1,536 matches
-
a doua i-am zis Mony după numele celei care o tot contra. Când soția a sosit după amiază acasă de la serviciu, intenționând să-i fac o “surpriză” sub formă de glumă, i-am pregătit mărțișorul, un pisic legat cu șnurul bicolor așezat într-o cutiuță de bijuterii. Intră ea foarte veselă pe ușă cu buchetele de flori primite de la patron și colegi în mână, când și eu la fel de vesel o întâmpin spunându-i: - Dragă, anul acesta ai două mărțișoare. Primul
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367115_a_368444]
-
un buzdugan de lemn, pe care îl flutura în toate direcțiile, speriind nu numai copiii, ci și Ielele. Stegarul purta un steag din alun, împodobit din belșug cu fire de usturoi proaspăt, pelin și spice de grâu, legate cu un șnur roșu. Ceilalți flăcăi din ceată aveau bâte frumos încrustate și, prinsă la brâu, o batistă albă cusută la muscă(cruciulițe). În satul nostru, Purani de Videle, mulți oameni s-au vindecat după ce Mutul i-a atins cu „falusul” sau după ce
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
ani în urmă și că ei și-ar fi dezvoltat cultura separat pe continentul american. Asta să fie explicația similarității evidente dintre perspectivele adoptate în pictura naivă?” Întâlnind atâtea similarități, autoarea nu poate să nu se întrebe când găsește un șnur de mărțisor: „Te-ai fi gândit că vii în Japonia să găsești ceva ce credeai că este pur românesc? Și atunci stai să te întrebi dacă de fapt migrația populațiilor a făcut ca artele să se inspire unele de la altele
MIRESME NIPONE ÎNTR-UN BUCHET DE AMINTIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363716_a_365045]
-
fără sens//cocoșul cânta/sfâșieri de întuneric./ nisipul se lepăda de formă.// spre orizont/albatroși de cenușă”. Aura Apostolescu preferă forma scurtă și implicit eliptică, dând senzația că inițierea în magia poeziei e pe calea cea bună: “lună și soare/șnur neîntreruptibil/noi numai ceață” (“Viața”, pag. 278). Ana Tudoran plutește pe linia ușor ondulată a poeziei cu țintă nedefinită: “foile zdrențuite-n depresie/zac în arhiva mucegăită/legate cu sfoară/dorm sedate de singurătate/în dorul de oameni” Elisabeta Iosif
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
de profan. Firele răsucite ale mărțișorului reprezintă încercarea de a influența magic unitatea contrariilor calendaristice: lumină-întuneric, căldură-frig, iarnă-vară, fertilitate-sterilitate. Rostul lui era că prin împletirea celor două fire, văzute că forțe universale, să împace contradicțiile, asigurând bunul mers al lumii. Șnurul este un simbol străvechi al generării și regenerării continue a vieții. Tradițional, mărțișorul era dăruit mai ales copiilor și fetelor. Există atestări, mai ales pentru zona Olteniei, care arată ca mărțișorul era purtat numai de către fetele mari, care, foarte interesant
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
poarte mărtișoare: „Mărțișorii îi făceau de cu seară și-i puneau până la răsăritul soarelui la gât și la mani”; „La Întâi Mart de dimineață tare, până a ieși soarele, răsușei două ațe, una roșie și alta albă, apoi legai un șnur de aista la gât și la amândouă mâinile. Erai legat în trei locuri” (informații din Basarabia; culegător: V. Buzilă). În unele zone ale țării, mărțișorul nu se punea la 1 martie, ci atunci cand apărea pe bolta cerească Craiul Nou (luna
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
devine stradă cu mărtișoare „sută la sută românești”, aici desfășurându-se Festivalul Mărțișorului. Purtând câte un bănuț, ca în vremuri străvechi, ori talismane doar de inspirație tradițională, precum obiecte din ceramică, lemn, paie, papura, piele, sfoară sau chiar ... turtă dulce, șnururile alb-roșii, dar și alb-negre sau alb-albastre, ne bucura privirile rătăcite de-atâta ... iarnă! Inițiatorii Festivalului sunt Asociația Meșterilor Populari din Moldova, Asociația „Al. Lăpușneanu” și Primăria Municipiului Iași. În timp, acestora li s-au mai alăturat Muzeul Etnografic al Moldovei
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
dintre cele mai frumoase luni ale anului, în primul rând ca o lună a promisiunilor de mari frumuseți ale lumii înconjurătoare și ale trăirilor noastre. Martie ne zâmbește chiar din prima zi cu mărțișorul în care se împletesc prin simbolul șnurului, albul purității, cu roșul, simbolul dragostei până la jertfă. Bătrânii noștri au mai numit această lună și Mărțișor. Urmează apoi zilele Babei prin care încercăm să întrezărim cum ni se vor împlini dorințele în acest an. Dar, cea mai frumoasă zi
SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348641_a_349970]
-
să-i anihileze, o rază verde țâșni din strachină și se opri cam pe vârful nasului. Lui Vasile îi dădură lacrimile, urlă, și crezu că s-a scăpat pe el de durere. Constată imediat că a crezut bine! Bermudele cu șnur, obiecte la modă încă de acum două milenii, cumpărate din talcioc, de la chinezi, erau ude fleașcă. - Băăă, ce dreacu’ e-n fasolea asta, bă, că-m’ vine dracii la creier și-o dau în capu’ hălora dă la cantină! În timp ce
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
să-i anihileze, o rază verde țâșni din strachină și se opri cam pe vârful nasului. Lui Vasile îi dădură lacrimile, urlă, și crezu că s-a scăpat pe el de durere. Constată imediat că a crezut bine! Bermudele cu șnur, obiecte la modă încă de acum două milenii, cumpărate din talcioc, de la chinezi, erau ude fleașcă.- Băăă, ce dreacu’ e-n fasolea asta, bă, că-m’ vine dracii la creier și-o dau în capu’ hălora dă la cantină! În timp ce
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au același motiv național ca și cămașa, colțuni împletiți cu motive tradiționale și opinci din piele de vacă, legate cu șnur din păr de cal. Moștenește talentul de a cânta de la mama sa, Maria Puha, rapsod popular din Bucovina. Vine dintr-un colțișor de rai, din Rădăuți unde este adăpostită cropnița Mușatinilor, la Mânăstirea Bogdana și unde este găzduit Festivalul Internațional
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
dantelă, Printre flori și bănuței, ia uitați-vă la ei. La spate eu port cătrință, tot în război e țesută, Cusută de catifea tot de bunicuța mea, Cu rujă și frunzuliță și cu bănuței împodobită, Pe margini și jos un șnur cum se purta în bătrâni. Poalele-s din pânză albă și jos cu dantelă lucrată. Pantofii-s lucrați din piele de tatăl bunicii mele.” Concursul de fasonatori a fost organizat de Ocolul Sivic Gurghiu, coordonator Zoltan Nicolae. Fasonatorii, muncitori forestieri
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
o grabă funerară, și nu albanizați această țară. Băgați viteză, că vă trece anul și s-a scurtat și s-a-nvechit ciolanul. Și ce vă pot eu spune la plecare decât lozinca lui Fănuș cel mare : Nenorociților, se rupe șnurul, " La muncă, la bătut țăruși cu curul" Referință Bibliografică: INDEMNUL MARELUI ADRIAN PAUNESCU / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul I, 16 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
INDEMNUL MARELUI ADRIAN PAUNESCU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348128_a_349457]
-
se cristaliza static, un fel al culorilor de a se pierde în petale, de a-și evapora albastrul în ochii Ioanei aplecați asupra penelului. Pictorița și-a ales rațional momentul, a cîntărit bine lumina care bate în tablourile legate cu șnur de mărțișor, a măsurat cu grijă umbletul nuanțelor. Rostul acesta artistic, chibzuit cu cea mai organică psihologie, face să pară că toate picturile au fost aduse acolo prin văzduh, liniștit și cuminte, ca primăvara pe muchia de colină, răsărind din
NOBLETE SI VALOARE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348170_a_349499]
-
a doua i-am zis Mony după numele celei care o tot contra. Când soția a sosit după amiază acasă de la serviciu, intenționând să-i fac o “surpriză” sub formă de glumă, i-am pregătit mărțișorul, un pisic legat cu șnurul bicolor așezat într-o cutiuță de bijuterii. Intră ea foarte veselă pe ușă cu buchetele de flori primite de la patron și colegi în mână, când și eu la fel de vesel o întâmpin spunându-i: - Dragă, anul acesta ai două mărțișoare. Primul
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347497_a_348826]
-
iarna a fost îmblânzită, că tot ce este ostil și neprielnic poate fi înfrânt prin lumina și căldura anotimpului aducător de viață și speranță. Doamnele și domnișoarele poartă mărțișorul din prima până în ultima zi a lunii martie, când vor lega șnurul alb-roșu în ramurile unui copac înflorit, rostind în gând o dorință și păstrând în suflet nădejdea împlinirii ei. Câte dorințe, atâtea mărțișoare de târguit, pentru că ai de unde alege! Spre deosebire de perioada comunistă, când luai mărțișoare de la tutungerie și de la mercerie, ori
MĂRŢIŞOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347648_a_348977]
-
stradă ori pe Internet. Mărțișor lângă mărțișor În buricul Bucureștiului, în Piața Romană și în Piața Unirii, începând de la jumătatea lui februarie, se dă startul la mărțișoare. Trotuarul este înțesat de mese și tarabe pe care se tolănesc, prinse de șnurul alb și roșu, potcoave, coșari, trifoi cu patru foi, animăluțe, flori ori semne zodiacale. Confecționate din aur și argint sau din metale comune, plastic, sticlă, lemn, mărgele ori materiale textile, produse în serie sau hand made, mărțișoarele își așteaptă cumpărătorii
MĂRŢIŞOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347648_a_348977]
-
un dric, de sub o lespede ridic pe Genghiz Han, că-i redivivus, voi o să râdeți precum Plinius, ia-mi un bilet până în Rai, nu am mărunt, tu rest nu dai, pe mă lăsați la Ur, cum o iubeam pe profa Șnur, azi cineva mă prinde-n brațe, căzut-am din propriile lațuri, nu-i nimeni să măsoare clipa, când muritorii-n cer ridică un nou lăcaș pentru Păcat. Nu spun nimic, am terminat. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: A capella îți mai
A CAPELLA ÎŢI MAI CÂNTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361998_a_363327]
-
cum iarna-n vânturi luneca, Tăvălea ecoul prin visuri fierbinți... Cum puful sălcioarei se dărăcea În lumina căzută din nimburi de sfinți! Apoi,un ritual solar!... Clipa împletea Un spic de crin c-un spic de mac subțire, Tăinuind cuvine șnurul se-mpodobea Cu figurine ce reflectau iubire! ..................................... Mărțișorul e-o frumoasă fantezie, E-un vrăjitor în cursa mare-a vieții, E crainicul trimis, de o veșnicie, Pe chipul însorit al dimineții! Referință Bibliografică: MARTIE-MĂRȚIȘOR / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MARTIE-MĂRŢIŞOR de LIA RUSE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366010_a_367339]
-
Cu cu apă nici vie , nici moartă. Mă așteaptă doar o umbră cheflie În casetă cu bijuterii de familie. Leacul pentru ochii mei Este mai vechi decât boală asta Și voi pipai întunericul prin mulțimea Ce se răsucește că un șnur Pe încheietura mâinii-mi tremurânde. În-un singur album de familie Mi-am adunat eroii și cu medaliile lor Din tinichea sclipitoare. Nu am reusit sa învățat de la ei Cum să-mi conserv în oțet amintirile Și borcanele de la băcănie
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
încălzite. Dar, din nebăgare de seamă, zâna s-a rănit într-un spin și o picătură de sânge s-a prelins pe ghiocel. Căldura sângelui a dat puteri florii să reînvie. Astfel, Iarna a fost învinsă. De atunci, roșul din șnurul Mărțișorului simbolizează sângele Primăverii... căzut pe albul zăpezii. Înțelepții spun că în tâlcul legendei se află adevărul. Și cine vrea să-l afle, îl află... Floarea Cărbune ILUSTRAȚIE DE MIRELA RUSU PETE Referință Bibliografică: Legenda Mărțișorului / Floarea Cărbune : Confluențe Literare
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
de către bărbați tinerelor fete sau doamnelor dar pot fi oferite și de către fete prietenelor, mamelor, bunicilor. În Moldova se practică obiceiul ca fetele să dăruiască la rândul lor mărțișoare bărbaților. În trecut, el era confecționat de către mame, care adăugau la șnurul bicolor, împletit din fire de lână (stramatură), câte o monedă de argint sau chiar de aur și-l legau la mâna copiilor în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Se credea că, în felul acesta, copiii erau apărați
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
copiilor în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Se credea că, în felul acesta, copiii erau apărați de rele și de boli și că aveau să fie sănătoși, precum argintul, și roșii la față, precum culoarea roșie din șnur. Fetele își atârnau firul împletit la gât, în credința că nu vor fi arse de soare vara, conform zicalei: ,, Cine poartă mărțișoare / Nu va fi pârlit de soare”. Obiceiul mărțișorului, simbol ancestral al unui vechi scenariu de înnoire a timpului
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
intre în sala de clasă decât după ce au aranjat totul ca la carte. Gențile și orice alt obiect le-au așezat la repezeală în pupitre. La vedere au rămas, pentru fiecare dintre fete, pachețele ambalate în celofan, legate cu un șnur din mătase în tradiționalele culori roșu și alb. Lângă acestea tronau maiestuoase, ca niște străjeri, dedicațiile confecționate din carton lucios, cu înscris caligrafiat. Au fost plăcut surprinse de aerul sărbătoresc creat de colegii lor cu ocazia zilei de 1 Martie
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
Dar îngeri în ceruri există Și-n lut se coboră pe rând. Ei bat la fereastra tăcerii, Deschid și-i primesc de-ndat, I-așez la masa durerii Și loc le ofer pe un pat. Din inimă scot fericirea C-un șnur de stele o leg, Ridic spre ceruri privirea, Mă-nchin și-ncep să-nțeleg. Pe umărul vieții mă bate Un om cum n-am mai văzut Lăsând primăvara departe În lutul din noi abătut. Referință Bibliografică: Și totuși e azi
ȘI TOTUȘI E AZI PRIMĂVARĂ de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365394_a_366723]