1,066 matches
-
arcuri dune mărunte, dune uriașe căldură cu clopoței O altă zi, o altă noapte În maquis arțari se petrec la mal tulburat abalone absconse în nisipuri albastre forme din lemn chinuit stau reazem și țintă ibisul conturat de maree ciugulște șorțul de frunze bolți din dune pe plajă căldură cu clopoței O altă zi, o altă noapte Vara II Păianjeni vărateci urzesc cuibăriți în alcovuri de stâncă sub un castron de sineală și gălbenuș - pămîntul plutește plesnind în lumina acută umbre
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Rugineau râuri răsfățate Printre nisipuri albastre o plimbare lunară Înțepenite grămezi din lemn împletit între nuiele de vise prinse-n șorțul de frunze Pe plajă-n arcuri fragile dune mărunte, dune uriașe spulberate la Nord de-o Cetatea-n ruină O altă zi, o altă noapte În maquis arțari se-afundau la mal tulburat Abalone absconse în nisipuri albastre Sfere din
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
spulberate la Nord de-o Cetatea-n ruină O altă zi, o altă noapte În maquis arțari se-afundau la mal tulburat Abalone absconse în nisipuri albastre Sfere din lemn chinuit erau reazem și țintă ibisului conturat care-absent ciugulea în șorțul de frunze Bolți sprijineau dune pe plajă la porți de Cetate lunară O altă zi dinaintea turnurilor, o altă noapte De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Bancuri de umbre Îngrămădeală de oameni Sporovăială printre mormane de mere
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
mai 2013. Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va fi cunoscută iubitorilor de literatură după lansarea primei sale scrieri... Azi am întâlnit-o pentru prima oară, cu toate că purtăm amândouă același nume de familie [Sic!] și suntem originare din
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
Halle, datată 24 iunie 1744, așadar cu mult înaintea constituirii lojii masonice de la Sibiu. Medalia, care prezintă pe avers efigia lui Samuel von Brukenthal, Maestru de scaun, așezat și sprijinit de un glob pământesc (purtând însemne masonice: colan cu echer, șorț...), cu legenda „STVDIO, SAPIENTIA, SILENTIO”, are pe revers imaginea orașului Halle și trei mâini unite reprezentând ipostazele înfrățite „apărare, educare, asigurarea hranei”, și legenda „ET NON FVCATA AMICITIA QVID NOBILIVS” și, în exergă, „HALLE MDCCXLIV / D.XXIV.IVN”. Samuel von
EXPOZIŢIA „OBIECTE MASONICE DIN COLECŢIA MUZEULUI BRUKENTHAL” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349109_a_350438]
-
înflorate, ceea ce le face să pară o întrupare a naturii, a vitalității și a ingenuității: pe cap coronițe cu flori și bentițe în culorile curcubeului, cămașă cusută cu ornamente florale, chiptari (ilic), fustă cu motive ucrainiene la bază (spitnețea), oblig (șorț), pantofi de dans, preferabil de culoare roșie, panglici care atârnă de la coroniță până la talie. Băieții sunt îmbrăcați în cămașă cusută tradițional sau brodată (sorocica), brâu (poias), șalvari de culoare roșie, galbenă, albă sau verde, cizme roșii. Membrii ansambului poartă cu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
și noi. Costume de demult pentru femeie se compun din: șapțcă, o căciuliță neagră, cu un prosop (ștergar) alb deasupra, cămașă din pânză țesută în război, cusută cu mărgele, cu motive geometrice sau florale, cheptar din catifea cusut cu flori, șorț din glot (o pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mănâncă, de unde le vine mâncarea, în ce o servesc și cine le-o prepară. M-am mirat că printre atâția bărbați se aflau și câteva femei, îmbrăcate ostășește, ca și bărbații, purtând și epoleți, cu insemne de grad. Artelnicii, cu șorț la brâu, serveau așa, pe întinderea livezii cu pomi, pe unde erau răspândiți pentru odihnă ostașii Mâncarea era pusă în gamele de aluminiu, ușoare, iar lingurile, din același fel de material, erau prevăzute și cu cuțit și furculiță și erau
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
în casă cât mine, omule! Fă ordine, am treabă la firmă! Scuze, femeie! „Ai tratat trei nopți...” - Lasă scuzele! - Da, nevastă, dar uiți că am o firmă... - Un rahat! Scutește-mă! El s-a uitat la ceas, a prins un șorț de curea și a trecut, oftând, în bucătărie... MARȚI L-a găsit răsturnat în fotoliu, cu televizorul deschis. Adormise. În bucătărie era curat. Masa goală. În frigider, mai nimic.. L-a zgâlțâit fără menajamente. - Da’ scoală odată! Nu auzi? - Ce-
SĂPTĂMÂNA ORBULUI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348191_a_349520]
-
a strigat la Străgălii: „La gard adunarea, marș! Culcat! Vă-mpușc, nenorociților!!!...” Săracii, că-ți era mai mare mila de ei, și-au băgat coada între picioare și cât ai zice pește s-au aruncat pe burtă, iar Lenuța, cu șorțul plin cu darul de la nuntă, s-a urcat în mașină alături de haiducul Ilie Creangă și valea, iar când să plece i-a zis de la obraz: „Bețivule! Nu ești în stare de nimic... Hai Ilie și mai dă-l dracu’ de
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 949 din 06 august 2013 Toate Articolele Autorului Trăiești în real tu ființă umană în holocaust continental îmblânzire cotidian seara te va găsi cărând tava cum de la o masă la alta tu lebădă mută cu șorțul pătat de slugărnicie îți spui în speranță bine mâine va fi altfel marea păcăleală când bine va fi va fi ca și când nimic nu te doare nici măcar împinsul la tavă mâine tot mâine va fi tu speri nu astăzi însă până
ÎN HOLOCAUST CONTINENTAL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366629_a_367958]
-
ideilor. Când ea reușea să „marcheze un punct” într-o controversă, se recunoștea învins cu eleganță, exclamând ca un mușchetar„touché, mon Capitaine”. O tracasa cu insistență, obligând-o să mănânce sănătos, motivând că „mai multă carne găsim pe-un șorț de măcelar, decât pe tine”. Una din expresiile lui favorite era: „o femeie trebuie să arate ca un om, nu ca o grămadă de oase învelite în hârtie de tapet”. În felul lui platonic o iubea ca pe propria lui
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
Și fierbe tăinuita jale/ A visurilor sfărâmate./ Tu împletești în curcubeie/ Comoara lacrimilor noastre,/ Și cel mai scump nisip tu-l duci/ În vadul Dunării albastre.// La sânul tău vin în amurguri,/ Sfioase fetele fecioare,/ Și dimineața vin neveste/ Cu șorțul prins în cingătoare/ Și vin păstori cu glugă albă,/ Din fluier povestindu-și dorul/ Și câte cântece și lacrimi/ Nu duce valul, călătorul.../ Drumeț, bătut de gânduri multe,/ Ne lași atât de greu pe noi,/ Îmbrățișându-ne câmpia,/ Te uiți
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
câteva minute la tine. - Bine, te aștept. Închise telefonul și făcu imediat semn primului taxi care trecea prin fața sa. Ajunsă în poarta lui Condurache, îl observă pe acesta trebăluind prin grădină, cu o pălărie din material de blugi pe cap, șorțul din pânză de gât și mănușile din bumbac alb pe mâini. - Bună Getuța. Cărui motiv îi datorez plăcere de a te avea ca oaspete în grădina mea? - Lasă, nu aici, hai în casă și dă-mi un pahar cu apă
SENATORUL ZBIHLI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361688_a_363017]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > PIATRA UNGHIULARĂ AȘTEAPTĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului pentru că gerul nu lovește el pătrunde gândul trupul a ales să fie șorț de gală trăirilor s-a ridicat s-a târât a lăsat pașii să umple golurile dintre file cu victorii facile a adormit într-un țurțure prelung tocmai când tu silabiseai verbul a iubi apoi toate s-au răstignit într-un
PIATRA UNGHIULARĂ AȘTEAPTĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352326_a_353655]
-
că unul câte unul butoaiele sunt răsturnate pe rogojinile întinse pe jos făcând în felul acesta tot atâtea mormane de scrumbii. „Gvardia Națională și poporul au dat iama pe păr și au început să-și încarce toți, cari basmalele, cari șorțurile. În zadar căpitanul striga: -Stați fracilor! Respect la persoane! Respect la proprietate.” Apelul disperat al căpitanului era (pronunțată în acest context), persiflarea lui Caragiale a unei lozinci vehiculate de pașoptistul Ion Heliade Rădulescu, autorul Zburătorului, cel ce fusese persecutat de
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
ora prânzului, m-am întors acasă - chipurile venind de la școală, dar am avut grijă să trec mai înainte pe la cotețul cu găini și să pun ouăle-n cuibare. Toate bune și frumoase, a doua zi, Duminică fiind, îmi pune bunica șorțul dinainte ca să-i aduc ouăle din cuibar - voia să le verificie și să le pună pe cele cu bănuț la cloșcă. Cu coșul plin, pentru ca șorțul era prea mic, pentru numărul mare de ouă, m-așez pe vine în fața bunicii
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
-n cuibare. Toate bune și frumoase, a doua zi, Duminică fiind, îmi pune bunica șorțul dinainte ca să-i aduc ouăle din cuibar - voia să le verificie și să le pună pe cele cu bănuț la cloșcă. Cu coșul plin, pentru ca șorțul era prea mic, pentru numărul mare de ouă, m-așez pe vine în fața bunicii. Ouă, care mai de care, de rață, de curcă, de gâscă și găină, etaland diverse culori și mărimi, eu zâmbitoare priveam, cu ochi senini... Bunica se
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
știind că-l voi răsfăța negreșit cu bunătăți. Bunica-mi făcea cu ochiul, îmi dădea un coșuleț și eu alergam să strâng ouăle din cuibare, în cotcodăcitul găinilor mândre de isprava lor. Mai târziu, când soarele sorbea roua dimineții, cu șorțul bunicii prins în brâu, trăgeam o raită prin grădină și strângeam bumbacul alb din capsulele deschise, apoi adunam într-o strachină din lut ars, roșii și castraveciori proaspeți, pentru masă. Înainte de ora prânzului mai trăgeam o fugă până la cișmea să
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
totuna cu a fi spânzurate/ Zile brodate-n cristalul legumei/ Supele dulci astâmpăra setea/ Comestibile droguri plutesc/ Într-un șanț impasibil de sos/ Ce timidă înot/ În lumina rugii teribile: Să fie o dată duminica-n numele/ Acestor palide stele de șorț/ Umărul meu singuuur și singur/Vă leagănă/ Gurile-acestea nu se deschid decât să se umple/ Vocea mea, ce patina ciudată/ Cândva chiar credeam că mă poartă/ Culeg ierburi mirositoare/ Semn că-s pusă pe fapte mari/ În care cu stele
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
fi vinovat” (Marcu, 3, 28-29). Lipsa de discernământ spiritual este și cauza căderii lui Adam. Rupând alianța cu Duhul lui Dumnezeu, Adam și femeia lui “au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin și și-au făcut șorțuri din ele“ (Fac. 3-7). Ochii făpturii de carne substituindu-se viziunii spirituale, privirea omului asupra lui însuși devine exterioară și profană, desprinsă de Duhul lui Dumnezeu, astfel încât putem spune că Adam este precursorul omului de șiință materialist care sudiază făptura
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
știi? (Pendula bate ora exactă. Din colivie iese un cuc strigând: "Cucule, Cucule!") CUCU: Cine mă strigă? Cucul pendulei cu ton de șagă: Cu-cu-le... Cu-cu-lee. Cucu: Care ești mă' ? Se uită în jur, sub masă, sub scaune, ridică șorțul): Aaah, tu erai mă' piticuțule? Să știi că iar m-ai păcălit, hai fă-te cuminte și intră la loc în colivie. Ăsta e rolul tău, n-ai ce face. La noi fiecare are rolul lui. Asta e. Eu am
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
CUCU: La fel ca pepenele, dragă: nu-i afli gustul dacă nu-l strângi în brațe. Dar nu prea tare că altminteri crapă și s-a zis cu el. DOAMNA CUCU: Haiti! CUCU: haiti! DOAMNA CUCU: Și mai scoate odată șorțul ăla de pe tine că nu te-ai născut cu el de gât! CUCU: Imediat, imediat mamă. Deformare profesioanlă. DOAMNA CUCU: Ia exemplu de la mine. Eu numai la uzină sunt turnătoare. Acasă sunt o soție model. Model, nu alta. CUCU: Mie
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
plăteam o bucătăreasă, căreia poate i-ar fi plăcut să mai și tragă la măsea sau să alerge după pensionari prin Cișmigiu. Asta zic și eu catastrofă, nu tu. CUCU: M-ai convins, mamă. Mă duc să-mi leg iar șorțul de gât. (Își pune șorțul, se duce la bucătărie de unde se întoarce cu două cești aburinde de cafea). DOAMNA CUCU: Ai găsit cafea? Te pomenești că e și naturală. CUCU: Aroma e naturală, sută la sută, dar cafeaua... DOAMNA CUCU
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
i-ar fi plăcut să mai și tragă la măsea sau să alerge după pensionari prin Cișmigiu. Asta zic și eu catastrofă, nu tu. CUCU: M-ai convins, mamă. Mă duc să-mi leg iar șorțul de gât. (Își pune șorțul, se duce la bucătărie de unde se întoarce cu două cești aburinde de cafea). DOAMNA CUCU: Ai găsit cafea? Te pomenești că e și naturală. CUCU: Aroma e naturală, sută la sută, dar cafeaua... DOAMNA CUCU: Aha! CUCU: Cine bea cafea
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]