KorAP: Find »[drukola/base=șerpe & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 >

251 matches

Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

în rai și era bun la Dumnezeu, dar el a primit duh rău într-însul, pe diavol, și a învățat-o pe Eva de au păcătuit. Dumnezeu s-a mâniat și i-a dat, atât pe dânșii, cât și pe șerpe, afară din rai, iar șerpelui i-a luat picioarele și aripile și l-a trântit jos. I-a spus să se târâie ca funia și când îl va durea capul să iasă la drum, că va veni popa să-i

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
la Dumnezeu, dar el a primit duh rău într-însul, pe diavol, și a învățat-o pe Eva de au păcătuit. Dumnezeu s-a mâniat și i-a dat, atât pe dânșii, cât și pe șerpe, afară din rai, iar șerpelui i-a luat picioarele și aripile și l-a trântit jos. I-a spus să se târâie ca funia și când îl va durea capul să iasă la drum, că va veni popa să-i facă agheasmă, să-i treacă

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
picioarele și aripile și l-a trântit jos. I-a spus să se târâie ca funia și când îl va durea capul să iasă la drum, că va veni popa să-i facă agheasmă, să-i treacă. De aceea iese șerpele la drum, iară omul merge cu măciuca de-i dă în cap și-l omoară."349 În mitologia românească simbolistica șarpelui se încadrează între două sărbători ritualice, Alexiile și Ziua Crucii. Ivirea șerpilor primăvara era întâmpinată de omul tradițional, printr-

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
de îndeletniciri magice: În ziua de Sfântul Alexi, omul lui Dumnezeu, ies toate gângăniile din pământ. În ziua ceea, băț în mână să nu ieai și să nu umbli cu sulă, cu ac, ca nimic ascuțit, ca să nu te muște șerpele, și să te păzești să nu-l pomenești în acea zi, c-apoi îl vezi peste an.(...) Se păzește tot omul să nu-i spună numele, zic: "de cei lungi" când vorbesc despre dânșii sau "nu se mai vadă" ș-

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Se păzește tot omul să nu-i spună numele, zic: "de cei lungi" când vorbesc despre dânșii sau "nu se mai vadă" ș-apoi nu se văd; da de-i zici pe nume se arată. Dacă ții ziua Sfântului Alexii, șerpele și alte gângănii nu mușcă vitele, nu fac nici o stricăciune. Pe șerpe când îl vezi întâi să-l omori, c-apoi îți ia puterea și rămâi tot anul fără de putere."350 Puterile asupra șarpelui sunt dezlegate până la Ziua Crucii când

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
lungi" când vorbesc despre dânșii sau "nu se mai vadă" ș-apoi nu se văd; da de-i zici pe nume se arată. Dacă ții ziua Sfântului Alexii, șerpele și alte gângănii nu mușcă vitele, nu fac nici o stricăciune. Pe șerpe când îl vezi întâi să-l omori, c-apoi îți ia puterea și rămâi tot anul fără de putere."350 Puterile asupra șarpelui sunt dezlegate până la Ziua Crucii când acesta se retrage pentru a-și relua viața subpământeană: "După Ziua Crucei

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
vezi întâi să-l omori, c-apoi îți ia puterea și rămâi tot anul fără de putere."350 Puterile asupra șarpelui sunt dezlegate până la Ziua Crucii când acesta se retrage pentru a-și relua viața subpământeană: "După Ziua Crucei, dacă găsești șerpe n-ai voie să-l omori. Șerpii numai pân` la Ziua Crucei se pot omorî, pe urmă e pacat, căci le vine timpul să se ascundă iar în pământ; dar pân-atunci au avut slobod de la Dumnezeu ca să umble prin

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
se pot omorî, pe urmă e pacat, căci le vine timpul să se ascundă iar în pământ; dar pân-atunci au avut slobod de la Dumnezeu ca să umble prin lume. În ziua de Ziua Crucei intră dihăniile în pământ, și care șerpe a mușcat pe cineva, om sau vită, pe acela nu-l primește pământul să intre înapoi și umblă rătăcind în toate părțile, iese la drum să-l omoare."351 Șarpele este prezent în credința populară, sub dublu aspect: pe de

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
populară, sub dublu aspect: pe de o parte, șarpele este "norocul casei" și este interzis a-l omorî: "Pe șarpe e pacat să-l omori. El nu mușcă decât dacă-i face cineva vreun rău. Dumnezeu zice că omul e șerpe. Șerpe este la toată casa; unde este șerpe e noroc la casă, merge bine și nici un rău, nici un farmec nu se apropie. Dar să ferească Dumnezeu să-l omori, că îndată moare unul din gospodari."352 Pe de altă parte

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
sub dublu aspect: pe de o parte, șarpele este "norocul casei" și este interzis a-l omorî: "Pe șarpe e pacat să-l omori. El nu mușcă decât dacă-i face cineva vreun rău. Dumnezeu zice că omul e șerpe. Șerpe este la toată casa; unde este șerpe e noroc la casă, merge bine și nici un rău, nici un farmec nu se apropie. Dar să ferească Dumnezeu să-l omori, că îndată moare unul din gospodari."352 Pe de altă parte, șarpele

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
șarpele este "norocul casei" și este interzis a-l omorî: "Pe șarpe e pacat să-l omori. El nu mușcă decât dacă-i face cineva vreun rău. Dumnezeu zice că omul e șerpe. Șerpe este la toată casa; unde este șerpe e noroc la casă, merge bine și nici un rău, nici un farmec nu se apropie. Dar să ferească Dumnezeu să-l omori, că îndată moare unul din gospodari."352 Pe de altă parte, șarpele e "blestemat", e "din degetul diavolului": "Șerpele

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
șerpe e noroc la casă, merge bine și nici un rău, nici un farmec nu se apropie. Dar să ferească Dumnezeu să-l omori, că îndată moare unul din gospodari."352 Pe de altă parte, șarpele e "blestemat", e "din degetul diavolului": "Șerpele zice că a umblat în 24 de locuri să-și facă cuib, de aceea șerpele după ce mușcă, la 24 de ceasuri moare omul; și s-a suit în brad să-și facă cuibul, dar s-a scoborât din cer Sf.

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Dar să ferească Dumnezeu să-l omori, că îndată moare unul din gospodari."352 Pe de altă parte, șarpele e "blestemat", e "din degetul diavolului": "Șerpele zice că a umblat în 24 de locuri să-și facă cuib, de aceea șerpele după ce mușcă, la 24 de ceasuri moare omul; și s-a suit în brad să-și facă cuibul, dar s-a scoborât din cer Sf. Lună și l-a alungat; el a sărit la dânsa și l-a blastamat. Zice

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
alungat; el a sărit la dânsa și l-a blastamat. Zice: "te blastăm, eu și Maica Domnului, că cine te-a vedea să-ți sfarme capul, să te omoare, că femeie, că barbat." Și chiar să vedeți d-voastră, că șerpele să-l faci bucăți încolo, el, dacă nu i-ai ucis capul, tot e viu. Șerpele, dacă îl ucizi, nu moare păn` ce nu asfințește soarele; să-l faci pământ, și el pân la asfințit tot se mișcă. Sf. Soare

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Domnului, că cine te-a vedea să-ți sfarme capul, să te omoare, că femeie, că barbat." Și chiar să vedeți d-voastră, că șerpele să-l faci bucăți încolo, el, dacă nu i-ai ucis capul, tot e viu. Șerpele, dacă îl ucizi, nu moare păn` ce nu asfințește soarele; să-l faci pământ, și el pân la asfințit tot se mișcă. Sf. Soare zice că tare se supără când vede că șerpele a mușcat pe vreun om, se întorcea

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
i-ai ucis capul, tot e viu. Șerpele, dacă îl ucizi, nu moare păn` ce nu asfințește soarele; să-l faci pământ, și el pân la asfințit tot se mișcă. Sf. Soare zice că tare se supără când vede că șerpele a mușcat pe vreun om, se întorcea cu fața, ca să nu vadă..."353 Șarpele înlesnește împlinirea dorințelor, dar numai în anumite sărbători; astfel, "săpătorul de comori trebuie însă să vadă în apă un șarpe alb; în contra mușcăturii lui ajută chiar

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
își lepăda pielea și se făcea un fecior de împărat frumos".355 Ipostazele fantastice ale șarpelui, zmeul și balaurul, în legende și basme sunt personaje care restabilesc echilibrul existențial dintre lumea telurică și spațiul cosmic: "Zmeul, balaurul se face din șerpe, dacă n-a mușcat pe nime 12 ani și n-a văzut pe nimene; atunci capătă picioare și aripi și-i zmeu. Când iese din pădure, copacii se pleacă într-o parte și el se ridică în sus și se

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
al șarpelui, făcând legătura dintre forțele teluricului și energiile acvatice. În poezia populară, șarpele este prezent ca dușman, ca pericol care pune în dezechilibru ordinea lucrurilor: "În jos înspre răsărit / Este-un măr mândru-nflorit, / Dulce somn de adormit / Și șerpele m-a găsit. / Jumătate m-a mâncat, / Jumătate nu mai poate. / Vină, Doamne, de mă scoate / Din gura șerpelui / Din mâna călăului."363 Sau "Limon, Limon, Dragul mamei, / Ce-ai strigat în gura mare? / Ori oile-ai prapadit, / Ori mâncarea

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
pericol care pune în dezechilibru ordinea lucrurilor: "În jos înspre răsărit / Este-un măr mândru-nflorit, / Dulce somn de adormit / Și șerpele m-a găsit. / Jumătate m-a mâncat, / Jumătate nu mai poate. / Vină, Doamne, de mă scoate / Din gura șerpelui / Din mâna călăului."363 Sau "Limon, Limon, Dragul mamei, / Ce-ai strigat în gura mare? / Ori oile-ai prapadit, / Ori mâncarea ai sfârșit? / Ba eu singur am greșit / Că m-am culcat sub un hat, / Sub un hat lăturat / Și

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Din mâna călăului."363 Sau "Limon, Limon, Dragul mamei, / Ce-ai strigat în gura mare? / Ori oile-ai prapadit, / Ori mâncarea ai sfârșit? / Ba eu singur am greșit / Că m-am culcat sub un hat, / Sub un hat lăturat / Și șerpe-n sân mi-a intrat. Un șerpe balaur / Cu solzii de aur..."364 Simbioza dintre om și șarpe reliefează manifestarea Verbului primordial care reface lumea din temelii, învestind puterile stihiale ca principii active ale realității originare. Trecerea de la șarpele terestru

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Dragul mamei, / Ce-ai strigat în gura mare? / Ori oile-ai prapadit, / Ori mâncarea ai sfârșit? / Ba eu singur am greșit / Că m-am culcat sub un hat, / Sub un hat lăturat / Și șerpe-n sân mi-a intrat. Un șerpe balaur / Cu solzii de aur..."364 Simbioza dintre om și șarpe reliefează manifestarea Verbului primordial care reface lumea din temelii, învestind puterile stihiale ca principii active ale realității originare. Trecerea de la șarpele terestru la șarpele cosmic este posibilă printr-o

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
sau "Meletică peletică / Pag conopagă / Cara gana carga cararara. / Cruce-n cer, / Cruce pe cer, / Cruce pe pământ / Veninul șarpelui să fie înfrânt."370 Antinomia om / șarpe, ilustrată de alternanța pronominală eu / tu, este anulată de prezența plantelor de leac: "Șerpe, / cotoșerpe, / tu m-ai apucat / și am descântat / la fântâna lui Iordan / c-o crenguță de brădan / și alta de leuștean, / ca mușcătura ta să rămână / chiar în astă zi senină / ca un fir de mac / în patru despicat, / în

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
fir de mac / în patru despicat, / în mare aruncat. / Tipu. Tipu. / Pe pustii. Și de leac să fii."371 Înlănțuirea enunțurilor gnomice cu structurile imperative, completate de planurile comparative, prezintă scenariul magic al descătușării umanului din mrejele maleficiului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca-n

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
mare aruncat. / Tipu. Tipu. / Pe pustii. Și de leac să fii."371 Înlănțuirea enunțurilor gnomice cu structurile imperative, completate de planurile comparative, prezintă scenariul magic al descătușării umanului din mrejele maleficiului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca-n ziua maica ce-a fapt, / ca steaua

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899

o tasă diafană Și cu drag se uită-n aer la un zmeu zbârnâitor. Un alt pastel chinez are un aer factice de paravan falsificat. Oricum, tăind plictisitoarele dulcegării, desenul rămâne interesant: Pe-un canal îngust ce curge ca un șerpe cristalin Se înșiră chioșcuri albe cu lac luciu smălțuite... Pe sub nalte coperișuri care-n margini s-albiesc, Galerii cu mari lanterne și cu sprintene coloane Au comori de plante rare ce la umbră înfloresc Și-n ghirlande parfumate se revarsă

Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]