805 matches
-
romanului În realitatea concretă: „Din șoseaua ce vine de la Cârlibaba, Întovărășind Someșul când În dreapta, când În stânga, până la Cluj și chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu șindrilă mucegăită, spintecă satul Jidovița și aleargă spre Bistrița, unde se pierde În cealaltă șosea națională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului...” Drumul trece prin Jidovița, pe podul de lemn acoperit, de peste Someș, și pe urmă se pierde În șoseaua
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de pe dânsul." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Într-o zi zânele plecară la o sărbătoare, la alte zâne și avură grije să poruncească argatului, ca în minutu ce va auzi zgomot în cămăruța cu baia, să rupă o șindrilă din streașina casei, ca să dea de știre și să se întoarcă de degrabă, fiindcă ele știau că e aproape să înceapă a curge această apă de aur." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (e) "Ca să-și arate vocea, pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se constată, adică la nivelul grupului de cuvinte. Sau poate deveni funcțional în discurs ceea ce în limba nu este în mod obiectiv distinctiv: o anumită ordine a cuvintelor poate fi folosită pentru diverse forme de "punere în relief" sau "topicalizare": Șindrila o zboară vîntul. Pe Florica o alege Ion. Lacul codrilor albastru/Nuferi galbeni îl încărca. Așadar, conchide Coșeriu, "Une linguistique idéelle de l'ordre des mots devrait, par conséquent, étudier ce phénomène (dans le sens établi ci-dessus) dans la parole
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și depind de existența pădurii. Elementele esențiale ale casei românești, în special la sate erau și sunt încă din lemn. Furcile pârlite în foc și înfipte în pământ, brâiele și nuielele îngrădite în picioare, grinzile, căpriorii podului cu leațurile și șindrila acoperișului și stâlpii cerdacului, toate sunt din lemn. Ușa casei și ușa zăbrelită a beciului, poarta ogrăzii și gardurile, toate sunt din lemne. Grajdul vitelor, coșerele, cotețele porcilor și ale păsărilor sunt toate din lemne. Până mai anii trecuți, la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
situată la sud-vest de satul Alba în care s-au făcut și gropile de pâine. Pădurea Șândrilita-pădure de foioase situată la nord de comuna Hudești. Numele îi vine de la casa pădurarului care avea casa în pădure și era acoperită cu șindrilă. Pădurea Ursoaia-pădure de foioase cu mai mulți arbori de esență tare. Numele îi vine de la ursoaica care trăia aici cu puii ei. Pădurea Floroi-pădure situată la vest de satul Alba. Numele îi vine de la florile mari de soc ce înfloresc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lemn. Pereții în interior nu erau ornamentați. Se dădeau cu var și chiar cu humă, în fața casei se îndrepta cu lut și apoi se dădea cu negru. Ornamentarea a început să apară când unii oameni mai înstăriți acopereau casele cu șindrilă și când pe coamele caselor era câte o scândură cu flori și cu păsărele. Ornamente mai simple au apărut mai apoi la cerdac, sus la streașină sau chiar la stâlpi. Considerăm necesar să arătăm câteva lucruri și în legătură cu ornamentarea gardurilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
turnul bisericii se găsesc două clopote cu data 1803 și 1804, iar deasupra ușii pridvorului o dată probabil de reparare 1819. Ea a fost reparată și de C. Frunză, fost proprietar pe o parte din Mlenăuți și Oroftiana, acoperind-o cu șindrilă. Leon Balasinovici a șindrilit pridvorul. Oamenii din sat susțin că aici a fost adusă o icoană de la o biserică din Basarabia, zidită de Ștefan cel Mare. în 1896 cărămizile de jos au fost înlocuite cu scânduri, s-a văruit în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
colindători cu darurile pregătite așezate în trecut în sită, iar acum în coșuri împletite din răchită, împodobite cu ștergare populare. Darurile constau în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic. Uneori colindătorii făceau urări suplimentare care sunau cam așa: „Câtă șindrilă pe casă, Atâția galbeni pe masă”. Din conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de sub streașină, foișorul. Cornișele acoperișului „în patru ape” și ale foișorului „în două ape” prezintă ornamentații geometrice de la simple stilizări de creneluri până la complicatele îmbinări de unghiuri, cercuri și arcuri de cerc. Precipitațiile mai abundente au făcut ca acoperișul din șindrilă, în vremurile mai vechi sau cele din tablă, în vremurile mai recente să aibă panta mai înclinată. Separat de această locuință era grajdul. Acesta reprezenta locul unde se găsea magazia pentru unelte și adăpostul animalelor. În podul grajdului se depozita
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
helicopter, dau drumul la porc și alerg înspre sunet. Trag ultima salvă, ce tâmpenie! Nicio reacție. Prind iar porcul și îmi continui drumul. Ajung la o fermă veche. Au fire de telefon, dar e încuiat. Arcade noi la ferestre și șindrilă proaspătă, dar ferma e nelocuită. Deodată apare helicopterul. Zboară deasupra casei. Porcul priponit de catargul pentru steag. Din aer se aruncă un obiect rotund. Alerg într-acolo, convins că e un mesaj sau o capsulă de telefon. Era o grenadă
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
stepică, unde cerealele se cultivă intens, iar căi de comunicație bune sânt puține și depărtate, așa că singura cale mai convenabilă rămâne cea fluvială. Tot în aceste șchele vin vara și plute din Bucovina cu trunchi de brazi, scândură, leațuri și șindrilă, Fălciul fiind ultima stație de plutărit pe Prut, la Cahul coborând mult mai rar. Materialul lemnos, adus pe calea apei, satisface în cea mai mare parte cerințele satelor din jur. Deseori chiar locuitorii din Huși vin și cumpără cheresteaua și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
topirii zăpezii se unea, formând tot prundul o apă tulbure, de culoare mâlului. Costișenii se înspăimântează la vederea colosului de apă și mai cu seamă auzind acel vuiet sinistru al valurilor. De sus, de la munte cară crengi rupte, bușteni întregi, șindrilă, frunze uscate, mult nisip și mâl, aluviuni, care ajung departe în mama Sucevei, care nu este altul decât Siretul. Era prin anul 1947, o primăvară foarte capricioasă, care a adus multe nenorociri oamenilor de la sate. "Suceava și-a făcut de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Casă nouă Fiind cel mai mic din familie, tata a moștenit de la bunicul casa părintească, cu acareturile de lângă ea, grădina și livada cu pomi. Casa respecta întocmai tradiția țărănească: cu prispă lată în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță (șindrilă) dat cu dohot (păcură neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut buștenii din pădurea Berna, mulți i-au tăiat pentru căpriori și scânduri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
părinților, Vasile a lui Archip a lui Gheorghe. Acesta în fiecare primăvară aduna oile de la majoritatea sătenilor, la stâna lui din Horaiț. Era o așezare de vară, ca o colibă mare, făcută din scânduri de brad și acoperită cu draniță (șindrilă). Înăuntru erau pirostrii (un cerc de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc, crăcană). Mai erau niște polițe, o masă, câteva taburele și multe plase pentru scurgerea cașului. Ciobanii, feciori din sat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dispoziție materialul lemnos. Pentru grăbirea terminării acestei lucrări, au mai contribuit și persoane din alte localități. Biserica s-a construit din lemn, pe o temelie de piatră în formă de cruce, cu dimensiunile de 16/11 m, fiind acoperită cu șindrilă, iar deasupra naosului având un mic turn de lemn prevăzut ca și celelalte patru extremități, cu câte o cruce de fier, înalte de un metru și jumătate. În interior, pereții bisericii, înalți de 3 m. Fiind din lemn, vopsiți cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de pictori necunoscuți, un candelabru de alamă ce datează din anul 1846 și o strană arhierească din lemn de brad, din secolul al XIX-lea. În anul 1901, efectuându-se unele restaurări ale bisericii, a fost înlocuit acoperișul șubred de șindrilă, cu unul de tablă rezistentă. Prin contribuția enoriașilor Costișei, după 1989 s-a ridicat în sat o nouă biserică, mult mai încăpătoare, pictată în interior și exterior care este un adevărat lăcaș sfânt, prin grija preotului paroh Deheleanu. Credincioșii dovedesc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-și mâna caii. Atârnate, pe ambele părți ale căruței erau două găleți de păcură sau chiar un butoi (când aveau casă nouă cu acoperiș de draniță): Când ne-am construit casa "cea nemțească" (în două table) acoperișul era de draniță (șindrilă). Tata a vorbit din timp cu păcurarul și ne-a adus "anume" un butoi mare de păcură. Doi gospodari din sat au dat dranița cu păcură și cu cea rămasă a dat gardul de la ogradă. Îmi plăcea să-i privesc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
intrat în satul nostru 17 reviste și foi, în 87 de exemplare. Și dacă pământul nostru nu a fost așa de bun, prin munca noastră l-am făcut bun. Toți avem case ridicate din lemn de brad și acoperite cu șindrilă (draniță). Apoi șuri de cele mari cum au nemții în Bucovina, sub care ne adăpostim întreaga noastră strânsură de zeci de care, ca fân, ovăs, popușoi. Avem grădină în care avem peste 3000 de meri și peri tineri, toți altoiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
încălțăminte). 171 Birjar, vizitiu (de obicei, erau ruși). 172 Bufnițe. 173 A se cocoța. 174 Înalta societate (engleză). 175 Priveau cu binoclul. 176 Tur de forță (franceză). 177 Doamne (engleză). 178 Pariu. 179 Cocoțat. 180 Zdruncinați. 181 Trăsură închisă. 182 Șindrilă. 183 Ațâțați, stârniți. 184 S-a potolit. 185 Abruptă, piezișă. 186 Nemiloasă, dușmănoasă. 187 Umbrelă. 188 Vârfuri (de munte). 189 Gesturi. 190 Paznici ai granițelor, la munte. 191 Orientare. 192 Surprize. 193 Cinci bani marele turc! (franceză) 194 Instrument muzical
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
În timpul războiului din 1916-1918 au murit atât bunicul meu Giuseppe Baroli, cât și soțul mătușii mele, Vincențiu Mauder. Am fost martor, cu destule amintiri, ale vicisitudinilor celui dintâi război mondial. Armatele române și rusești, puținele avioane micuțe cu aripile de șindrilă și doar câteva zboruri ale dușmanilor, cele două bombe aruncate la întâmplare asupra orașului, câteva lupte aeriene, camuflajul și un singur tun antiaerian improvizat în centrul orașului, care n-a reușit să doboare nici un avion, pământul care se cutremura de pe urma
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
lase ceva de o parte, neuitând niciun amănunt. Sunt luate în evidență heleșteiele, iazurile, morile, totul, totul. În felul acesta, ca de exemplu sunt înșirate în evidență: 1. O clădire lungă, construită din bârne de stejar și brad, acoperită cu șindrilă, împărțită în cinci încăperi, din care partea mai îngustă de către poarta încuiată cu lacăt, este folosită ca magazie. Lângă aceasta se află un grajd pentru șase cai, cu podeaua din scânduri, cu iesle și cu balama de fier ce are
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
află alt grajd pentru doisprezece cai. Grajdul acesta e mult mai îngrijit, are trei ferestre, cu iesle mare pentru fân, cu uși duble. Ușa interioară e confecționată din scânduri noi, grele, cu balamale de fier, cea exterioară e foarte ușoară. Șindrila de pe acoperișul acestei încăperi este nouă în comparație cu cea de pe celelalte clădiri De aci, mergând spre dreapta, în partea de nord a curții găsim: 2. O clădire mare de piatră, cu acoperiș de țiglă roșie, având în vârf un buton de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
află un atelier de dogărie, la 9. un alt șopron sub care se pot adăposti 5-6 care(căruțe) în caz de ploaie, la 10. e înregistrat un grânar (hambar) cu 12 despărțituri, cu un chioșc, cu un acoperiș francez din șindrilă în care se pot depozita circa 2000 de banițe de cereale, la 11. o cocină în care pot fi îngrășați cel puțin 12 porci mari. la 12. se consemnează existența unei fântâni cu roată, cu două găleți. La 13. găsim
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
au fost valorificate către iobagii din Streza Cârțișoara 161 găleți de vin și 51 găleți de rachiu. Mai aflăm că pe moșiile de aci, moștenite, groful deține o moară de apă cu două pietre, în stare bună, cu acoperiș de șindrilă, cu pereți din bârne, iar în curtea ei interioară se află o rachierie. Peste drum de moară se află, tot în posesia Telekilor un joagăr în stare bună folosit zilnic. Plata morarilor se face din veniturile morii cu a patra
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se află un cuptor pentru turnarea tablelor de sticlă. - un alt depozit tot din bârne, pentru conservarea produselor din sticlă pe termene mai lungi. - o clădire a administratorului, cu două camere din bârne, pe fundament de piatră, cu acoperiș de șindrilă, prevăzut cu două cămări mici. Alături se află un grajd pentru caii administratorului, construit mai recent pe cheltuiala acestuia. - opt case mici țărănești, separate una de alta, cu acoperiș de paie, cu pereții din bârne, destinate ca locuințe de servici
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]