779 matches
-
Centrul de Sănătate Mintală Titan - Laboratorul de Sănătate Mintală sector 3 București; - Spitalul Studențesc București; - Spitalul Clinic Central de Copii "Grigore Alexandrescu" București; - Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București; - Spitalul de Psihiatrie Bălăceanca; - Spitalul de Psihiatrie Socola Iași; - Secția exterioară Șipote Iași; - Spitalul de Psihiatrie Covasna; - Spitalul de Psihiatrie Mureș; - Spitalul de Psihiatrie Timiș; - Spitalul de Psihiatrie Brașov; - Spitalul de Boli Infecțioase "Victor Babeș" Timiș; - direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București; - Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate
ORDIN nr. 85 din 13 februarie 2002 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate şi a Normelor metodologice privind finanţarea, raportarea şi controlul indicatorilor prevăzuţi în programele, respectiv în subprogramele de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate în anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140509_a_141838]
-
Popricani ridicat ● - 541. Probota ridicat ● - 542. Răducăneni ridicat ● - 543. Rediu ridicat ● - 544. Românești ridicat ● - 545. Ruginoasa ridicat ● - 546. Scânteia ridicat ● - 547. Schitu Ducă ridicat ● - 548. Scobinți ridicat ● - 549. Sinești ridicat ��� - 550. Șirețel ridicat ● - 551. Stolniceni-Prăjescu ridicat ● - 552. Strunga ridicat ● - 553. Șipote ridicat ● - 554. Tansa ridicat ● - 555. Târgu Frumos ridicat ● - 556. Tătăruși ridicat ● - 557. Todirești ridicat ● - 558. Tomești ridicat ● - 559. Trifești ridicat ● - 560. Țibana ridicat ● - 561. Țibănești ridicat ● - 562. Țigănași ridicat ● - 563. Ungheni ridicat ● - 564. Valea Seaca ridicat ● - 565. Vânători ridicat ● - 566
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
de Urgență pentru Copii "Gr. Alexandrescu" București - secția de toxicologie Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București Spitalul de Psihiatrie Bălăceanca Ilfov - secția toxicomanie postcura Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iași - secții de toxicomanie și Dezintoxicare postcura - Secția externă psihiatrie cronici Șipote Spitalul Județean Sf. Gheorghe Covasna - secția psihiatrie Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș - Secțiile clinice de psihiatrie nr. 1 și 2 Spitalul Clinic Județean Timișoara - Secția clinică AȚI - serv. UPU și compartimentul de toxicologie Spitalul de Psihiatrie și Neurologie
ORDIN nr. 149 din 21 martie 2003 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148950_a_150279]
-
de Urgență pentru Copii "Gr. Alexandrescu" București - secția de toxicologie Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București Spitalul de Psihiatrie Bălăceanca Ilfov - secția toxicomanie postcura Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iași - secții de toxicomanie și Dezintoxicare postcura - Secția externă psihiatrie cronici Șipote Spitalul Județean Sf. Gheorghe Covasna - secția psihiatrie Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș - Secțiile clinice de psihiatrie nr. 1 și 2 Spitalul Clinic Județean Timișoara - Secția clinică AȚI - serv. UPU și compartimentul de toxicologie Spitalul de Psihiatrie și Neurologie
ORDIN nr. 248 din 21 martie 2003 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148952_a_150281]
-
măsuri de siguranță Sapoca, județul Buzău - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Poiana Mare, județul Dolj - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Padureni-Grajduri, județul Iași - Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iași - secția exterioară psihiatrie cronici (ergoterapie) Șipote - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Gataia, județul Timiș - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Jebel, județul Timiș - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri
ORDIN nr. 189 din 28 iunie 2002 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 85/65/2002 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate şi a Normelor metodologice privind finanţarea, raportarea şi controlul indicatorilor prevăzuţi în programele, respectiv în subprogramele de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate în anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143966_a_145295]
-
măsuri de siguranță Sapoca, județul Buzău - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Poiana Mare, județul Dolj - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Padureni-Grajduri, județul Iași - Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iași - secția exterioară psihiatrie cronici (ergoterapie) Șipote - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Gataia, județul Timiș - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Jebel, județul Timiș - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri
ORDIN nr. 551 din 23 iulie 2002 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 85/65/2002 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate şi a Normelor metodologice privind finanţarea, raportarea şi controlul indicatorilor prevăzuţi în programele, respectiv în subprogramele de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate în anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143958_a_145287]
-
B, et. 2, ap. 20, sectorul 1 - Str. Bruxelles nr. 3, corp A, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Heleșteului nr. 22 A și garaj, sectorul 1 - Bd. Mărăști nr. 49, parter, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Șipotul Fântânilor nr. 2, et. 5, ap. 63, sectorul 1 - Str. Berna nr. 7, etaj. 1, ap. 2 și garaj, sectorul 1 - Str. Moliere nr. 11, et. 1, ap. 2 și garaj, sectorul 1 - Str. Herăstrău nr. 12, ap. 1 și
HOTĂRÎRE Nr. 859 din 26 septembrie 1996 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 39/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115974_a_117303]
-
drumurile din sat în sat, încât a ajuns și în zona Hâ rlăului, unde a inspectat mai multe școli din plasa Bahlui. La 1875, plasa Bahlui din județul Iași era formată din comunele Bădeni, Belcești, Ceplenița, Cotnari, Podul Iloaie și Șipote. în inspecția realizată în lunile noiembrie și decembrie 1875, poetul a trecut pe la Erbiceni, Totoiești, Șipote și Andrieșeni. La 31 iulie 1876, după ce vizitează și locali tatea Co tnari, îi scria învățătorului de la școala de aici: Dom niei sal e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai multe școli din plasa Bahlui. La 1875, plasa Bahlui din județul Iași era formată din comunele Bădeni, Belcești, Ceplenița, Cotnari, Podul Iloaie și Șipote. în inspecția realizată în lunile noiembrie și decembrie 1875, poetul a trecut pe la Erbiceni, Totoiești, Șipote și Andrieșeni. La 31 iulie 1876, după ce vizitează și locali tatea Co tnari, îi scria învățătorului de la școala de aici: Dom niei sal e, domnului învățător din cotuna Cotnari. Domnule învățător vă fac cunoscut că ministerul ți-a acordat concediul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a călcat pe inimă. I-am arătat bucătăria, cele două băi, barul, că am deschis și bar. Am angajat două fete frumoase. Io eram bolnav, da’ păcat că n-ai mai dat pe-acolo... Curtea betonată, apă curentă, trasă de la Șipote, gresie peste tot. Vis, mă, vis! S-a uitat Angela, s-a rotit, iar s-a uitat... «Și pentru asta vrei să mă-ngrop eu în râpile astea?! Pisenică ești nebun!» - Toată ograda se învârtea cu mine. Îmi venea s-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fiindcă nu vreau să-l pierd de mușteriu. Este un bărbat înalt, atletic, cu ochi albaștri pătrunzători. Un bărbat frumos, ar spune orice femeie. El a scris o monografie a satului Crăiești. Prin urmare, am nimerit omul cel mai potrivit. Șipotul lui Cataroi Este o beție de mai. Ciocârliile se ridică în cerc spre Soare, îi cântă imnul de slavă amețitoare și cad apoi ca săgeata. Când ajung la douăzeci-treizeci de metri, desfac aripile și zboară oblic în jurul cuibului. Mute. Unele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de cuc, fără să priceapă că le-a distrus familia... Dar cucul e pasăre sfântă pentru țăranii mei frumoși... „Și, până la urmă, cine a furat vacile lui Tică?”, întreb eu cu gândul că mă prinde noaptea pe-aici. „Aici e Șipotul lui Cataroi, își continuă povestea Ion Irimia, parcă fără să bage de seamă nerăbdarea mea. Legenda spune că demult-demult, răzeșii erau tare necăjiți că printre ei se pripășise un hoț pe care l-au poreclit Cataroi. Apărea și dispărea când
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dacilor . În favoarea vechimii locuirii zonei de nord a Moldovei - zona Obcinilor - pledează hidronimul și oiconimul Trif, cu o răspândire mai largă decât zona Obcinilor (există un pârâu al lui Trif în județul Neamț), termen aparținând fondului preroman, desemnând un izvor, șipot, și toponimul Deia (sat și pârâu, culme și cartier în orașul Câmpulung) care pare a fi derivat din dava dacică, precum și hidronimul și oiconimul Argel. Cum putem răspunde la întrebarea: cât de vechi sunt satele românești vechi, adică cele cuprinse
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sud-est de actualele sate Vatra și Hudești, la intersecția drumurilor care vin din cele două sate, în apropiere de locul numit „La brazdă. Suprafața acestei așezări este de aproximativ 10 ha, terenul are o înclinație spre sud-est, este în apropierea șipotului de la Cresneanu și nu departe de apa Bașeului. Așezarea neolitică de aici poate fi considerată leagănul apariției celor două sate-Hudești și Vatra-care cu timpul s-au tras tot mai mult către pădure. în partea de nord a acestei așezări s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în trecut, în aval de iezăturile de la Bașeu și Axinte, unde în timpul verii se scăldau băieții din satele învecinate. Toponimul vine de la gluboco(slav)-adânc. Budăi(La Budăi) îloc situat în partea de sud, lângă iazul Axinte, unde exista un șipot amenajat într-un trunchi de copac. Pârâul se varsă în iazul Axinte. Burăchioaia-teren arabil în lunca Prutului la vest de satul Baranca. Numele vine de la soția unui locuitor numit Burache. Buțincu (La Buțincu)tarla de teren arabil în partea de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pâraiele Cucului-mai multe pârâiașe care izvorăsc din pădurea Floroi și se varsă în Pârâul Floroi. Pârâul Ursoiu-izvorăște din Pădurea Ursoaia, are o lungime de 3 km., se unește cu Pârâul Floroi în mijlocul satului Alba și se varsă în Bașeu. Pârâul Șipotului - pârâu ce izvorăște din satul Mlenăuți. La izvoare sunt amenajate țevi de metal prin care curge apa, de unde îi vine și numele. Pârâul Morii-izvorăște din apropierea satului Stânca, având o lungime de 1,5 km. Pe cursul său a existat o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
loc și care apare menționat în Catagrafia de la 1774. Șesul Movilei-loc situat în partea de sud-vest a satului Alba. Pe acest șes se află Movila care marchează hotarul dintre comuna Hudești și satul Comănești. Șes înseamnă loc neted, larg, neinundabil. Șipote (La Șipot)-locuri din centrul satelor Hudești, Mlenăuți, Vatra, și Alba unde există izvoare puternice amenajate cu țevi de metal, cu uluce de lemn sau treuci de beton pentru adăpatul vitelor și pentru spălatul rufelor în trecut. Șipot este toponim
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care apare menționat în Catagrafia de la 1774. Șesul Movilei-loc situat în partea de sud-vest a satului Alba. Pe acest șes se află Movila care marchează hotarul dintre comuna Hudești și satul Comănești. Șes înseamnă loc neted, larg, neinundabil. Șipote (La Șipot)-locuri din centrul satelor Hudești, Mlenăuți, Vatra, și Alba unde există izvoare puternice amenajate cu țevi de metal, cu uluce de lemn sau treuci de beton pentru adăpatul vitelor și pentru spălatul rufelor în trecut. Șipot este toponim de origine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
larg, neinundabil. Șipote (La Șipot)-locuri din centrul satelor Hudești, Mlenăuți, Vatra, și Alba unde există izvoare puternice amenajate cu țevi de metal, cu uluce de lemn sau treuci de beton pentru adăpatul vitelor și pentru spălatul rufelor în trecut. Șipot este toponim de origine tracodacă. Tamazlâcaru (La Tamazlâcaru)-teren înclinat situat lângă iazul Axinte folosit ca pășune pentru vite. în trecut exista aici tamazlâcul (cireada și grajdurile) pentru vite ale stăpânului moșiei, Mihalache Costache. în prezent se păstrează doar denumirea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de țesut (stative) spre sfârșitul iernii și începutul primăverii. Pânza obținută era înălbită de către gospodine trecând prin mai multe faze: înmuierea, zolirea în stiubei cu apă clocotită și cenușă, ghilirea la soare și , în final clătirea la o treucă de la șipotul din sat sau la o fântână cu apă curată. Din această pânză albă erau confecționate cămășile, izmenele, fețele de pernă, ștergarele, fețele de masă și alte lucruri mărunte de către gospodinele care le croiau și le coseau în casă cu o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lui Lucian Blaga, avansăm ideea că spațiul „privilegiat” este, la nivel conceptual, dominat de o structură al cărui Prag ondulatoriu îl constituie acvaticul , într-una dintre multiplele sale ipostaze: lac, mare, rîu, izvor, iezer, rouă, vîrtej, ploaie, fîntînă, lacrimă, aburi, șipot etc. Verbele însele descriu acest Prag mișcător, cu o varietate lexicală apreciabilă: a curge, a spălăci, a lăpta, a se scurge, a se topi, a se revărsa, a bea. Acest spațiu se construiește și se definește în permanentă opoziție cu
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
de toamnă, „ploaie a morții, fără început și fără sfârșit” (p. 283). Ducerea la extrem a acestor semnificații este exprimată prin imaginea dătătoare de neant interior și de neantizare a divinului, prin moartea apelor, implicit a temporalității și a Sensului: „Șipotul din pădure nu mai e bun, a putrezit toată apa și-a făcut viermi” (Cruciada..., p. 284, s.n., E.A.). Drumul pe apă delimitează dintr-o dublă perspectivă spațialitatea textului: drumul linear, orizontal, încercare a neinițiaților, sortită eșecului și morții (drumul
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
geografice la studiul Orașului Huși, Probl.de geogr., V. BUCUR N., BARBU N. (1957), Complexul de condiții fizico-geografice din coasta de tranziție Mogoșești-Strunga, Bul.Inst.Agron., Iași. MARTINIUC C., BARBU N. (1958), Câteva observații geomorfologice asupra terasei inferioare a Miletinului de la Șipote, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.IV, s.II., f.1. BUCUR N., BARBU N. (1959), Contributions a l'étude des roches loessoides de la Dépression de Jijia et Bahlui, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.V, s.II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a nu fi prea generoasă, datorită dimensiunilor modeste ale unității geografice alese pentru analiză, dar această trăsătură invită în mod deosebit la aprofundare, la înțelegerea fenomenelor în totalitatea lor și la evidențierea caracteristicilor specifice structurii sociale și economice ale comunei Șipote. Ceea ce este demn de remarcat în lucrarea de față este abordarea realității geografice atât din punct de vedere al geografiei fizice, cât si din cel al geografiei umane și aplicarea metodologiilor de cercetare capabile să caracterizeze cât mai complex
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cât si din cel al geografiei umane și aplicarea metodologiilor de cercetare capabile să caracterizeze cât mai complex fenomenele concrete, aceasta cu atât mai mult cu cât astfel de studii geografice de ansamblu nu s- au mai realizat pentru comuna Șipote. Așadar, autoarea a fost obligată să colecteze mai întâi informația dintr-un număr mare de izvoare, de natură diversă fizico- și uman geografică, arheologic-istorică, economică etc. Informația bibliografică și statistică a fost coroborată cu o sistematică muncă de cercetare în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]