278 matches
-
când vine o companie din România la tine să nu te întâlnești fără vreo doi martori", a povestit liberalul Ovidiu Silaghi. El a făcut referire la întâlnirea din 22 noiembrie, de la ora 23, pe care a avut-o cu Remus Șpan și Nelu Iordache. La întâlnire a participat și soția liberalului. Silaghi a spus că până în acea seară nu-l cunoscuse pe Nelu Iordache și nici nu auzise de el. După ce Răzvan Dumitrescu și Adrian Ursu i-au spus că se
Ce "sfat important" i-a dat Boagiu lui Silaghi by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35742_a_37067]
-
formale. Aidoma unui fachir, poetul pășește pe cuie și nu pregetă a-și străpunge carnea, păstrînd un aer impasibil. Propunîndu-și a nu scrie nimic autocompătimitor, urmărește la un moment dat, cuprins de uimire, mișcările unei, altminteri repulsive, alcătuiri lucrate din șpan, baligă și rumeguș, încredințat că geniul și forța ei sînt retragerea, replierea. Ea "incendiază otrăvește pustiește totul în urma ta / apoi - deodată - scăldată în ape cleioase / pămînt vîscos și mucilagii / o vezi mișunînd prin cele hrube și unghere / iar atunci strig
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
electrician întreținere-reparații 1 electromecanic electroalimentare 1 frezor universal 1 inginer chimist 1 inginer constructor 1 îngrijitor clădiri 1 lăcătuș mecanic 6 menajeră (personal casnic) 20 muncitor constructor lucrări hidrotehnice 1 muncitor necalificat ambalare 50 muncitor necalificat demolări 2 muncitor gospodărirea șpanului 2 operator chimist produse organice 2 operator confecții îmbrăcăminte 70 primitor-distribuitor scule 1 rectificator universal 1 secretară 1 șef birou 1 specialist marketing 1 sudor manual cu arc electric 7 vânzător 2 zidar-pietrar 5 zidar-tencuitor 4 Preselecții la O.M.F.M.
Agenda2006-01-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284575_a_285904]
-
presa vremii acum... 100 ani „În satul Jimbolia se va introduce lumina electrică. La 1 500 de flăcări s-au abonat oamenii pân’acum“. (Controla din 24 iulie 1904). „Spital în Lipova. Ministrul de interne a încunoștiințat pe dl. v. șpan Kabdebo că a dat îngăduința pentru edificarea spitalului comunal. Prin aceasta se împlinește o veche dorință a orășelului Lipova“. (Controla din 28 iulie 1904). 75 ani „Jubileul sindicatului muncitorilor metalurgiști din Reșița. Cel mai vechi sindicat muncitoresc din Banat, cel
Agenda2004-30-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282679_a_284008]
-
legă sub bărbie. Fire castanii, încrețite cu drotul, fluturau totuși în urma ei, scăpate de sub pânza de mătase artificială, imprimată cu imagini de la Sinaia. Maria zâmbea - și Nea Gigi, strungarul cu păr bălțat și un ochi beteag de la un fir de șpan, se uita după șoldurile ei și trăgea în piept mirosul de colonie. Nu e frumoasă, da-i încă tînără", își spunea el. "O avea vreun gagic în oraș de s-a dichisit așa." Maria zâmbea de fapt pentru că-și amintise
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
școlar aceste litere povesteau despre recoltele de fân și mere, despre desțeleniri și secerișuri, existau poze în care înfloreau pomii și un cer albastru strălucea cât era ziua de mare, și nu era pic de fum și nici o grămadă de șpan ca în turnătorie sau vreo stație de benzină cu pompă roșie de alimentare a mașinilor. Și eu răsfoiam cartea mai departe până când ajungeam la partea aia unde rândurile erau scrise așa cum le cunoșteam, amintind mai puțin de aleile pietruite ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de țară, cârpit în fiecare primăvară cu asfalt împănat cu pietre, încât noi aveam senzația că plutim, că eram piloți care-și aplecau capetele mult deasupra „armăturii“ ghidonului. Luam startul dintr-un cotlon din spatele clădirii, unde erau stivuite lăzi cu șpan și cutii de banane, țâșneam după curbă de-a lungul peretelui de beton, ne împingeam mașinăriile de după un colț, din spațiul dintre două hale, descriam un cerc și veneam în picaj la intrarea de jos ca, după o curbă strânsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
țeava de plumb din căminul de apă, vara mereu umed și plin de limacși, netezind cu un petec gros de hârtie de ziar, lacrima de cositor pusă peste spărtură, mirosind a stearină și a fier cald. La fel miroase și șpanul care se dezghioacă din fierul prins În universalul strungului, pierzându-se În șuvoiul alb și gras al lichidului de răcire. În ceafa pufoasă a strungăriței, care și-a strâns părul sub basma, exersezi Înnebunit, cu privirea, prima mișcare din jocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și Victor Rebengiuc În rolurile principale. O vei săruta pe Polixenia și În jurul vostru va mirosi a iod, a clor și a acid acetic. Dar până atunci mai este multă vreme, aproape un ceas; Îți faci de lucru cărând un șpan, stivuind piese sau ascuțind capetele vidia ale cuțitelor de strung la secția polizare, de lângă vestiar. Acolo Îți Încerci așteptarea și, când vrei să te Înapoiezi la strung, o mână te cuprinde energic și te duce În semiântunericul dintre două dulapuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
înnegrit, popor de omuleți tuciurii, din ce în ce mai mici pe măsură ce urcam. Cu cartiere muncitorești, ca niște prăjituri din care nu ai mușca. Bucureștiul cu triaje CFR pline de stive de cherestea, grămezi de cărbuni și mormane de țevi, profile și pompe ruginite, șpan și magneți. Cu gări cu ceasuri rotunde și locomotive cu aburi, gări mirosind mereu a cocs, usturoi și păcură, gări din care se preling șine încălecate, dispărând pe sub viaducte și pasarele și, inevitabil, "pe sub podul Gram". Bucureștiul cu depozite de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
peste catedră, și atunci am auzit cum râd cu toții în hohote, nea Klidész nu mi-a dat drumul încă, m-a dus direct la coșul de gunoi, abia atunci mi-a dat drumul, a răsturnat coșul, hârtiile, cotoarele de mere, șpanurile de creioane s-au risipit pe jos, știam deja care o să-mi fie pedeapsa, mi-a spus-o și nea Klidész, până la sfârșitul orei sfântă statuie și multipli de doi, asta însemnând că trebuia să mă urc pe fundul coșului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
o vând, pentru că mi-e foame, așa că a ieșit și el, și atunci am rămas în clasă numai Iza și cu mine. Iza a deschis ferestrele, eu am pus la loc coșul de gunoi, pantalonii încă-mi erau plini de șpanuri de creioane, am încercat să-i scutur, atunci Iza a venit la mine și mi-a spus că sunt murdar și pe spate și să mă întorc, și a început să mă curețe de praf, iar eu am roșit din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
ochii mei slabi să bată mai ușor pînă acolo. Ba uneori, cînd oboseam, Învățătoarea Îmi dădea voie să mă ridic și să mă apropii atîta cît aveam nevoie de ceea ce dumneaei scrisese cu creta pentru toată clasa. Iar doamna Margareta Șpan i-a prevenit de la bun Început pe toți că numai mie mi se Îngăduie să mă mișc de la locul meu În timpul orei tocmai din cauza a ceea ce lor, spre deosebire de mine, nu le lipsește. Nu țin minte ca vreunul dintre ei să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
podea, uneori chiar Înapoi În călimară. Preț adevărat avea numărul de clipe cît, ținîndu-se de vîrful peniței ca de o geană, rămînea lacrima albastră În soare, uneori mai mult, alteori prea puțin. O revăd apoi pe Învățătoarea noastră, doamna Margareta Șpan, mai mult o prezență decît o figură clar definită. O energie diafană o purta peste tot. Se găsea În mai multe locuri deodată, la fetele dintr-a doua, la mine ca să nu copiez din caietul de aritmetică al lui Zoli
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pleacă, Își fac cruce! — Da, o să vedem, a zis dînsa, o să vedem. CÎnd l-am auzit pe acel „o să vedem“, mi-am dat seama că rupsesem o punte și că nu se mai putea trece nici Înainte, nici Înapoi. Doamna Șpan Îi știa pe toți, școlari sau nu, care-și făceau semnul crucii În dreptul bisericilor, fiindcă locuia peste drum de ele, lîngă sediul colectivei. Nu avea nevoie de turnătoria mea. Sper că a fost ultima din viața asta și că nici
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și garoafe de hârtie. Aici se desfășoară și cele mai multe nunți, mi s-a spus. - ...bune? Cu gura plină, n-am putut decât să dau americănește din cap, e OK!, totul merge strună. De fapt, mergea de parc-aș fi înghițit șpanuri, pentru că vărzarele sau, cum să le zic, pateurile n-au fost niciodată pe gustul meu și cu greu reușeam să-mi desprind de pe bolta palatală și de pe măsele aluatul gustos ca o plastilină cu mărar. Responsabila cu buna mea ședere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pământ. Îngrijorată că stropii de lumină i-ar fi putut pistruia trupul diafan spre izbânda odioaselor concurente, se acoperi în grabă cu roua protectoare a norilor și se parașută lângă părinți, cât era ea de Miss, între barba inelată ca șpanul a tatălui și sânii opulenți ai mamei, protejată ca în primele neanturi ale copilăriei. Se vede treaba că se pregătește ceva maiestuos, zbârnâi un cărăbuș către cadânele cu elitrele atât de chitinoase și cu perișori atât de fini sub lăbuțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
țepoasă ca o blană de lup, hălăduiește în noi cu ochii mijiți. vântul subțire se strecoară în scoica gerului, perla lui cenușie s-o tritureze, s-o scuipe afară ca pe un zer. minți zimțuite de hibernare umplu străzile cu șpanuri murdare, suflete casante se fac zob, atingându-se din greșeală, ochi apoși, cu pojghițe înghețate, nu mai pot lumina filtra. o lasă să băltească dizgrațios și trec mai departe. anotimp al germinării ascunse, viclean ne cotrobăi în viscere, din vlaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
sub tălpi. din neatenție, noi alunecăm înspre partea abruptă. tu, fiule, stai drept! nu te grăbi! poteca ta, prelinsă în mireasmă de stei, tot urcă și încă mai urcă. din tine se rup și se-nnoadă în urmă năpârlite dureri, șpanuri de vis, neînțelegeri, vinovății încrustate în arabesc de tandrețe, așa-zis moloz în care simțirea se-ncurcă. vechi limpezimi înghețate conservă sub stratul lor transparent urmele noastre tivite cu sânge curat, cu cristale de lacrimi nătânge e un loc atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
o famile persecutată, cu dosar prost. Dosar era cuvântul magic, care tot revenea În discuția noastră. Gărdulețul de leandri roz, albi, roșii, tăind autostrada umbrită În aceleași două benzi oțelii care se răsucesc În spate, ondulându-se, ca șuvițele de șpan. Culmile Împădurite urcând spre cer, trunchiurile albe și contorsionate ale măslinilor bătrâni ieșind din pământul roșu, casele cu ziduri groase și ferestre minuscule, pentru ca Întunericul dinăuntru să păstreze răcoarea. Și umbra care coboară peste ele. — Mi s-a părut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
peste catedră, și atunci am auzit cum râd cu toții în hohote, nea Klidész nu mi-a dat drumul încă, m-a dus direct la coșul de gunoi, abia atunci mi-a dat drumul, a răsturnat coșul, hârtiile, cotoarele de mere, șpanurile de creioane s-au risipit pe jos, știam deja care o să-mi fie pedeapsa, mi-a spus-o și nea Klidész, până la sfârșitul orei sfântă statuie și multipli de doi, asta însemnând că trebuia să mă urc pe fundul coșului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
o vând, pentru că mi-e foame, așa că a ieșit și el, și atunci am rămas în clasă numai Iza și cu mine. Iza a deschis ferestrele, eu am pus la loc coșul de gunoi, pantalonii încă-mi erau plini de șpanuri de creioane, am încercat să-i scutur, atunci Iza a venit la mine și mi-a spus că sunt murdar și pe spate și să mă întorc, și a început să mă curețe de praf, iar eu am roșit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
lipite apoi peste nimburi, stele și sori în peisaje cu chiparoși și castele. În aceleași fabuloase vremi sclipirile din tapiserii se realizau tot cu fire de aur, împletite cu mătasea și cu bumbacul aduse din Colonii. Zulufii fecioarelor erau din șpan de aur și cornul de inorog avea cane lura din spire de sidef adevărat... Pentru povestirea de față mi-ar trebui și mie foarte, foarte mult aur. Mi-ar fi plăcut de pildă ca, în peisajul în care nu se
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ceva frumos. Dar ce? Bujii? N-avea sens, Getta 2 poseda, pare-se, cele mai bune bujii din lume. Felix își aminti că-n școala profesională învățase să facă mici buchețele de flori din materiale recuperabile, recondiționate și refolosibile, din șpanul de strung, de pildă. De unde șpan în cosmos?... Ce mai știa face? Purceluși din șuruburi, girafe din chei franceze ruginite, coronițe de sârmă. Nimic nu i se potrivea Gettei. Păcat că nu știa face poezii. I-ar fi plăcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
avea sens, Getta 2 poseda, pare-se, cele mai bune bujii din lume. Felix își aminti că-n școala profesională învățase să facă mici buchețele de flori din materiale recuperabile, recondiționate și refolosibile, din șpanul de strung, de pildă. De unde șpan în cosmos?... Ce mai știa face? Purceluși din șuruburi, girafe din chei franceze ruginite, coronițe de sârmă. Nimic nu i se potrivea Gettei. Păcat că nu știa face poezii. I-ar fi plăcut să-i compună Gettei o poezie așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]