545 matches
-
întregime brazdele se așează liniar, în rânduri succesive, iar când înierbarea se face în șah se folosesc brazde cu suprafață pătrată sau rombică, cu dimensiuni în funcție de teren, pantă, etc. Pe versanții abrupți brazdele trebuiesc fixate prin ace de lemn sau șipci, pentru împiedicarea alunecării lor. Brazdele cele mai cunoscute și ușor de obținut sunt brazdele de pajiște (glii). Acestea constau din iarbă agricolă, pretratată cu o soluție specială împotriva buruienilor și sunt furnizate fie rulate, fie împăturite. Brazdele trebuie plantate cât
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
face în șah, terenul se împarte în pătrate sau romburi, cu diagonala, respectiv axa mare, pe linia de cea mai mare pantă, brazdele așezându-se la nivelul terenului învecinat. Pe versanții abrupți, brazdele trebuie fixate prin ace de lemn sau șipci de 25 x 2 x 2 cm, pentru a împiedica alunecarea lor. De remarcat este faptul că înierbarea prin brazde este mai scumpă, costul lucrărilor fiind de cca. 3 ori mai mare decât la o însămânțare normală. Dificultate mare se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
prima prisacă, el le-a pregătit locuințe diverse din materialele care-i stăteau la îndemână. Trunchiurile de copaci bătrâni și scorburile erau curățate de putreziciune până la coajă, apoi erau arse pe dinăuntru pentru dezinfectare, ulterior adăugându-se în interior niște șipci de-a curmezișul, denumite pretculițe, de care albinele legau fagurii clădiți. În partea de jos se lăsa o deschizătură de circulație pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la zidărie, se folosea ca mortar pământ moale. Odată pereții ridicați, tencuiala casei se făcea cu pământ moale ce conținea pleavă de cereale atât În interior, cât și În exterior. Deasupra zidurilor se puneau sulinarii, pe aceștia se bătea scândura (șipca) pentru tăvăneală, se urca pământ În pod, se Întindea uniform Într-un strat de 3 cm pe sulinari, se prindeau căpriorii și podul era acoperit cu stuf sau carton. În prezent, În funcție de situația materială, casele spoitorilor se ridică din materiale
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
albăstrui în lumina lunii, nu-l mirau: adesea, violența luminii soarelui părea că înnegrește, la amiază, pământul și frunzișul din jurul casei. Dar, ajunși la jumătatea micii punți care se leagănă pe frânghii, totul se schimbă pe neașteptate. Copilul nu vede șipcile uzate peste care femeia înaintează clătinându-se, nici vidul care se cască între șipcile care lipsesc, nici spuma fosforescentă a torentului. Cu toate astea ghicește, fără să știe de ce, că femeii care-l duce în brațe îi e frică. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
la amiază, pământul și frunzișul din jurul casei. Dar, ajunși la jumătatea micii punți care se leagănă pe frânghii, totul se schimbă pe neașteptate. Copilul nu vede șipcile uzate peste care femeia înaintează clătinându-se, nici vidul care se cască între șipcile care lipsesc, nici spuma fosforescentă a torentului. Cu toate astea ghicește, fără să știe de ce, că femeii care-l duce în brațe îi e frică. Iar această frică la o femeie matură e la fel de stranie ca mișcarea bruscă prin care
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
bruscă prin care ea prinde cu dinții gulerul cămășii copilului, desface brațele pentru a se agăța de funii și-l poartă atârnat în aerul mohorât. Copilului i se pare că zboară, atât de lung e pasul, aproape un salt, pe deasupra șipcilor rupte... Pietrele de pe mal se izbesc între ele sub picioarele femeii. Ea își descleștează maxilarele, ia din nou copilul în brațe. Și îi pune în grabă palma peste gură, luând-o înaintea țipătului pe care e gata să-l scoată
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
asociată cu mica punte suspendată, pe care femeia o străbătea pentru a petrece câteva zile în casa lor. În noaptea aceea, femeia îl apucă strâns cu dinții de gulerul cămășii și-l purtă peste mica punte care le întindea capcanele șipcilor ei rupte. Prăbușindu-se în mijlocul mărăcinișului, avu timp să înăbușe țipătul copilului. Acesta se zbătu o clipă, apoi încremeni, speriat de o senzație cu totul nouă: mâna femeii tremura. Tăcut acum, privea lumea spărgându-se în obiecte pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ta ca o umbră se comunică tuturor Înfățișărilor. Pe cine l-ai lăsat În urmă sau cine Îți va ieși dinainte cu pîine și cu sare ca niște decorații pe perna defunctă a inimii? Un lujer Își clatină talanga În șipcile de aer, un lujer vine cu turmele de oi pînă la tine. La fiecare popas deștepți un oraș ca un cîntec care dormise În fluier sau ca o monedă pe care o descoperi În scorbură. În degetul tău cel mic
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
s-a întins fiecare pe patul lui. Rozin sus în stânga, Ciacâru jos în dreapta, spre fereastră. Lupta nu încetase. Era un armistițiu pentru a schimba armele și tactica. Ca să coboare la tinetă cei de sus foloseau picioarele priciului care avea două-trei șipci prinse în cuie. Cei de jos vedeau mai întâi picioarele celui care cobora. Rozin, în ciorapi negri, era inconfundabil. Într-o zi, Ciacâru sesizând că Rozin coboară, se sculă și intră în colțul mascat al camerei, unde se afla tineta
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
eu sunt, ești bine, ești blocat ? — Nu... M-am prins de podeaua trăsurii și cu dinții, cred, praf mă făceam dacă scăpam, nici acum nu-mi vine să-i dau drumul. Dar cum ai reușit ? — Uite-aici am găsit o șipcă lipsă, de unde am apucat zdravăn, numai Dumnezeu cred că a scos-o... Și picioarele mi le-am băgat sub scaune... — Hai să te-ajut... și Fernic îl trage ușor pe Pribeagu. Te doare ceva, oasele, mâinile, picioarele ? — Sufletul, monsieur Ionel
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Astfel: x = 22:2 = 11este numărul mai mic, iar 11 + 5 = 16 este numărul mai mare numărul mai mare numărul mai mic 5 27 55 b 25 cm 25 cm 25 cm 50 cm a c Confecționarea zmeului Cele două șipci se așază ca în desenul alăturat. La intersecție, șipcile se leagă strâns cu sfoară. Apoi, de la un capăt la altul al șipcilor se trece o sfoară, se acuiește bine ( Pentru prinderea sforii de capetele șipcilor se pot utiliza niște cuie
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
11 + 5 = 16 este numărul mai mare numărul mai mare numărul mai mic 5 27 55 b 25 cm 25 cm 25 cm 50 cm a c Confecționarea zmeului Cele două șipci se așază ca în desenul alăturat. La intersecție, șipcile se leagă strâns cu sfoară. Apoi, de la un capăt la altul al șipcilor se trece o sfoară, se acuiește bine ( Pentru prinderea sforii de capetele șipcilor se pot utiliza niște cuie mici cu cap mai mare). Se decupează hârtia, respectând
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
5 27 55 b 25 cm 25 cm 25 cm 50 cm a c Confecționarea zmeului Cele două șipci se așază ca în desenul alăturat. La intersecție, șipcile se leagă strâns cu sfoară. Apoi, de la un capăt la altul al șipcilor se trece o sfoară, se acuiește bine ( Pentru prinderea sforii de capetele șipcilor se pot utiliza niște cuie mici cu cap mai mare). Se decupează hârtia, respectând forma dată și având grijă să se lase o margine cu 2 cm
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
c Confecționarea zmeului Cele două șipci se așază ca în desenul alăturat. La intersecție, șipcile se leagă strâns cu sfoară. Apoi, de la un capăt la altul al șipcilor se trece o sfoară, se acuiește bine ( Pentru prinderea sforii de capetele șipcilor se pot utiliza niște cuie mici cu cap mai mare). Se decupează hârtia, respectând forma dată și având grijă să se lase o margine cu 2 cm mai mare pentru a se putea răsuci și lipi după sfoara care dă
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
celălalt trăgându-l de sfoară. Amândoi aleargă câțiva metri până “aparatul de zbor“ decolează. Zborul este condus ușor cu sfoara care se derulează treptat de pe ghem, dacă este necesar. O JUCĂRIE INTERESANTĂ Materiale necesare: hârtie-pergament (55 cm/80 cm), două șipci din lemn: una de 50 cm, iar alta de 75 cm, 25 m sfoară mai tare, aracet, 10-15 bucăți de hârtie colorată de 15/7 cm, pentru zbârnâitoare. PĂTRATE MAGICE După ce copilul cunoaște câteva lucruri despre șirurile de numere, știe
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
timpului destul de încărcat îmi făcusem un plan bine stabilit, ce îmi permitea să mă dedic acestei pasiuni. Astfel după orele de program, lucram până seara târziu, dând naștere unor noi forme sculptate. Mi- am procurat și confecționat singur postamentele din șipci de lemn, îmbrăcate cu huse din pânză albă, având toate aceeași înălțime de un metru, acestea fiind necesare prezentării. După o perioadă de două luni, destul de grea din cauza lipsei timpului, au început să apară rând pe rând noi lucrări
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
să știe care era sursa zgomotului. Omul îi explică cum că era anusul lui care vorbea. Duhul îi mărturisi că el nu avea anus. Indianul îi propuse să-i facă unul și-i înfipse cu atîta putere în dos o șipcă de lemn bine ascuțită, încît îl omorî pe Duh. Din această gaură se scoate astăzi lutul, care este carnea putrezită a Duhului (Gómez-Imbert, 1990, pp. 193-227). Fusese necesară o argumentație complexă, întinsă pe o sută de pagini, pentru a demonstra
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
maiul pentru a o netezi, pentru a realiza o suprafață plană. "Maiul" era o sculă deosebit de importantă, căci, în absența ei, tasarea pământului era imposibilă. Era făcut dintr-un butuc de lemn pe extremitățile căruia erau aplicate două stinghii, două șipci de o înălțime variabilă. Ridicai maiul cu ambele mâini și băteai metodic fiecare centimetru pătrat al încăperii; de aceea i se mai spunea și "bătoi". După ce pământul era bătut uniform, fără dâmburi, se trecea la următoarea etapă: lipirea cu lut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Unde să te ascunzi? Nu era nicio tufă, niciun boschet, nici măcar o groapă unde să te aciuiezi și să-ți rezemi capul înfierbântat. Până la urmă, bordeiul a fost făcut. Am pus popii și corzile laterale, iar, din loc în loc, scânduri, șipci, lețuri și tulpini de floarea-soarelui. Peste acestea am așezat un strat gros de paie de grâu și, în final, tot pământul dislocat din interior a fost așezat cu grijă de jos în sus până pe coama bordeiului. Am tasat bine pământul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nemții aduși din Banat. Luni dimineață, înainte ca mama să fi plecat la spital, nemții, oameni de cuvânt, se și prezentaseră pe șantier. Din resturile de lemne și scânduri, au încropit o schelă, apoi doi inși au trecut la bătut șipcile pe plafon, iar ceilalți doi s-au apucat de făcut mortar și de tencuit. Oamenii aceștia bravi au muncit două zile neîntrerupt, dar au bătut șipcile pe grinzi, au tencuit și pereții și tavanul. Mai rămânea o singură operație de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lemne și scânduri, au încropit o schelă, apoi doi inși au trecut la bătut șipcile pe plafon, iar ceilalți doi s-au apucat de făcut mortar și de tencuit. Oamenii aceștia bravi au muncit două zile neîntrerupt, dar au bătut șipcile pe grinzi, au tencuit și pereții și tavanul. Mai rămânea o singură operație de făcut: văruitul. Nu aveți sobă? a întrebat mirat un meșter. Nu încă, domnule, n-am adus-o. S-a uitat prin cameră la horn și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Unității. Mi-e că nu mai mult de două-trei ori pe lună făcea el pe șoferul pe un Buceag din primele tipuri apărute, hărtănit În ultimul hal, cu tăblăria Împușcată și vopseaua cojită și scândura obloanelor plină de cârpituri din șipcă și placaj. Cel mai adesea apărea cu Dacia aia roșie ca să-l ușureze pe moșu’ de bani ori să primească de la el te miri ce instrucțiuni. Se retrăgeau atunci În birou sau la umbra caisului din fundul curții și domnea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Și noi ne grăbeam și aproape că o luasem din nou la fugă, poate că Încotro ne mâna foamea. Un iz de prăjeală ne trăgea de nas Într-acolo. Era un fel de piețișoară cu trei rânduri de tarabe din șipca vopsită verde, ocupate cu cinci-șase țărani cu grămăjoare de poame-n față. Peste drum văzusem trecând un tramvai, iar undeva În spatele tarabelor era grătarul, lângă un birt ori cantină ale cărei mese se vedeau prin geamul vitrinei. De-acolo venea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
s-a părut că-l văd venind dinspre noi prin pestrițeala multicoloră a trupurilor și umbrelor de plajă. S-a apropiat, era Într-adevăr el, Într-un tricou albastru decolorat atârnându-i până la poalele șortului și cu o lădiță din șipci din aceea pentru fructe, pe care o ducea cu amândouă mâinile sprijinind-o de pântece. Pășea ca pe ace pe nisipul fierbinte și striga ceva, dar vântul Îi spulbera vorbele. I-am ieșit În Întâmpinare după ce a intrat În zona
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]