590 matches
-
mic, zgribulit, lipsit de apărare. Îl strânse cu putere, până la sufocare, în umbra imensă a mâinii lui frățești. Șezlongul Credo quia absurdum est* (Tertulian) M-am așezat pe iarbă la umbra unui pom înalt, de unde admiram întreaga panoramă a grădinii. Șezlongul se afla pe alee, alteori îi ghiceam doar prezența la capătul ei. Era un scaun vechi, de-al bunicii, îmi imaginam că e moale ca o pernă. Cel mai mult îmi plăcea însă speteaza sa arcuită. Aș fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Cel mai mult îmi plăcea însă speteaza sa arcuită. Aș fi vrut să o ating, să mă sprijin de ea... Odată m-am hotărât să văd cine stătea tolănit în el, dar când am ajuns în locul unde trebuia să fie, șezlongul dispăruse. M-am uitat cu atenție să văd dacă nu lăsase urme pe cărare. M-am aplecat și am văzut, în pământul jilav, două linii egale, paralele deci fusese acolo. Poate în el se legănase cineva privind casa și fereastra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
pe cărare. M-am aplecat și am văzut, în pământul jilav, două linii egale, paralele deci fusese acolo. Poate în el se legănase cineva privind casa și fereastra din sufragerie; mi-am dorit atunci o ploaie torențială de vară, încât, șezlongul să rămână îngropat în terenul moale. Am instalat o cameră de luat vederi pe pervaz cu obiectivul de filmat îndreptat spre grădină. Ziua veneam, priveam cu luare-aminte scaunul, apoi plecam. Când lipseam din încăpere, aparatul de filmat înregistra tot ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu luare-aminte scaunul, apoi plecam. Când lipseam din încăpere, aparatul de filmat înregistra tot ce se vedea și se mișca în jur. În curând voi afla despre ce e vorba, îmi spuneam, zâmbindu-mi în barbă. După o oră-două reveneam: șezlongul se lăfăia pe alee în razele soarelui. Atunci am oprit cu o nerăbdare firească camera de luat vederi. Videorecorderul a redat imaginile înregistrate dar nici urmă de șezlong. Seara și dimineața dinspre grădină venea un aer proaspăt, o adiere ușoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
e vorba, îmi spuneam, zâmbindu-mi în barbă. După o oră-două reveneam: șezlongul se lăfăia pe alee în razele soarelui. Atunci am oprit cu o nerăbdare firească camera de luat vederi. Videorecorderul a redat imaginile înregistrate dar nici urmă de șezlong. Seara și dimineața dinspre grădină venea un aer proaspăt, o adiere ușoară. Ușa rămânea mult timp deschisă, dar mie îmi plăcea să privesc prin fereastra din sufragerie. În câteva zile mă obișnuisem, șezlongul apărea și dispărea după bunul lui plac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
redat imaginile înregistrate dar nici urmă de șezlong. Seara și dimineața dinspre grădină venea un aer proaspăt, o adiere ușoară. Ușa rămânea mult timp deschisă, dar mie îmi plăcea să privesc prin fereastra din sufragerie. În câteva zile mă obișnuisem, șezlongul apărea și dispărea după bunul lui plac. Aleea din mijloc mi se părea o ființă vie, metamorfozată în două stări diferite. Pentru liniștea mea căutam insistent cu privirea scaunul și pe alte cărări. Aveam senzația că e tot timpul acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
alte cărări. Aveam senzația că e tot timpul acolo, ascuns între tufele de flori și legume. L-am căutat apoi, încordându-mi privirea, sub nuc: nu se vedea nimic. Atunci mă întorceam în casă, serveam cafeaua și reveneam la fereastră șezlongul se profila, sfidător, la capătul aleii; am hotărât să-mi petrec ziua în grădină, să stau aproape de locul unde apărea și dispărea el, ca un memento oribil. M-am apropiat cu pași mărunți de capătul aleii. Îmi roteam privirea, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
neglijez grădina bunicii. Mă cuprinsese o tristețe gravă, lacrimi ce nu voiau să curgă îmi apăsau tâmplele. Am făcut câțiva pași în direcția casei, în încercarea de a mă liniști. Când am ridicat privirea, am zărit proiectată pe perete silueta șezlongului: înțepenită, provocatoare. Dacă mă îndrept spre ea, himera asta o să dispară, mi-am spus, calmându-mă. Într-o bună zi, scaunul o să apară, poate, în camera mea. Nu-mi va rămâne atunci decât să mă așez în el și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
să mă ridic. Gâtul îmi înțepenise, voiam să-mi întorc capul spre lumina din fereastră. Nu mă gândeam la nimic, nu aveam nici o dorință, îmi spuneam că m-am trezit prea devreme. În câteva secunde am întors capul spre ușă șezlongul se afla aproape de mine. L-am privit cu atenție și cu mult calm. Speteaza lui arcuită mă sfida, el însuși era sfidător. Am încercat să țip, dar coardele mele vocale înțepeniseră după o noapte de somn fără vise. Am încercat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de o forță colosală. În câteva fracțiuni de secundă mă aflam afară, în fața casei. Pământul se cutremura nestăpânit sub picioarele mele, fulgere albastre țâșneau din crăpăturile lui, un huruit puternic, înspăimântător umplea văzduhul. Casa bunicii se prăbușea sub ochii mei. Șezlongul se sfărmase, poate, și el sub dărâmături. Mă bucuram și mă întristam, totodată. Năuc încă, mă îndepărtam înfricoșat de casă. Când liniștea s-a așternut peste tot și pământul își încetase zbenguiala sa nebună, nori înalți de praf și fum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
și moloz. Căutam parcă ceva, dar nu găseam nimic. Am văzut atunci grădina: era intactă, tufele de flori și legume nu suferiseră nici o stricăciune, numai cărarea principală mi se părea mai largă. La capătul ei se profila provocator ca întotdeauna șezlongul. Speteaza sa arcuită se înălța triumfătoare pe cerul învolburat. Cu ochii larg deschiși, țintuit locului, cu trupul năclăit de o căldură nebănuită, vedeam doar licărul îndepărtat al zărilor. Nu mai vedeam altceva. Și, luminându-se de ziuă, biruitoarea lumină de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
49 Casa somnului / 55 Cântăreții de jazz / 58 Turiștii / 63 Ștrandul / 66 Așteptarea / 69 Vacarm de familie / 73 Trandafirii galbeni / 79 Perpetuum mobile / 83 Alias / 86 Câinele / 91 Casa natală / 97 Copacul / 101 Casa veche / 106 Aviatorul / 111 Călătoria / 115 Șezlongul / 119 Despre Ștefan Amariței și podul său de piatră / 123 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA Norocul ajută pe cei tari (lat.) Pot făgădui că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
din materiale mai puternice și au proptele din lemn care se pot fixa cu șuruburi pentru a deveni mai solide. Dacă sînteți suficient de mobil, ați putea face tratamentul În timp ce clientul stă Întins pe un pat pliant sau pe un șezlong, iar dumneavoastră stați pe podea cu picioarele sub pat. Pacientul ar putea chiar să stea pe podea sau pe un divan obișnuit, dar, dacă aceste variante pot fi destul de relaxante pentru persoana pe care o tratați, există riscul să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
porțelan crăpat, de pe la 1930; posterul lui Marilyn care își ține fusta fluturândă la gura de aerisire de la metrou; o seringă de făcut clismă, din cositor și lemn găsită pe la târgul de vechituri de la Clignancourt; un cârlig de agățat ceaunul; un șezlong de Starck; o bibliotecă chinezească din bambus de la Pier Import, în care puteai găsi, printre altele, Fragments d'un discours amoureux de Barthes, Mémoires d'une jeune fille rangée; Quand la Chine s'éveillera... Ce mai, Esther transformase micuța noastră
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pădurici și grupe arboricole, uneori însoțite de arbori în număr de 10 până la 50 de exemplare, cu talie variată și arbuști subcrescuți. Interiorul acestor boschete servește ca spațiu de tratament în aer liber sub formă de salon, rezervă, cabinet - cu șezlonguri, hamacuri și fotolii. Cu privire la factorii spațiali, sunt observații că peisajele limitate la o adâncime de până la 200 m, când sunt bine văzute detaliile, activează procesele psihice. Distanțarea unui peisaj în limitele 200 - 400 m, cu estomparea multor detalii, creează stări
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
aeroterapie îl constituie importanța curei de aer în tuberculoza pulmonară. Odihna în aerul curat al verandelor cu flori și plante agățătoare prezintă avantajul apropierii de pavilionul de sanatorizare. Dimineața sau seara târziu, bolnavii își pot petrece timpul în fotolii sau șezlonguri, îmbrăcați comod și corespunzător sezonului. Expunerea estetică a verandelor pavilioanelor oferă privirilor orizont vast, iar lumina zorilor sau crepusculară, îmbinată cu tonurile policrome ale vegetației colinelor, dau o senzație de liniște și plăcere. Cultura fizică medicală cuprinde complexul procedurilor de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
îți poți dovedi nevinovăția. Nu mă temeam pentru viața mea, dar chiar m-am temut pentru cariera și pentru familia mea. Despre SIDA - era salvamarul, fiul meu, era acolo, mergeam la piscină. Fiul meu obișnuia să-l ajute să scoată șezlongurile, chestii de genul ăsta - avea pe atunci 3 sau 4 ani. Am plecat în vacanța de vară și, când ne-am întors - el nu mai era acolo [salvamarul]. Am întrebat unde era și mi s-a spus: „A murit”. „Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
deplasez de-a lungul abruptei coaste de deal. Observații răzlețe : dacă la pelerinajul de tip „rând de așteptare” scaunele utilizate de pelerini sunt mici, portabile, ușoare, aici, o parte dintre cei prezenți au cu ei scaune mai ample, ca niște șezlonguri, cu mânere prevăzute cu spații speciale pentru depozitarea cutiilor de băutură răcoritoare. Evident, sunt amplasate acolo unde terenul este mai plat, semn că este vorba de un pelerinaj „static” și nu unul dinamic, ritualul religios se contemplă ca un spectacol
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cea a microbuzului și copiii sar de pe biciclete și fac loc, strigînd "Trece mașina!". Cu toții zîmbesc, rîd și sînt amabili. Căsuța Ingelei este într-un minigolf situat la estul insulei, adăpostită perfect de vînturile din vest. O terasă imensă, un șezlong, scaune confortabile și o masă cît toate zilele. În bucătărie, miroase frumos a "coptură", frigiderul e tixit cu fel de fel de răcoritoare și cu bere din belșug. Stăm în fotolii, cu fețele spre apele fiordului, și pacea se așterne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Nu înțeleg. Nina arată pielea mîinii ei. Apoi continuă. Ei, uită-te la tine... cine-i prințul și cine-i robul? Acum am înțeles. Nina îi arăta că ea este albă și el este negru. Ei, care rasă stă pe șezlong și care rasă aduce cafeaua? Rasa neagră, adică soțul, pleacă să facă încă o cafea "stăpînilor". Docil, vine cu totul aranjat pe o tavă. Doar două ceșcuțe. Dumneavoastră nu doriți să bem cafeaua împreună? întreb contrariat. Nina sare și autorizează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai primejdios decât el. Nu ostenea povestindu-și iubirile, succesele, cuceririle, ceea ce stârnea nu puțin râs. Cavalerul de Coigny mi-a povestit că, ducându-se într-o dimineață să-l vadă pe Domnul Le Pelletier, l-a găsit pe un șezlong, lângă o masă plină de sticluțe, de medicamente, de săculeți etc., și atât de palid, pentru că încă nu se fardase cu roșu, încât, intrând în camera lui, Domnul de Coigny l-a crezut pe moarte. „O, dragul meu cavaler - spuse
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sau a pensiunii La Prometeul Modern, unde a petrecut mai multă vreme și tânărul Rudolph, Al Nouăzeci și șaptelea din șirul Celor O Sută, după cum desigur vă amintiți. R.D.R. era văzut pe terasă în fiecare dimineață devreme, lungit pe un șezlong, doar în cămașă și fără măcar a se acoperi cu un pled. (Doar în zilele de duminică și cu prilejul marilor sărbători, își punea și un papion atent asortat. Și asta doar pentru că acolo, conform confortului de șase stele de la
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
trebuit să mă duc singur. Generalul Svidenek, care m-a întîmpinat, mi-a spus: Nu intrăm imediat, regina a cerut oglinda să se aranjeze puțin la față, nu vrea să se vadă cît este de bolnavă". Era întinsă pe un șezlong pe terasa salonului. Paloarea străvezie a feței nu-i luase încă nimic din frumusețea ei. Cu un zîmbet senin, mi-a întins mîna și mi-a mulțumit că am venit să o văd. Nu mi-a vorbit nimic de boala
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a sosit vremea topirii zăpezilor [rememorează Petre Constantinescu, din care am mai citat și voi mai cita, fiindcă scrierile lui au un parfum aparte, parfumul amintirilor obiective, precise și nealterate, încărcate totuși de nostalgie]; la sfârșitul lui martie 1944, pe șezlongurile din spatele avioanelor, uneori piloții dezbrăcau costumul de zbor și, când soarele era sus, puteau scoate și cămașa pentru a gusta cu anticipație senzația de însorire fericită, ca pe plajă, cu gândul la vara... care nu știau ce le va aduce
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
televizorului cu ecran lat, singura sursă de lumină din camera fiului meu. Am continuat să înaintez pe coridor și m-am oprit în fața ferestrei uriașe care se deschidea spre curtea casei: petrecăreții înotau în piscina încălzită și se lăfăiau pe șezlonguri. În cimitir se strânsese un grup de studenți în jurul unei țigări de marijuana, pasând-o de la unul la altul, iar alt grup se târa în jurul pietrelor de mormânt, urmărindu-se unii pe alții. Deasupra pietrelor de mormânt am văzut desenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]