1,860 matches
-
Tu fulg de om, eu fulg de aripă paternă... Nici nebuniei de o clipă nu te-aș duce Ofrandă a iubirii de-o clipă ce seduce Și-mpinge în prăpăstii călău și condamnat, Tu fulg de om, eu fulg de șoim vânat... Și nu te-aș da pe-o umbră de himeră În așternut de sticlă, ca-ntr-o seră, Și-n colivii de aur să te țin, ca-n turn, Tu fulg de om, eu fulg de liliac nocturn... Dar
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
la holda spiritului, și câte altele de genul acesta. Dar vine Ifigenia cu geanta plină de scule hermeneutice și dă-i și luptă, nenicule, să ne educe, vrem-nu-vrem, în spiritul pașoptismului luceferist, de tristă întunecime. Cu o ageră privire de șoim orb, vede râma la cinci metri în ogorul «Constelațiilor diamantine» și decretează, de la înălțimea micimii sale, că această revistă este, cităm: «zdreanță publicistică» și că ar trebui să-i «piară sămânța!». O asemenea pornire de discriminare, până la stârpire, rar ne-
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
mirării, ai spectatorilor iubitori de muzică populară, căci Elena-Daniela Cuculici alătură într-o indestructibilă armonie, plăcuta voce muzicală cu superbitatea corporalității unei fete pentru care mândrii de altădată, ca să-i fie miri, i s-ar fi strecurat în suflet precum șoimul în văzduh și razele lunii prin canaturile iatacului prințesei care palpită de dor! E „Frumoasa Oltului”, înaltă, înmlădiată ca floarea soarelui pe raza luminii, merge pe vârfuri, tremurând suplu ca firul crinului și cântă fermecător! Străluminează în glasul ei de
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
nicio formă să învieze, ar fi prea de tot să o ia de la început: naștere, sâni, ei, asta ar mai merge; biberon, nașpa biberonul! - parcă miroase a silicoane; mers în patru labe, ca maimuța, papa cu lingurița, bavețică, căcățică, grădiniță, șoim al patriei, asta s-a dus dracului! școală, abecedar, caiete, bine că or să dea tablete, emoții, note, oglinzi pe sub bancă, uniforme, ba nu! teză, tiroleză, ei pe naiba! fustițe, codițe, fundițe, băi, ești nebun? examene, liceu, am un leu
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ANIVERSARĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului (Unui onorant și drag prieten basarabean) Șoimul cu glia-i scumpă peste Prut - Orheiul îl cunoaște de demult - Iubirea-și cântărește azi în sine, Măsură dând averii strânse-n zile. Adună azi din drumuri răscolite Rodirile-i, cu osteneală rânduite, Urzind însă avid la altă împlinire. Vlăstar
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348042_a_349371]
-
rupt peste capul unui prinț de lut și doar întâmplarea, ea, a tăcut ca un fulg de nea. Complicate balanțe... timpul răsare și apune flux, reflux, marea se îmbracă cu spume m-am pierdut în orizontul orb cu privirea unui șoim miop. Și, și... nu există consolare pentru fiecare stare se naște ceva, ceva, natura timpului din stea. Referință Bibliografică: Natura timpului din stea / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2187, Anul VI, 26 decembrie 2016. Drepturi de Autor
NATURA TIMPULUI DIN STEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362139_a_363468]
-
de-a dreptul captivante care, dacă și-ar găsi maetrul transpunerii pe ecrane, ar putea deveni seriale cu mare succes la public (vezi ,,Suleiman Magnificul”, serialele coreene care au cucerit, incredibil, toate vârstele). Toposurile aduse în centrul epicii sale (Piatra Șoimului, Mânăstirea Capriana, Poarta Țării, Valea Albă, Codrii Cosminului, Cetatea lui Duma Negru), metaforele parabolice din chiar titlurile acestor ,,istorisiri”(Piatra Șoimului, Cântecul ciocârliei, Lupul Alb, Acvila Neagră, Vulturul deșetului, cuvintele metaforice din titluri (Răpirea, Nunta, Bătălia, Primarul, Armeanul), scrierile cu
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
public (vezi ,,Suleiman Magnificul”, serialele coreene care au cucerit, incredibil, toate vârstele). Toposurile aduse în centrul epicii sale (Piatra Șoimului, Mânăstirea Capriana, Poarta Țării, Valea Albă, Codrii Cosminului, Cetatea lui Duma Negru), metaforele parabolice din chiar titlurile acestor ,,istorisiri”(Piatra Șoimului, Cântecul ciocârliei, Lupul Alb, Acvila Neagră, Vulturul deșetului, cuvintele metaforice din titluri (Răpirea, Nunta, Bătălia, Primarul, Armeanul), scrierile cu majuscule a multora dintre locuri, fapte, evenimente (din prețuire pentru istoria lor), trezesc interesul, invită la lectură, vorbind ele însele despre
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
La chanson d”un dadaiste Qui avait dada au coeur, Ce faci tu când te îneci? Numeri zece, două zeci, Strigă, băiete, strigă, Tăcerea ta mă intrigă, Ferigă. Te invită iar la dans, Vive le Senegale et France, Între doi șoimi se-avântă care? Un șoim cu trei-patru motoare, Între doi câini mai tare latră Cel care tremură, că-i javră. Între fătuci care-i sprințară? Niciuna. Toate te uitară. Curtenitor rămâi și prost, Azi nu mai ești ceea ce ai fost
ANTI-DADA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366519_a_367848]
-
Qui avait dada au coeur, Ce faci tu când te îneci? Numeri zece, două zeci, Strigă, băiete, strigă, Tăcerea ta mă intrigă, Ferigă. Te invită iar la dans, Vive le Senegale et France, Între doi șoimi se-avântă care? Un șoim cu trei-patru motoare, Între doi câini mai tare latră Cel care tremură, că-i javră. Între fătuci care-i sprințară? Niciuna. Toate te uitară. Curtenitor rămâi și prost, Azi nu mai ești ceea ce ai fost, Strălucitor ești pentru orbi, O
ANTI-DADA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366519_a_367848]
-
să poți visa! Dar un miracol se petrece când visu-n doi e ca-ntr-aievea. Cum la visări sunt ne-nzestrat (posibil să le uit pe toate), mult mi-ar plăcea să pot zbura, ca de la vis să trec la fapte. Pe șoimi și vulturi să-i întrec când spre tării m-oi avânta și-apoi pe Lună să cobor de forțele mi s-or găta... Cain: (nemulțumit de întrega discuție, dar pornit mai ales împotriva lui Abel) Poftim de ce-i în stare
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
credința în Domnul, pe Cartoforii pedepsiți de propria-le patimă, pe Îngrijitoarea dăruită celor aflați în suferință. Și Programatorul, jucându-se cu sine și cu destinele altora, își găsește un loc în simeza chipurilor îndrăgite de mine! Mă-nnobilez creionând Șoimul ce poartă în zboru-i tot dorul meu de român și mândria că vremuiesc pe-acest pământ... Mă opresc pentru o clipă, respir, apoi, ridicând tonul, completez: -M-așteaptă flămânzii, însetații, nesățioșii mei! Ce crezi?! Se așterne între noi tăcerea. Parc-aș
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
un examen riguros. Tehnica zborului nu poate fi însușită doar în câteva lecții la simulator. Ca să devii un pilot adevărat ai nevoie de cer, de spațiu, de timp bun de zbor și de fereastra cerului larg deschisă. De măiestria unui șoim ce-și unduiește aripa în oceanul imens al înălțimilor. Iar dorința aceea, de dincolo de tine, te mistuie până la nimicirea temerilor ascunse în suflet și te ajută să reverși pe scara norilor alte și alte mișcări executate cu degetele prinse de
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE- PARTEA A IV-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351916_a_353245]
-
murit sora, pictorița Julieta Ciochină, s-au stins tatăl, preotul din Urecheni-Neamț și mama artistei! Iar propria boală, năprasnică se luptă de atâta timp cu toate resursele ei fizice! Angela Ciochină n-a răsucit niciodată cuțitul în rana cuiva, dar șoimii foamei de senzațional nu pun în talgerul balanței aceasta și s-au prăbușit ca torpilele asupra ei. Ce-ar conta pentru ei lacrimile unui artist, când sunt zămisliți de natura răului cu cioc și ghiare de sfârtecat. Așa a devenit
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
se îngrijească de sufletul său. Văzându-i cum îi podidiră lacrimile pentru el I se înmuie inima. Vă iert că m-ați ucis din prea mult dor de casă! Deodată privind la drapelul arborat deasupra capului i se păru că șoimul brun-auriu se desprinde de pe pânză și se pogoară spre el. Întinse mâna să-l apuce sau doar își închipuia? Impactul cu pasărea îl eliberă, știa asta pentru că urmărea de undeva de sus cum inelul îi cade pe podea. Ghiarele animalului
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
Ce știu că fără umbră viața doare Și că pe pat de Frunze, poți să dormi. Nomazi care depind de aștri, Nomazi care depind de dor, Ce-și caută ne-ncetat ai lor pilaștri, Și știu să se închine,l-al șoimului lor zbor. Nomazi care depind de vremuri, Nomazi care depind de vis, Ce merg agale către-a marii țarmuri Și știu că pe Pământ, există Paradis. Nomazi care depind de zâmbet, Nomazi care depind de gând, Ce-și recunosc al
VIRGILIU VITAN -POEME ÎN ECHILIBRU de VIRGILIU VITAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350566_a_351895]
-
mi ostoiau scâncetele / sentimentelor orfane, / aș asculta simfonia tăcerilor / ascunsă în cuibul privirilor tale / înfierbântate de dorința / strânsă în interiorul inimii, / mi-ai clocoti sângele înghețat / prin albul trup / până când aș lua forma răsăritului, / explodând printre munți / în țipete de femeie șoim” (dacă ar exista mașina trecutului). De altfel, mulți poeți scriu la limita dintre sacru și profan ori amestecă aceste două dimensiuni ale omului. O anume tristețe degajă majoritatea versurilor, izvorâtă dintr-o experiență amară de viață, asupra căreia, autoarea nu
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
pânzele desfășurate pe calea spre Eternitate. Sub înfloriri de roze romantice-n visare, am străbătut milenii trecând peste hotare de lumi celeste... Iubirea noastră sublimă își risipea în noapte dulceața-i divină... La marginea lumii sosise tinerețea noastră precum un șoim, din înălțimi albastre. Referință Bibliografică: Iubirea noastră / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 715, Anul II, 15 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
IUBIREA NOASTRĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351606_a_352935]
-
lungă-i între azi și mâine”! Incantațiile devin magice în Cerul deznoadă ploaia , o metaforă cu echivalent cosmologic: „Mă simt captiv, pe umeri port cojile de lună,/ În pumni simt pulsul lumii, în teaca de hanger./ Azi beduinul mândru, ca șoimul lui, stingher,/ Își are numai calul și-n valea de sub dună, / Cerul deznoadă ploaia, cu palme de eter”. Deși ploaia înseamnă și un dar al zeilor cu dublu sens - material și spiritual, poetul se simte captiv „Sunt condamnat la vise
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
1989 a găsit România fără nici o datorie externă și cu o rezervă bănească de 4,5 miliarde dolari SUA, 1,6 miliarde ruble transferabile, sute de miliarde de lei puternici, adunați în fonduri speciale [PCR, UTC, ODUS, asociațiile femeilor, pionerilor, șoimilor patriei, Armată, Ministerul de Interne și alte ministere etc.]. Totodată, a găsit economia românească în plină funcțiune, cu mai mult de 70% din obiective modernizate, cu mai mult de un milion de specialiști cu studii superioare și postliceale, cu un
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
de pe la gunoaie, tot felul de gazete și reviste. Tupeist, m-am dus la revista ALBINĂ, cu o poezea despre sărbătoarea majoratului: „Am optsprezece ani, ți-i dărui ție, Țara,/ Tu m-ai crescut puternic, cu inima de pară,/ Cutezător că șoimul și liber pe pamant;/ Ma-ndeamna tinerețea să te slăvesc în cânt.” Am primit la casierie 198 de lei. Așa mi-am plătit baraca unde locuiam și mi-am cumpărat lemne de la deșeuri, cu 50 de lei tonă. În seara
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
nostru. Un dans al mâinilor libere, timp de o oră, va sprijini pământul. Putem să-l sprijinim și cu tălpile. Așa, ca să nu-l pierdem. Să fim siguri că e al nostru. Scriam cândva: “Cu tălpile goale/ sprijin pământul/ Cum șoimii sprijină cerul / Cum pruncul se-agață de sânul matern/ Cum zidul se-agață de iedera / așa mă agat de țărâna” (Mysterion). Și o alta dorința secretă de-a mea: “Să mă spăl cu pământul / înspumându-mi cu patimă / grumazul, mîinile
CEA MAI MARE MIŞCARE GLOBALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354845_a_356174]
-
nici folclorul, atât cel literar cât și muzica populară teleormăneană: “În folclorul literar găsim teme care ilustrează bărbăția voinicului tânăr, cu străvechiul obicei al încurcării cailor, cu evidențierea probelor de vitejie și a întrecerii dintre călăreți sau dintre căi și șoimi, motivul alegerii tânărului țăran isteț că domn, ideea luptei dintre bine și rău.. Este remarcabilă valoarea pronunțat educativa a acestor creații. Sunt cultivate curajul și istețimea, înțelepciunea, respectul și dragostea față de femeie, prețuirea familiei și a căsătoriei.Unele creații erau
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
tăcute în memoria noastră Povesti spuse prietenilor la un pahar cu vin. Acrobați sărind la trapez, lei cu botul pe labe , Femei frumoase zburând prin aer ca un vis, Emoțiile noastre și aplauzele tot mai slabe Au rămas în amintire, șoim de vânător ucis. A plecat circul, tristețe la margine de oraș, În aer a rămas formele femeilor frumoase, Vântul strânge urmele spectacolelor pe făraș Și nostalgia luminilor în suflete rămase. Eu mai strâng în brațe trupul ei de aer Și
DUPĂ CE PLEACĂ CIRCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355355_a_356684]
-
metaforă este un nonsens, deoarece cunoașterea artistică se bazează pe cunoașterea metaforică (comparații prescurtate) și metonimică (transfer de însușiri) În următorul eseu, dedicat tot metaforei, se exemplifică prin analiza creației lirice a poetei Melania Cuc (Tablete șotron și Vânătoare de șoim) * O temă în care se îmbină analiza cultural/literară cu cea sociologică, a relației dintre democrație și literatură, pune în discuție aportul diacronic și sincronic al culturii la dezvoltarea democrației în țara noastră („Literatura în folosul democrației și democrația în
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]