588 matches
-
pe poantele din ce în ce mai agile ale vîrstei a treia fac spectacolul de nerecunoscut. Republican din fașă, găsește totuși că în locul hăituielii rutiere a Regelui Mihai e oricum mai fotogenică... reconcilierea cu cel îndepărtat de la tron de către înșiși înaintașii întru sovietism ai șiretului ocupant al Cotrocenilor. În trei ani de mandat, palmaresul discursurilor parpanghele cu țintă dublă, una pentru bănuit-candidele cancelarii occidentale, alta pentru masa de fideli enoriași electorali, este năucitor. Făcîndu-l gelos pe însuși Machiavel. Găsindu-și aliat consangvin în iminentul delfin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de găzduire, după ce voise să-și pună corturile de partizan în parcul ONU. Un om de o mare spontaneitate, iubind efectele, gustând uimirea și hazul audienței. Pentru mine, Hrușciov era mai degrabă un personaj folcloric desprins din povestirile cu țărani șireți ale lui Gogol. Îi văzusem în carne șj oase într-o întâmplare nerelatată până acum. La recepția dată de Gheorghiu-Dej delegațiilor prietene, la Misiunea Permanentă română, la care participau șefii de state ce veniseră la sesiune în grup pe vasul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
lui Lucian Blaga (1/1926 ș.u.), Olimpiu Boitoș scrie despre „Tribuna” de la Sibiu ca revistă literară (14-15/1926). Al. Hodoș este autorul necrologului La moartea lui I. Slavici (15-16/1925), urmat de tipărirea unei povestiri a acestuia, Ileana cea șireată. Dintre articolele destinate aniversărilor și comemorărilor, pot fi menționate 20 de ani de la întemeierea „Luceafărului” (12/1922), 50 de ani de la moartea lui Avram Iancu (16/1922), 60 de ani de la moartea lui Simion Bărnuțiu (9-10/1924). La „Cronica științifică
COSINZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]
-
meu umăr, Eu vreau să-ți sorb din gură cuvinte fără număr Și, fie vorbe bune sau fie vorbe rele, Totuna mi-i, totuna, m-am îndrăgit în ele, Tu leneș-visătoareo cu amăgeli cochete, Reped zâmbiri și lacrimi privirile-ți șirete Acuma-s îndărătnici, acuma-mi imputează, Acuma mă îmbată c-o clară, dreaptă rază, Căci miere veninoasă e-n caldul tău răsuflet Fii rea, fii bună... oricum... eu te iubesc din suflet. Te las pentru o clipă... [VERENA] Nu! Nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ți se uite-n ochi... Au va citi într-înșii aceea ce vorbești? {EminescuOpVIII 114} [VERENA] I-nchid [BOGDAN] Închide-i dară... El ți-a citi în față Neastâmpăratul tremur al genei tale lungi Prin care-o să strecoare clipirile șirete. (O cuprinde; ea lasă fața-n sus pe umărul lui... El o sărută). Acesta e? Acesta-i urât ca un tăciune? Acesta te mâhnește fără s-o vreie însuși? Acesta te iubește cât te-au nenorocit? [VERENA] Taci! Taci! 2275
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să fii... ANNA Puteai s-o știi aceasta, dar tu... nimic nu știi... {EminescuOpVIII 115} [VERENA] I-nchid [BOGDAN] Închide-i dară... El ți-a citi în față Neastâmpăratul tremur al genei tale lungi Prin care-o să strecoare clipirile șirete. (O cuprinde; ea lasă fața-n 186 sus pe umărul lui... El o sărută). Acesta e? Acesta-i urât ca un tăciune? Acesta te mâhnește fără s-o vreie însuși? Acesta te iubește cât te-au nenorocit? [VERENA] Taci! Taci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ești evlavios, Ba chiar și sfânt. Și nu sunt numai oameni Ce îți admiră fapta, gîndirea-nchipuită, Ci te admir popoare... Ce proastă e mulțimea, Ea crede cumcă duce a lumii soarte-n mână Și singură e dusă de-o mână de șireți. De te-a-nzestrat natura Cu-atîta minte numai să poți [vedea] prostia Și cruda răutate ce masa o domină, Nedând nimic pe ele, să faci din ele scară, Spre-a te urca pe dânsa l-avere și mărire. Prefă-te
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-se uita la tine De-i fi căzut. Ce plan adînc-șiret! Puterea de viață! 2257 Și mai credeți în bine, în basme de copii! O, ridicați în suflet gigantici vijelii Și sfărâmați c-o mândră strigare triumfală Cea ordine nedreaptă, șireată, infernală Ce proștii și șireții, unii-nșelați, iar alții Înșelători, susțin că de Dumnezeu e pusă În lume. O, Satan! Geniu al desperării! Acum pricep eu gîndu-ți căci zvârcolirea mării Trăiește-acum în mine. Pricep gîndirile-ți rebele Când ai smucit infernul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu poate a fi bine, Că nu poate nedreptul domnească pîn-în fine, {EminescuOpVIII 271} 2254 Și mai credeți în bine, în basme de copii! O, ridicați în suflet gigantici vijelii Și sfărâmați c-o mândră strigare triumfală Ordinea cea nedreaptă, șireată, infernală Ce proștii și șireții, unii-nșelați, iar alții Înșelători, susțin că de Dumnezeu e pusă În lume. O Satan! Geniu al desperării! Acum pricep eu gîndu-ți, căci zvârcolirea mării Trăiește-acum în mine. Pricep gândiri rebele Când ai smuncit infernul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
or răstigni pe cruce, te-or huidui cu pietre, Vor risipi cenușa iubitei tale vetre. Și te vei stinge mizer... de nimenea jălit... Nu vezi ce drept e astfel? Ce bine e-mpărțit Pămîntul? - Proști de-o parte, de alta cei șireți Și patimelor rele aceștiia dau preț... Nu merită nătângii să fie stăpâniți Sau pentru o idee să fie ei jertfiți? Mai de dorit ce soarte pot ei să aibă-n lume Decât să-i ducă-n lupte un mare, un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ceea ce zice) Alecu?... [NIȚĂ] Nu. [EMMA] Nu el? Cine dar? Cine te mai cunoaște pe-aici? [NIȚĂ] Unul care-a venit aicea! (ap[art] ) De cocoana ceea neagră nu-i mai spun nimica... poate că.... [EMMA] (surîzînd) Ei cine, moș șiret ce ești? Cine, de? [NIȚĂ] Cine?... Cine, ai?... Cuconu Ștefan! [EMMA] A! El aici... aici el? Moșule, vezi ce rău ești? La ce faci astfel de glume... Știi că-mi faci rău cu asta? N[IȚĂ] Nu, duduie... Zău! nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Unei gingașe palori. Și privești cu ochi nesiguri, Sânul crește făr' să vrei, Dar vă stingeți după-olaltă... Comedie, dragii mei... Parcă-l văd cum vine ice, Șede-n veci pe-același jeț Și la tine își îndreaptă Ochii negri și șireți. Și când credeți cumcă nime Dimprejur nu vă ia sama {EminescuOpVIII 343} Num-atunci vă dați în petic Și vă arătați arama. Eu vă văd de pe sub gene: Ochi în ochi priviți fierbinte Și, de dragi unul altui[a], Conversați fără cuvinte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
inima-i bună, dar și printr-o limbă fără de minciuni”.) „Oamenii cei mai primejdioși sunt aceia care spun că le place virtutea, o predică, dar n-o practică.” (Diogene din Sinope) „Caracterul omului este destinul său.” (Heraclit) șoarecii cei mai șireți sunt prinși cei dintâi. (Prea Încrezători În viclenia lor, nu-și iau nici cele mai elementare măsuri de precauție.) „Cel mai bun mijloc pentru a fi Înșelat e să te crezi mai deștept decât alții.” (La Rochefoucauld) Când hoțul pleacă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
complexă a imaginii: 1. Găsiți cel puțin trei titluri potrivite fotografiei! 2. Încearcă să ghicești gândurile personajului! Clasa a II-a: Fetiță; Fetiță veselă; Fetiță jucăușa. Aș vrea să știu unde e: soarele Vântul, Clasa a III-a: Veselie; Poznașa; Șireata. Ghici la ce ma gandesc? Am să cresc eu! Clasa a IV-a: Iscoada; Ghicește!; Cumințenia pământului; Ghici la ce ma gandesc?; Iscodind povestea. Am o idee! Stai să vezi! Poate că nu mă ceartă! 3. Unde poate fi personajul
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
aceasta se mulează după o figurație alegorică ce consemnează deposedarea progresivă de memorie. Nu altceva decât un antidot la uitare se dorește toată cartea („Auzi: sufletele noastre nu pot fi salvate,/ dar cea mai bolnavă,/ cea mai murdară,/ cea mai șireată,/ cea mai veselă amintire/ e mai adevărată decât războiul de o sută de ani” - Apel în sala de disecție), care își ia adesea ca pretext recuzita istorică, semnalată prin titluri ca Întâmplare cu regina Victoria, Ad usum delphini, Blocadă continentală
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
sine însăși de slavă. Această a patra Fiară, care a fost rănită la cap și s‑a vindecat, adică, mai întâi capul i‑a fost doborât și batjocorit, împărțit între zece coarne, dar pe urmă, ea [Fiara], din cale‑afară de șireată, va face să apară un cap ca și vindecat, nou‑nouț. 3 Despre aceasta vorbește și profetul: va da un duh chipului și chipul va vorbi (Apoc. 13,15). Îl va învigora și‑l va întări iarăși prin legile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Miron, fratele său Velișco și prin domnitorul Constantin Cantemir se schițează atitudini diferite ale așteptării și supunerii în istorie, de la amânarea filosofică, modalitate de a așeza destinul sub vremi (Miron) la curajul scurtcircuitării riscante (Velișco) și la acceptarea benevolă, dar șireată, a tutelei turcești (voievodul). Prins între forțe contrare și în mecanismul neînțelept al istoriei, care nu se lasă decodat prin nuanțe, Miron este decapitat, iar tragedia sa rămâne să vorbească despre „fascinația unei posibilități”. Producția dramatică a lui S. este
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
dar rămâne subînțeles că mai toți provin din rândurile stângii. Cu alte cuvinte, refugiații, exilații, emigranții care n-au încetat să denunțe totalitarismul vor rămâne la fel de necunoscuți ca mai înainte, sacrificați pe altarul istoriei care dă dreptate celor puternici și șireți”), venirea lui Paul Goma la Paris, atacul asupra Monicăi Lovinescu, manifestațiile de stradă, conferința disidenților ruși etc. Antrenată în preocupările cotidiene sau mondene ale „vechii emigrații”, S. frecventează ședințele cenaclului lui L. M. Arcade și reține opiniile participanților (de pildă
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
pădure, Culegând tot flori și mure, De bunica a uitat; Știți voi, știți ce a urmat ? 4. De-acasă a fost izgonită Și-n pădure părăsită, La pitici găsi ea casă Și-a rămas cea mai frumoasă. 5. Că-i șireată știm cu toții, Din bătrâni pân-la nepoți Și mai știm dintr-o poveste Cum și-a procurat ea pește. Dacă bine v-ați gândit Știți pe cine-a păcălit ? 6. Fusese-odată un cocoș Mândru tare și zelos Și umblând pe-o
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mândre păduri, cea mai de vază persoană. Corbul, de meșteșugitele vorbe amețit, Vru frumosul glas să și-l arate în dulce ciripit. Deschise mare pliscul, gata să-nceapă gala, Dar vai, prada-i căzu fără să-și deie seama! Vulpoiul șiret pe dată o-nșfăcă Și spre sărmanul corb în acest fel cuvântă: Dragul meu domn, Înțelept e să-nveți, fără-ndoială, Că toți cei lingușitori Trăiesc, fără pic de sfială, Din naivitatea celor de fală doritori. Prețul acestei lecții, firește
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
vieții și operei acestora. Nu se rezumă la textele apărute în publicații periodice, ci solicită unor contemporani evocarea unor personalități, în această categorie intrând, de pildă, paginile în care Petru Caraman îl evocă pe fostul său profesor G. Ibrăileanu. Lucrarea Șiretul, vatra de istorie și cultură românească (1994), al cărei principal autor și coordonator este, se definește că monografie culturală și istorico-literară, alcătuită dintr-o serie de medalioane despre cărturari și scriitori legați de această străveche localitate, cum au fost, între
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
ajung acolo un chip împietrit, blocat într-o etichetă și un ceremonial inamovibil, un chip riguros ierarhizat („fiecare își cunoaște rangul”) și un mental impenetrabil. De aici, poate, și disimularea pe care chinezii o practică în diferite feluri („sunt însă șireți, mincinoși, vicleni, înșelători, bănuitori în orice lucru și întotdeauna bucuroși să-i amăgească pe străini, ca să le arate acestora cu cât întrec ei în înțelepciune toate celelalte popoare”), ca armă de apărare, s-ar zice, deși unii par a ajunge
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
uitat din nou la fotografie, apoi a pus-o deoparte. - Doamna Murdock a fost întotdeauna drăguță cu mine. - Te-a făcut țap ispășitor, am zis eu cu o voce ușor încordată, de regizor la o repetiție nereușită. Este o femeie șireată, dură și perseverentă. Își cunoaște complexele. E în stare să cheltuie un dolar ca să păstreze unul, ceea ce puțini oameni de felul ei ar face. Am să i-o arăt. Aș vrea să i-o transmit împreună cu o armă pentru împușcat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
un rol major. Terapeutul trebuie să fie conștient de faptul că, atunci când încearcă să înlăture o apărare, este necesar să ofere un substitut - de pildă, o altă apărare sau o strategie de coping. În încheiere, Vaillant amintește că eul este șiret, rezistent la șocuri și înțelept. Ar fi puțin realist să crezi că pacienții vor renunța la apărările lor doar pentru că terapeutul sau o persoană apropiată le recomandă acest lucru. 3. Mecanismele de apărare ca repere în diagnosticare și indici de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dublată de recuperarea dimensiunii naționale. Acest lucru Îi făcea să se mândrească, fără să Înțeleagă, firește, că era o formă de justificare a despotismului care a continuat să domnească netulburat În România. Mircea Mihăieș: Așadar ei au preluat strategia țăranului șiret care era Ceaușescu și au raționalizat-o conform propriilor necesități, până la urmă, nu neapărat convergente. Vladimir Tismăneanu: De aici și simpatia pentru ontologia națională pe care o propune Constantin Noica. Nu Întâmplător, În cartea de memorii a lui Niculescu-Mizil există
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]