1,055 matches
-
și exportul „made în România” și atunci ce ne facem, cine mai fură și cine mai înșeală, că nu mai avem marfă autohtonă! Asta ne trebuie? Să ne învețe ea cum se trăiește fără șpagă...!!! Și în Germania se dă șpagă, dar oficial, căci altfel nu ar fi atâția miliardari. Omul de rând nu e învățat să se ducă cu „plicul” la doctor, la funcționarii de la primărie, în fond trăiește fără faimosul „plic”. Asta-i mai lipsește României, să o rupă
ALEGERI 2014 ÎN ROMÂNIA de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_baetu_1414276194.html [Corola-blog/BlogPost/379875_a_381204]
-
gândim la faptul ca procentajul de politicieni dovediți necinstiți cu acte în regulă, crește galopant. În vreme ce iese la iveală și modul cum, în spatele fiecărei escrocherii din lumea afacerilor, se află că susținători/beneficiari politicieni din toate partidele, care acolo, lângă șpagă de la afaceristul pe care il slujesc, se înțeleg de minune, formând o singură gașca . De aici rezultă, pesemne, si imobilismul meu, incapacitatea de a mai vedea nuanțe, punându-mi fățiș întrebarea - fără jenă elementară de a nu greși la care
ACEŞTI POLITICIENI CU MANEVRELE LOR DUŞMĂNOASE... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1418712524.html [Corola-blog/BlogPost/367776_a_369105]
-
pe oricine. Cumulul de funcții. Și de persoane cu inimioara în situație dramatică! Sinecure. Relațiile, relațiile cu needucații, care îți cresc continuu în oligopedagogia noastră. Admiratori și admiratoare din care poți selecta un harem de fani și fane, Coane Fănică! Șpaga, desigur în ambalaj mofturos aristocratic, dată cumulardului: invitații ici-colo, aici și Dincolo (mai mult de la trimișii noștri!). Oportunitățile privind a reprezenta RO, adică a voiaja pe banii contribuabilului. A-fi-acolo ca act de prezență, fiindcă rezultate ioc am scăpat Schengenul tocmai
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
publicitate, deci la dominanță, ți-l asiguri real numai după ce ascensional faci ca ei, cum am face toți, dacă ajungi să dispui de supraputere, adică de putere de stat (poziție instituțională, resurse financiare și de voiaj, oportunități de a primi șpagă metafizică, relații de gașcă și chiar mafiote sau imperialiste, eventuală cooperare cu serviciile supreme) combinată cu putere de la stăpân, atunci când slugărești și la shogun, mogul, corsar mobil, baron local sau nabab străin, publicându-ți panseurile pe organele acestuia și exprimând
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
bine mankurtizați cu bancuri de raton s-o acceptăm!) Institutul pentru Semnalarea și Monitorizarea Anti-Românismului (ISMAR) devine astfel tot atât de justificat bugetar precât precauțiunile și asigurările privind cutremurele, inundațiile, alunecările de teren cu tot cu arăturile. Cum însă opreliștile birocratice sunt impenetrabile fără șpagă, postacii noștri e de a lor datorie sacră să facă totul pentru ca, Doamne ferește, să nu se clevetească mâine că noi românii n-am învățat de la frații noștri vestici, de exemplu rolul de cinste care se dă la Antimagyarizmus, azi acum
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
nerușinare!” - eticheta care se aruncă frecvent - îndemnându-se - tot unii pe alții - să mintă, fiindcă este greu ca un mincinos să devină sincer și corect -, dar să mintă cu... rușinare!? În acest mod s-au obținut funcții importante cu minciuni, șpagă, s-au construit vieți conjugale pe minciuni, interese, s-au obținut recompense cu minciuni, averi prin furt, dreptatea uneori a fost vândută cu minciuni, influențe, voturile s-au obținut cu furt și minciună, cu alte cuvinte - fericiri clădite cu nerușinare
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1470256412.html [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
obștea, întrunirea partinică. Lăsând la o parte școala, a cărei suferință a pus de mult eticheta de iresponsabilitate asupra politicienilor care i-au jignit administrarea preocupându-i mai mult îngrădirea orelor de religie decât comercializarea diplomelor și decăderea examinatorilor în șpagă, după imaginea actuală a unui partid pe care am prezentat-o spre argumentare în articolul trecut, aduc exemple în legătură cu alte două nuclee sociale de temelie pentru cadrul formativ și educațional care determină cultura specifică unei societăți: obștea și familia. În ceea ce privește
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1420830811.html [Corola-blog/BlogPost/350073_a_351402]
-
la început în toată țara, cu excepția Bucureștiului, iar apoi și în Capitală. Alimentele se puteau cumpăra doar în mod „rațional”, adică la suprapreț, căci se vindeau numai la negru. Legal, se puteau cumpăra numai stând la cozi interminabile și lăsând șpagă vânzătorilor dezinteresați, care mai-niciodată nu aveau să dea restul, iar aprozariștii, în mod special, erau mereu în criză de mărunțiș, dar și de amabilitate. Noi, femeile, eram supuse periodic la controale ginecologice, căutate umilitor precum găinile de ouă, iar dacă
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Elogiu_unui_mare_roman_poetul_adrian_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1352234716.html [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
șmen, Nici pe blat n-am mers pe tren, Alintat ... nu sunt de loc C-aș fi bou sau dobitoc, Nici măcar ... mai știu și eu, Să mă calce pe bombeu; Nu-s oprit de polițai Să mă-ntrebe de mălai, Șpagă, n-am dat nimănui, (Nu primesc ... ai dracului!) Nu tu ceartă, nu scandal, Ori cafteală la vreun bal, N-am primit de mult, v-o jur, Din senin un șut în cur, Nici măcar un bobârnac, Nu știu ce să mă mai fac
SCRISOARE CĂTRE AMICII DIN ŢARĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_amicii_din_t_valeriu_cercel_1371925075.html [Corola-blog/BlogPost/346145_a_347474]
-
din punct de vedere al traiului în această țară. Nicolae BĂCIUȚ: Ce-l poate face, cu adevărat, fericit pe un exilat? Iulian POPA: O viață decentă, de care poate nu a avut parte în țara de origine. O viață fără „șpagă”. fără hoție și fără șmecherii. O viață în care dacă muncești, nu trebuie să îți faci griji pentru ziua de mâine. Când toate acestea vor exista în România, exilatul va fi fericit să se întoarcă ACASĂ! Nicolae BĂCIUȚ: Cum se
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) by http://uzp.org.ro/despre-exilul-romanesc-cu-iulian-popa-new-york-sua/ [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
iubire ne rămâne în suflet toată viața noi mergem înainte pnetru a cuceri și alte piscuri. Nicolae BĂCIUȚ: Cine, și de ce s-ar reîntoarce un exilat în patria mamă? Iulian POPA: Un exilat se va întoarce într-o Românie fără „șpagă”, fără hoție și fără netrebnici. O Românie în care dacă muncești, nu trebuie să îți faci griji pentru ziua de mâine. (parcă am mai zis asta mai sus!) Când toate acestea vor exista în România, exilatul va fi fericit să
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) by http://uzp.org.ro/despre-exilul-romanesc-cu-iulian-popa-new-york-sua/ [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
pe sub mână” evidențiază chiar asta, comerțul spontan, ilicit după strandardele de atunci. Acest comerț a fost însă tolerat de puterea comunistă, mai ales cel cu mărfuri de afară, care era controlat de Securitate. S-a creat astfel o cutumă a șpăgii și mitei încă de atunci, perpetuată ani de ani în Republica Comunistă România, de la pachetul de Kent, „cunoștințele” de la fabrica de carne sau pilele de la serviciu. Sub aparența politicii comuniste a omului nou, o întreagă economie subterană se desfășura după
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum by https://republica.ro/economia-corupc-iei-in-romania-o-introducere [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
întreagă economie subterană se desfășura după regulile ei, atât ca un spirit de frondă, cât și ca o modalitate de îndeplinire economică a propriilor interese personale. A apărut astfel tiparul omului descurcăreț și abil care printr-o întreagă rețea de șpăgi, relații, pile și interese reușea să obțină ceea ce voia și mai mult decât cineva putea obține oficial supunându-se regulilor puterii politice de atunci. Ceea ce în comunism însă s-a dovedit a fi o calitate și chiar un instinct de
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum by https://republica.ro/economia-corupc-iei-in-romania-o-introducere [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
în comunism însă s-a dovedit a fi o calitate și chiar un instinct de supraviețuire, s-a dezvoltat în capitalism ca o placă turnantă pentru adevăratul flagel al corupției generalizate cu repercusiuni majore asupre dezvoltării economiei. Dacă ai dat șpagă pentru că ți-a fost teamă că asistentele și medicii nu se ocupă cum ar trebui de copilul tău bolnav, înseamnă că ai participat la fenomenul micii corupții. Dacă nu ai plătit amenda când ai fost oprit de polițist și ai
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum by https://republica.ro/economia-corupc-iei-in-romania-o-introducere [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
care s-a înscris marea corupție (adică cea a oficialilor publici) după 1989. Într-o țară care doar aparent a trecut de la instituțiile comuniste la cele capitaliste, infrastructura umană de conducere a statului a rămas eminamente aceeași, iar mentalitatea cutumei șpăgii s-a propagat fără probleme într-o nouă paradigmă, cea capitalistă sau proto-capitalistă. Vidul instituțional din primii ani de capitalism a fost de asemenea solul perfect pentru proliferarea relațiilor informale, retrocedările abuzive, privatizările netransparente ale întreprinderilor și distorsionarea eficientizării folosirii
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum by https://republica.ro/economia-corupc-iei-in-romania-o-introducere [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
micii corupții (pe care englezii o numesc „petty corruption”) și care vine din ceea ce am observat mai sus, cutumele informale ale vieții comuniste, impregnate în ethos-ul social românesc : cultura „pachetului de Kent„, a „pe sub mâinii”, a amenzilor neplătite, a șpăgii la medic și la bacalaureat. „Mulțimea ritmică și fremătătoare" despre care vorbea Elias Canetti, supusă experimentului comunist de masă, a dezvoltat acest sindrom al micii corupții. Oricât îi place românului să se situeze în afara acestui fenomen la nivel declarativ, trebuie
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum by https://republica.ro/economia-corupc-iei-in-romania-o-introducere [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
lumea civilizată, dar care funcționează încă pe picioarele de lut ale instituțiilor și cutumelor exclusive - clasa politică nu se preocupă de utilizarea eficientă a bunului public, ci mai mult de distribuirea informală a acestuia către clientela privată. Dacă ai dat șpagă pentru că ți-a fost teamă că asistentele și medicii nu se ocupă cum ar trebui de copilul tău bolnav, înseamnă că ai participat la fenomenul micii corupții. Dacă nu ai plătit amenda când ai fost oprit de polițist și ai
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum by https://republica.ro/economia-corupc-iei-in-romania-o-introducere [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
foarte mulți, defrișări masive prin contracte frauduloase, contracte publice acordate nu pe baza meritelor, ci pe criterii de plăți informale. Toate aceste practici au dus la o alocare ineficientă a resurselor, transferul resurselor din direcții productive către direcții pasive (mite, șpăgi) și o subdezvoltare cronică a sectoarelor educației, sănătății și cercetării. Această triadă reprezintă esența unui sistem public performant, dar într-un sistem exclusiv al corupției generalizate banii din taxe nu ajung aici, ci în canalele corupției de sistem. Relația dintre
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum by https://republica.ro/economia-corupc-iei-in-romania-o-introducere [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
curățare a zonelor infestate de rețele mafiote. A câta oară se adeverește vorba strămoșească „Peștele de la cap se împute!” De la președintele-demis, parlamentul - cel mai corupt din lume, guvernul-penal la ANRP, dar și DIICOT, ANI... instituții pilot în depistarea culegătorilor de șpăgi! Rămâi fără cuvinte când afli că se confirmă știrile pe surse! Unii ar vrea o viteză de epurare mai mare! Să fim realiști! Personal cred că Justiția e în grafic. Mari rechini, în mare parte arhicunoscuți, se află, deja, în
TABLETA DE WEEKEND (100+7): DEZABURIREA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1427026851.html [Corola-blog/BlogPost/353393_a_354722]
-
în sistemul politic și administrativ al statului. Soldatul trebuie să continue să poarte sabia și să fie mulțumit cu solda pe care o primește, perceptorul trebuie să colecteze taxele dar să nu înșele pe alții, să nu ia mită sau „șpagă”, să nu-și însușească ceea ce nu i se cuvine. Spre deosebire de legea omenească unde de cele mai multe ori nu este crimă atunci când puteai să faci un bine și nu l-ai făcut, după legea divină nu este o binecuvântare și Dumnezeu te
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1482157811.html [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SALARIAT Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1519 din 27 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Salariat Nu pot să înțeleg defel De ce salariul mi-i mititel!?... De ce în țara asta dragă Se trăiește doar din șpagă!?... Dar m-am uitat că-n Parlament, Stau toți pe-un salariu decent, Și fără alte explicații, Mai primesc și decorații. Dar alta e cu acești domni: Majoritatea sunt patroni. Și au un interes acut: Profitul să le fie mult
SALARIAT de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1425043288.html [Corola-blog/BlogPost/367837_a_369166]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > RONDELUL ȘPĂGII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 803 din 13 martie 2013 Toate Articolele Autorului Toată lumea dă o șpagă Pentru un pic de avantaj Bogăția ca miraj I-a lipsit pe mulți de-o doagă Știu că-ți trebuie curaj
RONDELUL ŞPĂGII de ION UNTARU în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 by http://confluente.ro/Rondelul_spagii_ion_untaru_1363161131.html [Corola-blog/BlogPost/342273_a_343602]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > RONDELUL ȘPĂGII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 803 din 13 martie 2013 Toate Articolele Autorului Toată lumea dă o șpagă Pentru un pic de avantaj Bogăția ca miraj I-a lipsit pe mulți de-o doagă Știu că-ți trebuie curaj Ca să înfrunți astfel de plagă Bogăția ca miraj I-a lipsit pe mulți de-o doagă Unii fac comerț
RONDELUL ŞPĂGII de ION UNTARU în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 by http://confluente.ro/Rondelul_spagii_ion_untaru_1363161131.html [Corola-blog/BlogPost/342273_a_343602]
-
trebuie curaj Ca să înfrunți astfel de plagă Bogăția ca miraj I-a lipsit pe mulți de-o doagă Unii fac comerț cu bragă Alții pun minciuna gaj Însă nu mai e de șagă Când la orice derapaj Toată lumea dă o șpagă... Referință Bibliografică: Rondelul șpăgii / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 803, Anul III, 13 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
RONDELUL ŞPĂGII de ION UNTARU în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 by http://confluente.ro/Rondelul_spagii_ion_untaru_1363161131.html [Corola-blog/BlogPost/342273_a_343602]
-
astfel de plagă Bogăția ca miraj I-a lipsit pe mulți de-o doagă Unii fac comerț cu bragă Alții pun minciuna gaj Însă nu mai e de șagă Când la orice derapaj Toată lumea dă o șpagă... Referință Bibliografică: Rondelul șpăgii / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 803, Anul III, 13 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RONDELUL ŞPĂGII de ION UNTARU în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 by http://confluente.ro/Rondelul_spagii_ion_untaru_1363161131.html [Corola-blog/BlogPost/342273_a_343602]