1,435 matches
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ÎMI LEG ȘIRETURILE Autor: Ana Maria Bocai Publicat în: Ediția nr. 1288 din 11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Îmi leg șireturile Strivesc sub fiecare pas O amintire Poc,poc Poc, poc E sunetul viitorului Zâmbet șăgalnic Un manechin încremenit Strada dispare Sub
ÎMI LEG ŞIRETURILE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349146_a_350475]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ÎMI LEG ȘIRETURILE Autor: Ana Maria Bocai Publicat în: Ediția nr. 1288 din 11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Îmi leg șireturile Strivesc sub fiecare pas O amintire Poc,poc Poc, poc E sunetul viitorului Zâmbet șăgalnic Un manechin încremenit Strada dispare Sub asfaltul topit Molozul înghite opțiuni Și junghiul ploii ce nu îmi dă pace M-a lovit Mă doare Insula
ÎMI LEG ŞIRETURILE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349146_a_350475]
-
Mă doare Insula lui eco Mă strigă Lasă, ne auzim mâine Hoinar Soarele arde Pământul delirează picuri de apă Complicat Să-i spun că visează??? Ironie...în arșiță pe mine Mă doare ploaia Acum îmi amintesc Cred că îmi legam șireturile Dar pentru ce ??? Ahhhh... gata ..știu Ca să strivesc sub pași amintirile .................................................. Referință Bibliografică: Îmi leg șireturile / Ana Maria Bocai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1288, Anul IV, 11 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ana Maria Bocai : Toate
ÎMI LEG ŞIRETURILE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349146_a_350475]
-
picuri de apă Complicat Să-i spun că visează??? Ironie...în arșiță pe mine Mă doare ploaia Acum îmi amintesc Cred că îmi legam șireturile Dar pentru ce ??? Ahhhh... gata ..știu Ca să strivesc sub pași amintirile .................................................. Referință Bibliografică: Îmi leg șireturile / Ana Maria Bocai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1288, Anul IV, 11 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ana Maria Bocai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ÎMI LEG ŞIRETURILE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349146_a_350475]
-
a făcut cruce. A doua zi popa era la securitate, avea și el o fată, tot de patru ani, una Ștefănia, care, la grădiniță, îi tăia calea lui P și îi dădea tot felul de dulciuri, colivă, colaci, îi lega șireturile la bocanci, iarna sau sandalele, când venea vara. Era o fată de treabă, cam șleampătă și fără de noroc. S-a sinucis când a împlinit optsprezece ani. Nimeni nu a știut motivul. A înghițit o sticlă întreagă de verde de Paris
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
și Bacău) - În intervalul 15.05.2014 oră 17:00 - 16.05.2014 oră 04:00 pe versanți, torenți, pâraie și pe râurile mici din județele Suceava, Neamț, Botoșani și Iași. COD ROȘU Pe râul Putna pe sector Mircești-Boțârlău-confluență cu Șiretul (județul Vrancea) și Rm. Sărat sector Puiești- confluenta cu râul Siret (județele Buzău și Vrancea). Menționam că AVERTIZĂRILE HIDROLOGICE COD ROȘU au fost instituite la nivel local ( în data de 15.05.2014 oră 11:00 pentru râul Putna și
AVERTIZARE HIDROLOGICĂ COD GALBEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349748_a_351077]
-
DEMISIA. Zilnic, am asistat la acest exercițiu democratic. Ba pe la Guvern, ba pe la Parlament, ba pe la Primărie. Fără nici o îndoială, e vorba de Franța ! Și pe la vecinii hexagonului am sesizat exerciții de voință unilaterală. Fără oi pe dealuri, tras de șireturi cu Mondialu’ și gogorițe în direct , la oră de vârf ! Mi s-a tot spus că Parisul e un oraș scump. Nimic mai neadevărat, dacă elimini magazinele de lux pentru turiștii snobi, precum și anumite zone fierbinți de distracție (!?). În rest
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
spusese niciodată așa ceva. Dar putea s-o contrazică? Se uita disperat la Negru-Cioară, poate are el vreun răspuns. Dar și ăsta se zgâia la împărăteasă ca un tâmpit. Îl înghionti pe Negru-Cioară, șoptindu-i: - Cârâie, mă magraoane, și tu ceva! Șiretul de Negru-Cioară prinse din zbor cum stă chestiunea și se lansă într-o ipoteză: - Permiteți, Majestate, să vă raportez! Noi îi urmărim mai de mult pe conspiratori și-acest nemernic de Mărțișor ne-a scăpat. L-am fugărit până la graniță
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
toate muncile ! Să scoateți untul din ei ! Nu este îndeajuns cât muncesc. Sunt mereu zoriți reproșându-li-se că se mișcă prea încet. Spre seară soldatul Bert a este condus la arest. Mai întâi este despovărat de centură și de șireturi și pus să frece WC-urile corpului de gardă cu cărămida. Trebuie să le frece până ce devin albe. Le freacă cu sârg, cu ură chiar, știind că rezultatul va fi cel contrar. Emailul îndepărtat de asprimea cărămizii scoate tot mai
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
i-a zis pe urmă toată lumea, până și împăratul.” Îl descria astfel: „ ... drept ca totdeauna, cu căciula neagră apăsată puțin pe urechea dreaptă, cu ochii culoarea oțelului călit, cu mustața românească răsucită tinerește, cu sumanul negru tivit și înflorit cu șireturi vinete subt care se vedea cojocelul alb vrâstat pe piept de cureaua de la traista de piele, încălțat cu cizme cu turetcii moi și încheiați numai până deasupra gleznelor.” Scriitorul Dumitru Velea citează cuvintele lui Eminescu dintr-o scrisoare: „Panule, tu
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
ani responsabilul cazanului de făcut țuică al CAP-ului care era amplasat chiar în grădina casei sale. „Bădia” Sandu făcea o palincă grozavă, iar pe baza ei, era prieten cu toți mahării din județ, cu primul secretar „se trăgea de șireturi”. Ehei, câte n-a „rezolvat” el cu palinca aia!... Autoritățile „închideau și ele ochii” la faptul că seara casa lui se transforma în cârciumă particulară, adeseori se numărau printre mușterii. Bineînțeles că și Marian a folosit palinca de la socru-său
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
îndrăcind „rostogolirea-n recreații” pe patrulaterul gloduros de lângă gardul lui Popanița a unor ghemotoace de cârpe, vinilin, resturi de vatelină de la furnituri, învelite toate în „anvelopa” mirifică a unei „băști cu paratrăznet” (ce se asemuia cu o râmnită „mingie cu șiret”), furată de la cine știe ce șea de bicicletă „Tohanu”, răzimată de lucrători întârziați seară de seară la vreo cârciumă din sat - tot ne codeam și vroiam să păcălim timpul ... Însă el, ne stătea pavăză ... chiulului De mici eram învățați astfel, să nu
ION URDEA, PROFESORUL ŞI DIRECTORUL NOSTRU!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366705_a_368034]
-
care seamănă cu un „semn de mirare”. Firul de iarbă care reprezintă verdele, culoarea speranței, poate fi în poezia lui Petre Ion Stoica chiar fertilitatea versurilor sale: poate fi sensibil, firav, în bătaia vântului sau poate fi puternic, chiar un șiret de la „pantoful lui Dumnezeu”, care „Știe cel mai bine/ Cum să așeze Istoria toată/ La picioarele Sale!”. Dacă la primul volum, mesajul poemelor este după sintagma lui Lucian Blaga, „veșnicia s-a născut la sat”, în acest volum „Veșnicia nu
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
un munte semeț, peste care se prelingeau izvoare de lacrimi. Într-un moment de luciditate, observ că una dintre ele plânge numai cu un ochi. Am aflat mai târziu că Ioana, când avea aproape cinci ani, neputând să-și dezlege șiretul de la teniși, a luat un cuțit și hârști pe el, dar vârful i-a ajuns în ochiul drept. N-ai fi zis că are probleme. E frumușică foc și nu se observă niciun handicap. Nu am avut-o elevă. Numai
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366161_a_367490]
-
rămas ...de vârsta elevelor mele (poate, de aceea le înțeleg așa de bine...pe unele...poate de aceea nu am nicio problemă în a relaționa cu tinerii sau în a fi acceptată de ei, chit că nu mă trag de șireturi cu niciunul). Zăpada asta...cu imaculatul ei. Poți oricând rescrie povestea. Poți oricând rescrie povestea? “Sforăilă”, musafirul meu, adormise în timpul în care eu am lipsit...să-mi fac un ceai. L-am lăsat să doarmă. E un copil mare, care
POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346651_a_347980]
-
fiului său la Casa Armatei, în buricul Bucureștiului. S-a ținut de cuvânt și, recunosc; parcă nu-mi venea a crede că ne cânta Orchestra Armatei, că în spatele mesei noastre stăteau câte un picolo și un ospătar în uniformă cu șireturi și pampon negru, care-i trimitea pe tineri să „execute” solicitările mesenilor. Mă uitam la mama, singura „țărancă”, la propriu și la figurat, care a refuzat costumul doamnesc, pe care mirii voiau să i-l cumpere. A pus condiția că
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
-i sperii curcile. Nesimțitul, nici gard la drum nu avea și legase porcul cu lanțul, ca să nu dea de mâncare și la un câine. Și mi-am propus, ca la rândul meu să-i iau și eu la trasul de șireturi ... Am venit pe jos o noapte. În gară le-am spus că vreau să plec acasă, cu Trenul Foameai ... Moldovenii și-au lăsat aici zestrea și hainele de înmormântare pe-un dublu de făină. Citește mai mult Urmașii lui Călifarîn
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
-i sperii curcile. Nesimțitul, nici gard la drum nu avea și legase porcul cu lanțul, ca să nu dea de mâncare și la un câine. Și mi-am propus, ca la rândul meu să-i iau și eu la trasul de șireturi ...Am venit pe jos o noapte. În gară le-am spus că vreau să plec acasă, cu Trenul Foameai ... Moldovenii și-au lăsat aici zestrea și hainele de înmormântare pe-un dublu de făină. ... X. CONSTANTIN T. CIUBOTARU - ALBINEII (1
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
n-am revoluționat eu cunoașterea, fredona el, da' de iubire sînt matol, cum e rîulețul gol, n-are apă, nu se-adapă, a secat și s-a uscat ... și cu pantofii fleoșc-fleoșc prin valurile mărunte, care i se rostogoleau peste șireturi ... Pe pod trecea Adelina, poate nu se înșelase el cînd i se păruse că a văzut-o trecînd pe lîngă crîșmă, da' era o imposibilitate să fi fost tot ea de două ori la rînd, da' mai știi, te pui
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
la masă, profesorul Ionescu mă rugase să spun Tatăl nostru în limba franceză și după ce-am terminat, jandarmii m-au întrebat râzând, de când n-am mai spus rugăciunea aceasta. De ce? Când ajunsesem laNotre pain quotidien,pronunțasempin! Ne-au luat apoi șireturile de la ghete și centurile, ca nu cumva să ne sinucidem și după ce-am urmat regulile prevăzute în legile francezilor și-am petrecut o noapte la închisoare, ne-au dat drumul, înmânându-ne un permis de ședere în Franța, valabil
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
făcute de țiganii plecați din România, ca și cînd n-ai putea să deosebești un țigan de un român. Cine le-a dat voie să treacă în țările lor? Îmi spunea cineva avizat, că din satelit îți vede și culoarea șireturilor de la pantofi. De ce li s-a dat voie să treacă granița? Ca apoi să-i poată expulza, spunînd: „Uite ce-au făcut ticăloșii de români!". E o demagogie de mult pornită. Așa cum demagogia internațională se practică și în alte domenii
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
este pentru că au vrut să mă facă să înțeleg că „valorez ceva”. Mai mult, copiii mei mi-au atras atenția de nenumărate ori - astăzi ei ne învață pe noi - că ar fi cazul să încetez să mă mai „trag de șireturi” cu toată lumea, să fiu ceva mai sobră, mai conștientă de valoarea mea. Este adevărat că am muncit greu, toată viața mea, luptându-mă cu suișurile și coborîșurile vieții, mergând deseori pe Via Dolorosa și renăscând de nenumărate ori ca Pasărea
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
-mi vine a crede: brâu de fier asigurat cu lacăt, lacăt fără cheie... Ce să fie asta?! Și-n timp ce executam un Isaia dănțuiește în jurul copacului, simt că nu sunt defel singur. M-aplec eu să-mi leg, chipurile, șiretul unei încălțări. Trăgând cu coada ochiului, aflu, nu departe de mine, un copil de vreo șase-șapte ani, cam trențăros, cam slab, cu niște ochi verzi de minune, privindu-mă prepuielnic... Mă bucur că nu sunt singur, dar, de drept, sunt
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
după numeroase declarații reușește să-l scoată printr-o hotărâre judecătorească. Îmi povestea bunica că atunci când l-a așteptat la ușa postului de miliție era alb ca varul, cu ochii adânciți în orbite sclipind de bucurie și cu bocancii fără șireturi neștiind cum să iasă mai repede. De bucuria efemeră bunica i-a dat celui ce păzea poarta o bucată întreagă de slănină (vă dați seama ce foamete era în acea perioadă și care era moneda de schimb). Fabrica era ocupată
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
cu atenție urmele, ceva agăță pantalonii lui Ionuț. Se întoarse surprins, tocmai la timp să dea cu ochii de o arătare pitică, cu cap de copil și corp de animal, care se cocoțase pe gheata dreaptă și îl trăgea de șireturi. - Cine ești tu? - Țuchi, strigă scurt arătarea. Țuchi mic! Ionuț ridică arătarea în brațe și o privi mai de aproape. - Doamne, n-am văzut în viața mea ceva asemănător. - E un pui de țupândău, spuse omul de zăpadă. Țupândăii locuiesc
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]