerbul o dădea seniorului în chip de recunoaștere a condiției sale inferioare; "formariage" taxă datorată de către șerb stăpînului său atunci cînd dorea să se căsătorească cu fata unui șerb aparținînd unui alt domeniu decît al său; "la mainmorte" un fel de drept de succesiune dat seniorului de către moștenitorii vreunui șerb, în caz contrar, bunurile defunctului revenind seniorului. Lucrări mai recente au demonstrat că aceste sarcini apăsau, de fapt, asupra
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
condiției sale inferioare; "formariage" taxă datorată de către șerb stăpînului său atunci cînd dorea să se căsătorească cu fata unui șerb aparținînd unui alt domeniu decît al său; "la mainmorte" un fel de drept de succesiune dat seniorului de către moștenitorii vreunui șerb, în caz contrar, bunurile defunctului revenind seniorului. Lucrări mai recente au demonstrat că aceste sarcini apăsau, de fapt, asupra altor categorii de rurali decît șerbii și că serbia ea însăși, născută sau nu din sclavia carolingiană, prezenta față de aceasta și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
al său; "la mainmorte" un fel de drept de succesiune dat seniorului de către moștenitorii vreunui șerb, în caz contrar, bunurile defunctului revenind seniorului. Lucrări mai recente au demonstrat că aceste sarcini apăsau, de fapt, asupra altor categorii de rurali decît șerbii și că serbia ea însăși, născută sau nu din sclavia carolingiană, prezenta față de aceasta și, încă mai pronunțat, față de sclavia antică, diferențe notabile, care variau considerabil de la o regiune la alta a creștinătății. Dacă nu era cu adevărat un sclav
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și că serbia ea însăși, născută sau nu din sclavia carolingiană, prezenta față de aceasta și, încă mai pronunțat, față de sclavia antică, diferențe notabile, care variau considerabil de la o regiune la alta a creștinătății. Dacă nu era cu adevărat un sclav, șerbul medieval nu era nici un om liber. Îi era interzis să devină călugăr sau preot. Nu putea da în judecată, nici să dispună liber de bunurile sale. Nu era recrutat în serviciul de oaste, cu excepția Germaniei, unde exista, după cum am văzut
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
personală, apoi de pămînt (de "glie") în cazul serbiei autentice (legat de concesionarea unei posesiuni servile), și amenințat în permanență de stăpîn în virtutea dreptului de urmărire. În afara sarcinilor menționate mai sus, seniorul putea, după bunul său plac, să-i impună șerbului munci de tot felul corvezi și dări care se constituiau în așa-numita "taille" (dare excepțională). Toate aceste îndatoriri erau ereditare și făceau din șerb un om inferior, disprețuit de toată lumea, chiar și de țăranii din vecinătate, care se bucurau
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
urmărire. În afara sarcinilor menționate mai sus, seniorul putea, după bunul său plac, să-i impună șerbului munci de tot felul corvezi și dări care se constituiau în așa-numita "taille" (dare excepțională). Toate aceste îndatoriri erau ereditare și făceau din șerb un om inferior, disprețuit de toată lumea, chiar și de țăranii din vecinătate, care se bucurau de ceva mai multă libertate decît el. Nu toți țăranii, într-adevăr, erau supuși "înjositoarei șerbii", în afara proprietarilor liberi, care scăpau, cum am mai spus
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
puteau transmite bunurile liber, plătind doar o taxă minimă. Depindeau însă de senior în privința pămînturilor lor, care le fuseseră concesionate. Textele nu permit estimarea exactă a locului pe care-l ocupau cele două statute în senioriile Occidentului. Întîi pentru că între șerbi și oamenii liberi existau o întreagă sciic de statute intermediare; apoi, pentru că această realitate a variat mult în timp și spațiu. Se știe, de exemplu, că regiuni precum Picardia, Normandia, Lombardia și Saxonia nu au cunoscut șerbia, că ea s-
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
această realitate a variat mult în timp și spațiu. Se știe, de exemplu, că regiuni precum Picardia, Normandia, Lombardia și Saxonia nu au cunoscut șerbia, că ea s-a implantat cu greu în Germania, dar că, în shirab, numărul de șerbi a fost aici cu mult mai mare decît oriunde altundeva. Atîta vreme cît seniorul avea nevoie de mînă de lucru agricolă masivă, el extindea practica șerbiei, ceea ce-i îngăduia să-și mențină țăranii pe domeniu. Mai tîrziu, cînd progresul economic
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
extindea practica șerbiei, ceea ce-i îngăduia să-și mențină țăranii pe domeniu. Mai tîrziu, cînd progresul economic și gustul crescînd pentru produsele de lux i-au incitat pe seniori șă-și înmulțească disponibilitățile financiare, ei au holărît să-i elibereze pe șerbi, fie individual, fie colectiv, sub forma chartelor de eliberare ale prinților, regilor, orașelor și comunităților religioase. Păstrîndu-și dreptul de preemțiune (dominium eminens) asupra posesiunilor pe care le concesiona țăranilor săi, seniorul primea, de pe fiecare lot (mansă), o taxă în bani
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
reformată în sensul unei reduceri a muncii manuale și, apoi, în sensul acordării unei importanțe masive sarcinilor spirituale și rugăciunii, în primul rînd, cititului coral și celebrării slujbelor religioase. Sarcinile materiale sînt, în majoritatea lor, abandonate unei mulțimi de cokmi, șerbi, muncitori agricoli care depind de mănăstire și fac din aceasta o adevărată seniorie. La începutul secolului al XI-lea, cînd Odilon ajunge abate (994-1049), Cluny este deja un ordin religios foarte centralizat, afirmînd o guvernare ale cărei puteri depășesc limitele
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
-i stabilizeze pe cei ce vin să-și ofere forța de muncă, ,,oaspeții" cărora li se oferă multiple avantaje: diminuare a taxelor seniorale, eliminare a corvezilor, îngrădire a pămînturilcr cedate gratuit, scutire de taxe pentru mulți ani, libertate personală acordată șerbilor etc. Cistercienii, cărora regula le interzice să perceapă redevențe fixe în bani și servicii, își lucrează singuri pămînturile defrișate hambarele -, cu ajutorul doar al fraților converși (lais) și a lucrătorilor salariați, ceea ce implică pentru ei obligația de a-și procura bani
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
micilor negustori, birocraților de orice fel (magistrați, notari, avocați etc.). Ucenici și slujbași, deseori originari din satele învecinate, formează, în sfîrșit, "poporul de jos". Soarta acestuia nu este adesea de invidiat, în ultimul rînd vin exclușii societății citadine: țărani dezrădăcinați, șerbi fugari, zilieri în căutarea unei munci necalificate, victime ale foametei sau ale nesiguranței care domnește în afara orașelor. Majoritatea trăiesc din pomeni sau hoții, așteptînd să fie expulzați de autoritățile municipale. După cum se poate bine vedea, nu există o ruptură clară
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Marc Bloch, op. cit., voI. I-II, passim). 21 Dreptul de comandă (bannus) reprezintă o expresie care rezumă în Evul Mediu puterile sau atribuțiile seniorului în raport cu cei ce se aflau pe domeniul său. Aceste atribuții deopotrivă fiscale (perceperea taxelor datorate de șerbi), economice (impunerea monopolurilor seniorale, stabilirea condițiilor de desfășurare a tîrgurilor anuale pe domeniu, impozitarea circulației și desfacerii mărfurilor), militare și juridice erau atît de largi, încît se identificau, practic, cu puterile exercitate în mod normal de orice autoritate publică. Nu
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
dreapta" decît agrarienii scandinavi. De factură anticapitalistă, ei caută o "a treia cale" între liberalism și socialism: comunitarismul conform valorilor tradiției țărănești. În fond, nuanța este de natură istorică: țăranii liberi din Finlanda, Islanda și Suedia se deosebesc de vechii șerbi. Europa Central-Răsăriteană a fost marcată de menținerea unei a doua iobăgii în avantajul marilor domenii. 2. Importanța clivajului centru / periferie. Dacă Boemia, Ungaria și Polonia au fost regate de prestigiu sub Vechiul Regim, atît "Trezirea naționalităților" cît și revoluția industrială
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Fond Casa Regală, dos. 26/1893, 12 file. Nord und Süd, vol. CXV, 1905, pp. 352-382; Românul, Arad, an. II, nr. 13, 17/30 ianuarie 1912, p. 9 și altele. Alexandru Tzigara-Samurcaș, Memorii, vol. I (1872-1910), ediție îngrijită de Ioan Șerb și Florica Șerb, București, 1991, p. 72. Renate Grebing, Mite Kremnitz. Eine Vermittlerin der rumänischen Kultur in Deutschland, Frankfurt am Main / Berlin, 1976, pp. 13-14, 188, 201. Maria, Regina României, Povestea vieții mele, vol. II, traducere de Mărgărita Miller-Verghy, Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]