594 matches
-
în fapt, cu trei scurte schițe de tip anecdotic, a căror substanță narativă pentru a-și releva din plin tâlcul moralist trebuie să fie acceptată și contaminată de duhul miraculosului existent în eposul popular. Prozatorul mimează cu subtilă și uneori șireată dezinvoltură tonul naiv și grav, propriu în special snoavei apocrif-religioase, și de a-și disimula intenția moralizantă prin redimensionarea faptului divers dintr-o perspectivă aparent ireală, desprinsă de contingent aparținând, parcă, unei lumi a miracolelor cotidiene. Norocul culegătorului debutează printr-
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
lupi răpitori"10, deci aceea a unui animal "viclean și rău"; a doua sa natură, nici ea pozitivă, e următoarea: "când un lup întâlnește un om, se preface că șchioapătă, deși nu are nici o rană la picior; inima sa este șireată și nu se gândește decât la pradă"11. Să ne întoarcem la Lupul lui Cantemir. Ceea ce îl caracterizează înainte de toate este prețul pe care îl pune pe cuvinte. El nu vorbește la întâmplare, nu ține să-și expună punctul de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în Cartea celor 1001 de nopți și mai ales de Roman de Renart, unde bietul Ysengrin este victima predilectă a șiretului Renart, care-i întinează până și onoarea de familist) se duce aici pe căi diplomatice; se confruntă doi mari șireți, două minți agere care știu să atace și să pareze, fără ca disputa lor să le pară celorlalți ceea ce este: o înfruntare pe viață și pe moarte. Prin urmare, Vulpea are tot interesul să laude priceperea Lupului, înțelepciunea sa, calitatea sa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unde se despărțeau prelucanii și zăpozenii, luând-o unii la deal, prin Pietrar, iar ceilalți pe firul pârăului Zăpode la deal. Aici mai stăteau de vorbă ca să-și termine poveștile. Era bătrân, aproape nonagenar, mic de stat dar cu priviri șirete. Nicio blândețe nu se putea citi pe chipul lui, iar În jurul ochilor avea o uscățime de șarpe. În cimitirul familiei, nu departe de casă, se odihnește Între cele două neveste: Floarea și Paraschiva, prima născută În anul 1875, iar a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
furate Mai dulci sunt, mai curate... Și-acum, deschide bine ușa-n lături, că vine, Vine iute o zână fără seamăn... Zâmbind să-i ieși în cale, slăvitei caracatiți! Nu, n-o primesc, afară... dar, prea târziu, Căci vulpea cea șireată și șarpele mlădiu Dau ușa la perete... și sute de ventuze Se prind în rotocoale, pe umeri, peste buze... Vai, ce rece-mbrățișare! Cum mi se frânge trupul!... Așaaa... sunt deznădejdea! Acum apare lupul!... El pe chenarul ușii cu ochi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
spirituală a dus neascultarea, prin lipsa de corespondență harică cu Hristos, cu slujitorii Lui, investiți. Focul din pădure Noaptea focul se întinsese pe toate culmile Trascăului; favorizat de uscăciuni și de adierea continuă a ajuns, furișându-se ca un șarpe șiret, până pe culmile masivului Roica. Când ne pregăteam de odihnă am auzit o detunătură ca de armă peste râu. Imediat o ploaie de pietriș căzu în râu și în așternutul nostru pe malul apei. Apoi o vâlvătaie, ca un joc de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Sorescu) tendința argheziană de a lărgi universul poeziei și totodată de a-i democratiza limbajul, poetul își deschide larg porțile fanteziei, lăsând să irumpă în versurile unui singur poem trei lănțari soioși, o fată dulce, splendidă, un plutonier, câteva babe șirete, o femeie trupeșă, deșteaptă, un japonez ceremonios, un băiețel blond și - nu în ultimul rând - tăbăcarul tocmai decedat (neica Marin). Similitudinea cu „Liliecii” sorescieni este frapantă. Numai că, la D., peisajul e preponderent citadin, astfel că periferia orașului, mahalaua pestriță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Miron, fratele său Velișco și prin domnitorul Constantin Cantemir se schițează atitudini diferite ale așteptării și supunerii în istorie, de la amânarea filosofică, modalitate de a așeza destinul sub vremi (Miron) la curajul scurtcircuitării riscante (Velișco) și la acceptarea benevolă, dar șireată, a tutelei turcești (voievodul). Prins între forțe contrare și în mecanismul neînțelept al istoriei, care nu se lasă decodat prin nuanțe, Miron este decapitat, iar tragedia sa rămâne să vorbească despre „fascinația unei posibilități”. Producția dramatică a lui S. este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
scriam în inter-titlu, fără prea multă rea intenție, CDE a fost praf în ochii proștilor, cu toate că mai nimerit ar fi fost „praf în ochii naivilor” și nu în ochii celor de la conducerea superioară de partid a țării, ce erau vulpi șirete și perfide, ci în ochii evreilor obișnuiți, mărunți și ușor de păcălit. Până la urmă, istoria a dovedit că până și membrii importanți ai acestei organizații-fantomă au migrat în proaspătul stat independent Israel, declarat la data de 14 mai 1948, chiar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
plăcere. Și, cum varza nu-și poate lua rădăcinile la spinare, Îl mulțumește dar Îl și Înșeală. Anume, varza Își Împarte frunzele În două: unele capcană pentru Soare, altele magazie pentru substanța de rezervă, acea știută de tine căpățână. Dar, șireată, ea acumulează și În tulpină, adică În cotor, ceva după cum ai remarcat cam tare. Iar bietul iepure se lasă Înșelat, rozând doar ce-i moale, căpățâna, câtă vreme mai sunt pe acolo și alte verze. Varza știe că oricum acele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
era scos la plimbare, „purtat într-o cărucioară”. 16 octombrie. N. Iorga ia dejunul la Principesa Elena. „Copilul regal a intrat în momentul conversației. Voinic și vioi, cu păr des și creț, blond, pe fața rotundă, cu ochii mici și șireți, e foarte drăguț. Știe englezește și românește, dar nu vrea să vorbească. Se lasă sărutat, iar când îi dau două icoane, spune, după cerere: mulțumesc”. Darul savantului trebuie să fi fost prilejuit de apropiata sărbătorire a zilei de naștere. Octombrie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
-lea, Moses Schwarzfeld a Încercat să arate modul cum s-a născut imaginea evreului hoț și Înșelător : „Explicația acestei credințe false nu trebuie căutată numai În concepția greșită a poporului [român], că evreul ar fi de felul său prefăcut și șiret și deci predispus spre Înșelăciune, ci și Într-un motiv istoric, Într-o erezie a veacurilor trecute, ce mai are răsunet puternic În prezent, adică : În considerarea negoțului ca o hoție patentă” <endnote id="(3, p. 47)"/>. Cu un alt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nimănui” <endnote id="(789, p. 122)"/>. Și F. Brunea-Fox a recurs la această asociere, Într-un reportaj din Sighetul anului 1928, scriind despre căciula rituală (stramlăh) purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât un evreu ! Decât cel mai umil evreu din Sighet, care o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
789, p. 122)"/>. Și F. Brunea-Fox a recurs la această asociere, Într-un reportaj din Sighetul anului 1928, scriind despre căciula rituală (stramlăh) purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât un evreu ! Decât cel mai umil evreu din Sighet, care o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13 colțuri” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anului 1928, scriind despre căciula rituală (stramlăh) purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât un evreu ! Decât cel mai umil evreu din Sighet, care o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13 colțuri” <endnote id="(791, p. 68)"/>. Pentru Emil Cioran, În 1936, evreii ar fi „cel mai inteligent”, „mai dotat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
122). Și publicistul F. Brunea-Fox a recurs la această asociere, Într-un reportaj din Sighetul anului 1928, scriind despre stramlăh (căciula rituală) din blană de vulpe purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât un evreu ! Decât cel mai umil evreu din Sighet, care o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
F. Brunea-Fox a recurs la această asociere, Într-un reportaj din Sighetul anului 1928, scriind despre stramlăh (căciula rituală) din blană de vulpe purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât un evreu ! Decât cel mai umil evreu din Sighet, care o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13 colțuri” (791, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stramlăh (căciula rituală) din blană de vulpe purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât un evreu ! Decât cel mai umil evreu din Sighet, care o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13 colțuri” (791, p. 68). 647. În majoritatea cazurilor (oricum, În toate cazurile prezentate) de cupluri mixte În literatură, fata
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
abilitatea de a decide asupra unui curs clar al acțiunii într-o lume neclară și în norocul ca evenimentele să se desfășoare, mai mult sau mai puțin, conform planului. Despre Davy Crockett, un negustor din Tennessee, vânător de blănuri, luptător șiret și legislator în partidul whig, se spunea pe vremea lui că crescuse în carapacea unei broaște țestoase, supsese whiskey și se hrănise cu ouă de șarpe-cu-clopoței și că era suficient de puternic și de agil încât să strângă în brațe
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
adaptare, instinctul de supraviețuire și conservare, caracterizat adeseori prin excese care contravin manierelor și preceptelor sociale și morale ale lumii civilizate: primitivi, lacomi de bani, născuți pentru furt, cruzi, cu obiceiuri barbare, conduși de legea bunului plac, bețivi, lacomi, trădători, șireți, tâlhari, se lasă pe tânjală, delăsători, învață repede orice limbă (secolul al XVI-lea); făceau uneltiri, duceau o viață necumpătată, erau aplecați spre hoție și tâlhărie, făceau învoieli pe bani, erau înșelători, aveau o țară bogată, dar nu prin munca
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un elev, surprins că vorbește românește, nu a contestat faptul și nu a refuzat să primească bila. Totuși spiritul de abnegație și de cavalerism nu prea era răspândit. De la vârsta aceasta tânără spiritul de conservare și un fel de diplomație șireată caracterizau pe cei mai mulți. Faptele următoare vorbesc. De mai multă vreme un vânt de nemulțumire sufla printre elevi din cauza proastei calități a mâncării. Eu, personal, nu eram nemulțumit, fiindcă, la vârsta aceea - nu aveam decât 15 ani - nu dam nici o importanță
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dublată de recuperarea dimensiunii naționale. Acest lucru Îi făcea să se mândrească, fără să Înțeleagă, firește, că era o formă de justificare a despotismului care a continuat să domnească netulburat În România. Mircea Mihăieș: Așadar ei au preluat strategia țăranului șiret care era Ceaușescu și au raționalizat-o conform propriilor necesități, până la urmă, nu neapărat convergente. Vladimir Tismăneanu: De aici și simpatia pentru ontologia națională pe care o propune Constantin Noica. Nu Întâmplător, În cartea de memorii a lui Niculescu-Mizil există
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Antipa încearcă să exorcizeze fascinația malefică pe care o exercită asupra lui prefacerile, repetițiile, lanțul oglindirilor și al transformărilor. Ascendența prestigioasă a casei Baroni îi dă frisoane, iar oglinda mătușii (în golul căreia apare, din când în când, "fața gălbuie, șireată, a bătrânului Su Cio", sosia lui) îl umple de o "teroare" cu greu refulată. Ca întotdeauna conștiința repetiției se însoțește - cum am mai spus - de o umoare particulară. Genericul ei ar putea să fie melancolia. Fața cratilistă a existentului și
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
din drumul parcurs împreună cu celălalt Babis, din nordul Moldovei la Turnu Severin: Îmi vorbise odată de un portret al lui Tizian, capul unui apostol la masa de scris și care se uită și surâzând și ascultător și complice, "cu o șireată complicitate" - spusese el - dacă n-ar fi fost Luca sau Matei, spre umărul său drept, pe care un băiat, "un înger de serviciu, și cenzor și inspirator" cu bărbia leneș culcată pe umărul protejatului său, își ațintește curios ochii în
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sine însăși de slavă. Această a patra Fiară, care a fost rănită la cap și s‑a vindecat, adică, mai întâi capul i‑a fost doborât și batjocorit, împărțit între zece coarne, dar pe urmă, ea [Fiara], din cale‑afară de șireată, va face să apară un cap ca și vindecat, nou‑nouț. 3 Despre aceasta vorbește și profetul: va da un duh chipului și chipul va vorbi (Apoc. 13,15). Îl va învigora și‑l va întări iarăși prin legile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]