7,108 matches
-
creșteam mari zi cu zi. Din când în când mama mea și cu tânți Lenuța își găseau timp să stea de vorbă, uneori ore întregi. Ce aveau să-și spună? Curios din fire cum eram, trăgeam cu urechea. Vorbeau în șoaptă și nu prea înțelegeam mare lucru din ce șușoteau, dar îmi amintesc cu precizie că repetau numele celor doi frați Mitică și Valeriu, care nu o duceau prea bine. Înțelegeam că li s-a întâmplat ceva rău, că nu se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
speriat/Vai de mine e cât o pisică!/...” „Ptiu! Om bătrân, si o așa nărozie, mai rar!... Muica, sfârșitul lumii!...” - a zis și babă Floarea, trăgând cu urechea și coada ochiului la adresa deschisă de nepotul său, copil ce repeta, în șoaptă, versurile (de mai sus), versuri pe care urmează să le recite, pe scenă, la serbarea aces tui sfârșit de an. Mda! Reflectam asupra „versurilor”, presupuselor aplauze de la tribuna, asupra reverenței creatorului și, mai conservatori din fire, ne facem cruce, apoi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sticlă de vin vechi Și Graalul promis. Deșert Pentru ca să nu se strice Vesmântul scump și la modă În sezonul acesta, țin cont de posibilitatea De-a trece alte cămile slabe Prin toarta acului pierdut pe Drumul mătăsii. Din radiou ies șoapte desperecheate: Va fi furtună în pomul cunoașterii și Curge-va Lethea peste viii și morții planetei! Anunță meteorologii. Limite nu mai există La petrecerea în care Cântam fals, tropotim pe podele Apoi... bem delevarul că pe o otravă rară. E
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cererii, beneficiari nevricoși, care intră în tranșă când aud astfel de orori. Gusturile nu se discută, daca nu frizează calitatea, morală, la auzul unor versuri triviale. țoapa totdeauna trebuie să iasă în evidență cu ceva. Când trebuie să vorbească în șoaptă, ridică tonul pentru a fi observată. Se îmbracă țipător, în condițiile în care trebuie să se ducă la o adunare, în care abundă ținutele sobre. Gesticulează agresiv în anturajul celor cu o conduită exemplara. Își dezvăluie intimitățile într-un mediu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a anunțat că nimeni din Bravicea nu avea voie să plece peste Prut. După câteva zile ofițerii sovietici ne-au ocupat jumătate din casă lăsându-ne în două camere și o mică bucătărie. Toată perioada ocupației am vorbit numai în șoaptă și am fost extrem de speriați. Pe mama au obligat-o să lucreze la telefoane și mereu îi spuneau că e fiica de chiabur. În iunie 1941 fratele mamei cu soția au fost deportați, George, vărul meu, era la liceu și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Pentru că el a râvnit în sine să ajungă dumnezeu, chiar dacă asta însemna să o facă fără El. Dacă dragostea lui Adam pentru Dumnezeu ar fi fost mai puternică, cu siguranță nu s-ar fi poticnit și nu ar fi ascultat șoapta diavolului. Acesta le-a promis că vor cunoaște binele și răul, iar ei, prin călcarea poruncii, au pierdut harul lui Dumnezeu. Căderea oamenilor de la Dumnezeu a constat formal într-un act de neascultare. Prin însuși acest act s-au rupt
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
plantezi nori/ cînd ziua e egală cu noaptea/ și ție totul îți este egal/ ca și cum granițele dintre ființe/ s-ar stinge pînă la simple ultime numere" (Numere ultime). O astenie rezumă de la sine senzațiile, astfel încît vocea se contrage în șoaptă: "încerc să-mi fac prietenă/ oboseala ce mă cuprinde/ toate gesturile lîncezesc/ într-o rezonanță a șoaptei" (Proporții). Sau: "Memoria mea/ e plină de umbre/ chipuri cu pete decolorate de timp// veștile care îmi vin/ se prefac și ele în
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
ființe/ s-ar stinge pînă la simple ultime numere" (Numere ultime). O astenie rezumă de la sine senzațiile, astfel încît vocea se contrage în șoaptă: "încerc să-mi fac prietenă/ oboseala ce mă cuprinde/ toate gesturile lîncezesc/ într-o rezonanță a șoaptei" (Proporții). Sau: "Memoria mea/ e plină de umbre/ chipuri cu pete decolorate de timp// veștile care îmi vin/ se prefac și ele în umbre/ nu mă întreba cît plătesc/ prezența lor efemeră" (Stampă). Dacă ar fi să găsim o corespondență
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
Popa, regizor „clasa Liviu Ciulei“, câștigă premii și colecționează povești ciudate Dacă știi s-o asculți, Lumea îți vorbește. Dacă știi s-o privești cu atenție și îndelung răbdătoare dragoste, Lumea se lasă, pân’ la urmă, privită. Dacă ai har, șoaptele și chipurile Lumii rămân lângă tine, se fac film: pentru alte urechi, pentru alți ochi. „Filmul, spune regizorul Victor Popa, este ca și avionul. Mai întâi îi faci planul, pe urmă îl construiești. Apoi, te-ntrebi dacă o să zboare sau
Agenda2003-23-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
-
comicologia clasică și patristică“ (Editura U.V.T. ) și Radu Pavel Gheo- „Adio, adio patria mea: cu î din i, cu â din a“ (Polirom); Premiul pentru literatura în limbile naționalităților, Bodó Barna - „Mica noastră regiune“ și Liubinca Perinaț-Stancov - „Cifraj în șoaptă“; debutanții anului 2003 sunt Dan Cărămidaru, Ștefana Ciortea-Neamțiu, Adriana Tudor Gâtan, Goran Mrakici și Nicolae Toader. Cu „șatra“ la teatru l Premieră absolută în maghiară Cea de-a treia premieră a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely“ în stagiunea cu
Agenda2004-50-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283145_a_284474]
-
mea i-a transmis că eu am primit scrisoarea și îi mulțumesc. A luat puțin mască de la gură să poată vorbi cu mine dar am vorbit numai eu, putin, fiindcă el nu avea putere să vorbească decât foarte încet, în șoaptă. În aceeași dimineață am telefonat la Iași, la V. S. ,Mi-a râs puns soția lui, surprinsă fiindcă o sunam așa de dimi neata. Tocmai îl condusese cu mașina pe V.S. la gară, care plecase cu trenul spre București, la
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
caută prin mine; Au și ei nevoie de gingășia ta. Te-au auzit când spuneai despre ei cuvinte frumoase. Te urmăresc , în gând, în căile tale Ajutându-te să nu te pierzi. Pasul tău de gazelă îmi sună ca o șoaptă; Vocea ta este o melodie învăluitoare, Părul tău cu șuvițe de paloare Mă fac să-l alint cu sfială, Mătasea bluzei tale îmi este dușman; Nu vreau ca ea să te mângâie, nici să te atingă ! Vino, iubita mea, înainte
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
dintre publicațiile centrale de mare tiraj: ADEVĂRUL și EVENIMENTUL ZILEI. Asemănătoare sînt în editorialele semnate de directorii celor două ziare neîncrederea în actul de justiție autohton. Neîncredere justificată de numeroasele precedente în care justiția de la noi e mai atentă la șoaptele politicienilor decît la probele după care ar trebui să cîntărească vinovățiile. În Adevărul, Dumitru Tinu e de părere că "Reacțiile violente ale Puterii și ale Opoziției, imediat după anunțarea sentinței, duc la concluzia, deloc liniștitoare, că Justiția nu s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
oră a fost nu clipă ci doar frică/ un animal mic cuibărit sub inima, nici nu ai timp/ să-ți apropii buzele de carne/ că sărutul si-ncepe să putrezească/ (ploua cu gratii subțiri/ lumea-i închisă afară/ vorbește în șoaptă/ la cel mai mic semn va navali înăuntru)/ aș vrea să-ți spun: ești frumoasă/ că o fereastră închisă/ cînd ești cu mine eventuală absența mi se pare/ o posibilitate despre care putem discuta/ fără patimă fără istorie" (Că o
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
care ne vinde perechi de culori/ schimbându-și istoria în jocul unui apus./ Mai era prin preajmă și vântul/ mângâind craniile - până s-a dus" - Și un mormânt deschis. Viziune ironică a epocii consumiste ("Ce stupid e glasul mierlei sau șoaptă vântului în frunze,/ învechita poveste pentru morți./ Ce muzică-i în țăcănitul/ clapelor de calculator,/ în ritmul rappului, obsesia/ zilei până în noapte/ și noaptea până în zori" - Poezia se ascunde în țărâna), teama de un destin numeric ("strivit de mii de
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
și care preferă să-și trăiască emoția acelei întîlniri altfel. Pentru mine Tîrgu-Mureș va rămîne așa cum mi l-a arătat George Constantin. Am mai fost de atunci în acel oraș și am refăcut, mereu, acelasi itinerar, auzindu-i pașii și șoaptă caldă, învăluitoare. Mulți prieteni de-ai mei sînt obsedați de Livadă de vișini. George Banu a scos recent o carte în care analizează acest text și multe montări semnificative. Radu Penciulescu a apucat să-mi povestească cîte ceva, și el
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
caragialesc, de contemplare a umanității, spirit ludic", "surprinderea argourilor epocii, al decupajului momentelor realiste din realitate", "ochiul sarcastic, nemilos, avid de scene grotești". Am recitit paginile lui Crohmălniceanu având sub ochi cea mai recentă carte a lui Ioan Lăcusta, În șoaptă, apărută la Editură "Cartea Românească". După ce a debutat la "Junimea" (e vorba, bineînțeles, de cenaclul bucureștean al lui Ov.S. Crohmălniceanu), Ioan Lăcusta a luptat mai apoi - cu succes - în rândurile Desantului ^83, volumul care avea să devină "blockbuster"-ul unei
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
iau angajamente. Io doar vă spun c-o să fie bine. Dacă n-o fi așa, la anu să vă căcați în gură mea!a), paginile de jurnal nu au parcă forță, cadența extraordinară a celor de proza. (Ioan Lăcusta, În șoaptă, Editura " Cartea Românească", 1998, 220 p.)
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
penele în mînă/ Cînd am ieșit din scorbură pînă la cot" (Puii din scorburi). Este evocată o practică terapeutică arhaică, cea a consumării sîngelui de urs, cu detalierea aplicării ei: "Ca să te vindec, Ieronim, ți-adusesem/ Sînge de urs, în șoaptă te rugam:/ "Gustă puțin, îți va face bine",/ Și, întru adevăr, credeam că în noaptea aceea/ Cu sînge de urs te-aș putea vindeca.// De sînge tu nu te-ai putut atinge,/ Cu sila am vrut să ți-l torn
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
lumina pe sufletu-mi tăcut,/ Și rătăcind ca dorul pe stîncile durerii/ În sînul meu amorul trăi necunoscut/ Și jalnic ca o floare născută p-un mormînt.// O tu, ce-aprinzi în pieptu-mi dureri neadormite!/ Cînd noaptea se coboară cu șoapte fericite/ Pe patul tău odihna și somnul a chema,// Poate că zici adesea cu buzele-ți divine./ Ce tind aceste versuri d-a ta ființă pline:/ Cine-i acea femeie? - și nu poți devina!". După cum, mai convingător, s-a susținut
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
carne și oase. De dragul simbolurilor autoarea sacrifică narațiunea și protagoniștii. Frumusețea metaforelor ("Îmi întorc din nou privirea spre cîmpul de rapiță, care se întinde în margine de drum, galben și spumos, balansîndu-se ademenitor în miresme de pudră și miere, în șoapte roz, misterioase, de petale, în magia unor păsări albastre ce se apropie de ireal..."), originalitatea comparațiilor, echivocul fermecător al frazelor pline de virtuozități stilistice nu pot anula artificialitatea despre care vorbeam. Orice peisaj are corespondent imedia tîn viața interioară a
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
62), Nerăspunsurile - "Căutăm/ Suntem bolnavi de aflări/ Nerăspunsurile/ Îl vor dispărea/ Mult mai repede/ Pe cel ce-a gîndit" (p.42). Apelul la instanțe divine este la fel de serios: A pleca de lîngă tine/ E ca și cum aș îndrăzni/ Fie și-n șoaptă să spun:/ "Doamne,/ Eu am aflat/ Un alt Dumnezeu."" (Impietate, p.86) sau o Iluminare, mai puțin blagiană: "Fără tine/ Viața mea ar fi fost/ Ca poezia română/ Fără Eminescu" (p.89). Delicat spus, volumul este inegal. Pe lîngă poeziile
Poezia și deșertăciunea by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17229_a_18554]
-
Nu o spunem ca să micșorăm fapta prințului îndrăzneț: unul din instrumentele sale de lucru fiind un post de radio HP prin satelit. Oricum ar fi, totdeauna de la nord veni către noi cutezanța cea mai sublimă; totdeauna de la nord se auziră șoaptele cele mai duioase și mai grave ale poveștilor omenești precum și romanele puternice, limită, ale întunericului domnind la miazănoapte cîte o jumătate de an, narații dezvăluind sensurile majore ale speciei... Gravitate nordică, însă și un haz pe măsură... În puține locuri
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
și epuizare, de pătimire primară și precoce rafinament: "!ți-ai crescut parcă anume/ părul cel mai lung din lume/ ca-ntr-un giulgi să-ți ții într-însul/ trupul tău curat ca plînsul/ lin pornit și-ncheiat lin/ ca-ntr-o șoaptă de amin...// eu de-acuma ți-s străin...// nu mai vii și nu mai vin/ să mă-mbăt de sfîntu-ți vin/ unde-i vin găsesc venin/ eu de-acuma nu mai vin...// nu-i mai știi nici cui mă-nchin
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
întrebase blînd pe cine, el care era deprins cu fideli gata să suporte orice fel de mustrări ori pedepse. Cum pe cine, strigă iar V. și îi făcui semn să vorbească mai încet, întrucît conturbam confesiunile ce se făceau în șoaptă și în secret în jur. Orașul! lăsă el tonul ceva mai jos, cetatea! peste tot nu dai decît de fantome. Mă copia, desigur, dar n-am zis nimic traducînd în modul cel mai conștiincios. Cezar, - mai strigă el ceva mai
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]