1,046 matches
-
activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( ... Citește mai mult Scurt istoric al Cercurilor culturale din Grădiștea, VâlceaLa 31 martie 1897, Spiru Haret, este numit ministru al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Cu sprijinul său au fost înființate, pe lângă școli, societăți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Cu sprijinul său au fost înființate, pe lângă școli, societăți și cercuri culturale (în cadrul cărora activau echipe de dansuri populare, formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare.Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
cercuri culturale (în cadrul cărora activau echipe de dansuri populare, formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare.Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare.Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( ... VII. TÂRGUL DE LA GRĂDIȘTEA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( ... VII. TÂRGUL DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016. Târgul de la Grădiștea de Vâlcea La începutul secolului al XVIII-lea majoritatea locuitorilor Olteniei își câștigau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
de altfel, tot de-acolo vine și azi poezia mea. Marea poezie românească am descoperit-o nu la școală, pentru că ea era interzisă, ci din proverbele noastre, care nu puteau fi interzise, din cântecele noastre populare, care le auzeam pe la șezătorile noastre la care mergeam cu soră-mea, din ghicitorile noastre, în ele am descoperit marea poezie română, fără să știu că aceasta este poezia noastră, poezia română. Proverbele, ghicitorile noastre sunt fără egal pe fața pământului. Eu studiez folclorul poetic
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
DVD-uri cu Imnul tuturor filialelor cu rugămintea ca acesta să fie interpretat la acțivitățile culturae mai importante.fapt ce s-a și întâmplat la Filiala Cluj și la Filiala Buzău, unde corul elevilor de la liceul din localitate, înainte de o șezătoare literară, a interpretat Imnul Ligii Scriitorilor.Conducătorii de filiale meritoși, cu ocazia sărbătoririi a 10 ani de la înființarea Ligii Scriitorilor , au primit din partea Comitetului Director al Ligii Scriitorilor Medalia VIRTUTEA LITERARĂ și Diplome de Excelență. În final, președintele Al.Florin
TELECONFERINȚA ANUALĂ A LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362589_a_363918]
-
mi le-a spus, mi-au pătruns și mi-au rămas în inimă pentru tot restul vieții: „Satul meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare”. Grădina dulce în care venise pe lume Dumitru Sinu, se află la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu. Dar sufletul lui e legat nu doar de vatra natală, ci și de toate
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
au găsit școlarii și preșcolarii din Școala Țepeș Vodă, structură aparținând Școlii Gimnaziale Movila Miresii din județul Brăila. Îndrumați de cadrele didactice de aici, institutor Amalia Elena Rascarache, prof. înv. primar Gianina Lazăr și educator Cristina Mîrzea, au organizat o șezătoare cu ocazia sărbătorii Sfântului Mucenic Dimitre Izvorâtorul de Mir, patronul spiritual al acestei instituții de învățământ. Cântece și poezii dedicate toamnei, ghicitori, dar și sceneta ,,Greierele și furnica” au încântat spectatorii prezenți în sala de clasă devenită neîncăpătoare timp de
AROME DULCI DE SĂRBĂTOARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354550_a_355879]
-
Acasa > Poezie > Amprente > VIAȚA Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Viața Ce este viața vrei să știi ? Asta-i veche întrebare. Cândva demult, eram copii, Un bătrân la șezătoare Spunea zâmbind, iți precizez, Că viața e o nucă mare, Viermi-ajung ușor la miez, Pentru ceilalți e cam tare. Pe când ei se ospăteaza Și nu știu că lumea-i largă, Ceilalți caută și visează La o cale să o spargă
VIAŢA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353981_a_355310]
-
vegetalului. Își lovesc ritmic carâmbul cizmelor, Când șuvoaiele -asmuțite Frâmântă cu nesaț țărâna. Tropotesc fuioare de frunze În hlamida cerului Ce-ncepe a melița tumultos Șiroind printre orele zgribulite. Pe colnic, se ițesc Casele cu obloane verzi, Adunate ca la șezătoare. În liniștea răcoroasă, Noaptea circulă tăcută, Adulmecând pe poteci Mlădițele umbrelor moi. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Allegro / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea : Toate Drepturile
ALLEGRO de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353758_a_355087]
-
munte, agugulitul feremcător al ciobănițelor, etc. și uite așa, ușurel-ușure... a luat cunoștință de tradițiile și obiceiurile locului. Toamna, în serile când o ducea vreo verișoară mai mare ca să vadă cum se face claca la depănușatul porumbilor (la aceste adevărate șezători culturale de neuitat), asculta cu mare curiozitate poveștile bătrânilor, doinele și baladele ce le cântau rapsozi vestiți, acompaniați la caval sau fluier. Maroara învăța cu ușurință cântecele străbune, și nu se lăsa prea mult rugată, fiindcă îi plăcea să cânte
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
voce cristalină... asemănătoare cu sunetul clopoțeiilor de argint de la Mânăstirea Curtea de Argeș, care se aud atunci când aripile vântului îi mișcă în liniștea serii, cânta și ea alături de alte fete mai mari sau de seama ei, căci prisese un așa drag de șezători... că tot ar fi vrut să se țină, dacă s-ar fi putut, în fiecare seară, dar cum școala nu-i premitea, fiindcă trebuia să-și facă temele, aceste întlniri erau pentru ea adevărate sărbători așteptate cu nerăbdare. Pentru a
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
nu reușeau să exprime bucuria și simțămintele elevilor, din prezentarea făcută, am înțeles că, culoarea din momentele dedicate picturii, spiritul din competițiile sportive, entuziasmul sădirii unui pom de câtre elevii ce nu vorbeau aceeași limbă, români și polonezi, dansul de la șezătoarea românească , muzica specifică plaiurilor românești dar și cuvintele răscolitoare ale baladei Miorița, au creat punți de comunicare între grupurile elevilor implicați în proiect. Dincolo de toată experiența acumulată de către elevi, se pare că în urma acestor proiecte educaționale, cel mai important produs
CONCURS NAŢIONAL DE PRODUSE FINALE, ALE PROIECTELOR FINANŢATE PRIN PROGRAME COMUNITARE ,,MADE FOR EUROPE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354615_a_355944]
-
Acasa > Strofe > Timp > FRUNZE RUGINITE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 449 din 24 martie 2012 Toate Articolele Autorului FRUNZE RUGINITE Se strâng frunze-n șezătoare, În curtea bătrânului copac, Se așează foarte ascultătoare, Nu mai vorbesc, acuma tac! Mai cântă greierii prin frunze, Nu mai vezi vreo rândunică, Crengile sunt mai confuze, Se dezbracă de a verii tunică. Tot mai pustiu e câmpul, Luându-i
FRUNZE RUGINITE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354686_a_356015]
-
doresc un final fericit. Îmi doresc și știu că se poate, că dacă așa n-aș gândi, nici nu lansam ideea ... Invităm toți creatorii, profesioniști sau amatori, să se alăture acestei grandioase opere naționale, precum și uniunile, grupurile, cercurile, cenaclurile, cluburile, șezătorile, cafenelele, saloanele literare, invită autorul proiectului românii să se alăture acestei inițiative. Gândindu-mă la câtă noblețe se află în sufletul și inima dumneavoastră, știindu-vă cât sunteți de luptători, cunoscându-vă talentul și priceperea întru modelarea rimei și ritmului
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
și numai ei știu câte gânduri stăteau ascunse sub ele”... Nu uitase amicul meu octogenar nici cel mai mic amănunt în descrierea costumelor populare din satul său: toate obiceiurile și tradițiile îi rămăseseră vii în minte! „Când vii bade-n șezătoare...” Din noiembrie și până pe la sfârșitul lui februarie, femeile din Sebeșul lui nea Mitică se adunau la o casă și petreceau serile împreună; torceau firul de lână sau coseau iile sau cătrințele lor atât de frumoase, cămășile bărbaților sau lucrușoarele
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
sau lucrușoarele de artizanat cu care-și împodobeau casele. Cântau, recitau versuri, spuneau snoave și petreceau împreună până noaptea târziu. Fete fecioare sau femei măritate, tinere sau mai puțin tinere, dar cu sufletele pline de spirit, cele ce mergeau în șezătoare legau prietenii trainice și povesteau vrute și nevrute. Mai erau șezătorile pe vremea aceea și locurile de întâlnire cu tinerii din sat, pentru că seara târziu, acolo mergeau feciorii să vadă ce fete sunt la șezătoare și cât sunt de harnice; mulți dintre
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Cântau, recitau versuri, spuneau snoave și petreceau împreună până noaptea târziu. Fete fecioare sau femei măritate, tinere sau mai puțin tinere, dar cu sufletele pline de spirit, cele ce mergeau în șezătoare legau prietenii trainice și povesteau vrute și nevrute. Mai erau șezătorile pe vremea aceea și locurile de întâlnire cu tinerii din sat, pentru că seara târziu, acolo mergeau feciorii să vadă ce fete sunt la șezătoare și cât sunt de harnice; mulți dintre ei acolo își alegeau viitoarele neveste pentru că în șezători
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
pline de spirit, cele ce mergeau în șezătoare legau prietenii trainice și povesteau vrute și nevrute. Mai erau șezătorile pe vremea aceea și locurile de întâlnire cu tinerii din sat, pentru că seara târziu, acolo mergeau feciorii să vadă ce fete sunt la șezătoare și cât sunt de harnice; mulți dintre ei acolo își alegeau viitoarele neveste pentru că în șezători, le puteau vedea cel mai bine virtuțile. Ba de multe ori se mai incingea și câte-o horă de uitau de fus și furcă
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
șezătorile pe vremea aceea și locurile de întâlnire cu tinerii din sat, pentru că seara târziu, acolo mergeau feciorii să vadă ce fete sunt la șezătoare și cât sunt de harnice; mulți dintre ei acolo își alegeau viitoarele neveste pentru că în șezători, le puteau vedea cel mai bine virtuțile. Ba de multe ori se mai incingea și câte-o horă de uitau de fus și furcă și jucau până în zori. Spune un cântec popular din Ardeal: „Când vii bade-n șezătoare / Nu
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
în șezători, le puteau vedea cel mai bine virtuțile. Ba de multe ori se mai incingea și câte-o horă de uitau de fus și furcă și jucau până în zori. Spune un cântec popular din Ardeal: „Când vii bade-n șezătoare / Nu sta la ușă-n picioare / Ci te uită-n șir de-a rându’ / Și te-așează un’ ți-e gându’/ De ți-e gându-n altă parte / Du-te bade mai departe. Așa era și la șezătoarea din satul
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
bade-n șezătoare / Nu sta la ușă-n picioare / Ci te uită-n șir de-a rându’ / Și te-așează un’ ți-e gându’/ De ți-e gându-n altă parte / Du-te bade mai departe. Așa era și la șezătoarea din satul lui nea Mitică! Mai era o doină frumoasă în care se arăta dorința feciorului de a ajunge la șezătoare și ale cărei versuri sunau cam așa: De-ar veni luna lu’ mai / Să mă pui stăvar la cai
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
ți-e gându’/ De ți-e gându-n altă parte / Du-te bade mai departe. Așa era și la șezătoarea din satul lui nea Mitică! Mai era o doină frumoasă în care se arăta dorința feciorului de a ajunge la șezătoare și ale cărei versuri sunau cam așa: De-ar veni luna lu’ mai / Să mă pui stăvar la cai, / Să mă uit din deal în vale, / Pe care mă sui călare, / Pe șargul cu coama mare, / Pintenog de trei picioare
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Să mă uit din deal în vale, / Pe care mă sui călare, / Pe șargul cu coama mare, / Pintenog de trei picioare, / Dă, murgule, pasu’ mare / S-ajungem în sat cu soare / C-am o mândră ca o floare / Și ne-așteaptă-n șezătoare. / Pe laița cu florile / Unde stau dorurile / Pe laița cu floricele / Unde-s dorurile mele. Nu-și mai amintește acum toate cântecele de șezătoare, dar cu certitudine își aduce aminte că aceste întruniri erau cele care însuflețeau satul pe timpul iernii
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]