783 matches
-
facem, zise iedul cel mai mare, auzind de prin vecini că ai gânduri de-mpăcare. - Dar poftește-ne în casă, ți-am adus ceva în dar, spuse iedul mijlociu și scoase din buzunar un pachet rotund și neted, c-un ștergar acoperit. - Ei, sigur, zâmbi mezinul, lupule, că n-ai ghicit ce-am crezut noi trei că meriți după toată-acea-ntâmplare în care-ai gândit că poți să-ți prepari din noi mâncare. Curios peste măsură, lupul îi pofti în
LUPUL ŞI CAPRA CU TREI IEZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370610_a_371939]
-
celor văzute și nevăzute. Cum a și ajuns, tanti Ileana lui Roman, a luat un ciubăr mare de lemn, a pus apă fierbinte aproape pe jumătate, și a pus-o pe mama cu „șezutul” deasupra ciubărului, astupând totul cu un ștergar mare de cânepă, ca să nu iasă aburii, facilitând astfel nașterea mea destul de problematică, căci, loc prea mare nu era unde să mă nască, pentru că ploaia a prins-o pe maică-mea în hodăiță, nemaiputând merge sus, în casa cea mare
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila somptuoasă, plină cu mobilă grea din nuc, cu tablouri originale și bibelouri din porțelan
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
Dorul ei este Cuvântul dătător de Viață. Și în Cuvântul lui Dumnezeu, literă cu literă s-au gătit în Iie de sărbătoare prinzându-se în Hora mare și Sfântă a creației. Cuvintele țesute din borangicul Luminii, sunt brodate apoi pe ștergarele trandafirii ale surâsului divin de pe chipul românului. Înfiorate în sine, toate cuvintele înmiresmate au venit Cuvântului sfânt să I se închine, să I se roage, să-L slăvească. La Început este Cuvântul dumnezeiesc - Obârșia tuturor cuvintelor-făpturi: Cerul cu Îngerii lui
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
mele crește luna și toți mă ocolesc... îmi amintesc cum făceam noduri batistei să nu uităm că suntemcă am zburat cândva ținându-ne de mânălângă sobă bunica torcea fire de aur sau împletea aripi de îngerla fereastră maică-mea țesea ștergare de borangic pe care le împătureafrumos în lăzile de zestre aveam două surori ce așteptau să se măriteîn casă mirosea a busuioc a boabe de porumb fiert a cartofi copți pe plităși a mere ținute în fân aduse de la muntetu
PETRE IOAN CREŢU [Corola-blog/BlogPost/353492_a_354821]
-
coordonatorul Ansamblului Folcloric „Stejărelul” (despre care vei afla mai multe, ceva mai târziu). Este îmbrăcat în costum popular, având drapelul conferit de funcția de primar în verticală pe piept, însoțit de două tinere, de asemenea îmbrăcate în costume populare, cu ștergare frumos lucrate, tradițional, în casă. Te va întâmpina, după cum este obiceiul în partea locului, cu pâine, sare și băuturi tradiționale locale. Un vin și o țuică bună. Tăria-ți înmoaie picioarele, dar și inima, iar vinul..., vinul îți va aduce
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
După Sfântă Liturghie, pe coridoarele răcoroase ale mănăstiri, întemeiata în 1444 de către regentul Austriei Friedrich al IV, care își poartă cu mândrie patina vremii, pe mese lungi s-au găsit alături de bucate și băuturi, acei minunați cozonaci aurii înveliți în ștergare împodobite cu motive tradiționale bucovinene, ouăle încondeiate și ouăle roșii pentru a ciocni intru Învierea lui Hristos. Doamna Gabriela Folfă, consul general al României la Viena, împreună cu domnul Ioan Godja în numele postului Radio TV Unirea care funcționează pe axa Austria
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
județul Teleorman, locul de unde am sorbit viață și de unde am plecat simțind și trăind viața că oamenii de acolo. Îmi stăruie viu în minte tabloul femeilor care se întorc de la biserica cu coșul în care au pus cel mai frumos ștergar și bunătățile interzise în timpul postului aduse pentru sfințit, apoi, spre ziua când se duc la cimitir. Acolo aprind lumânări, tămâiază mormintele și își jelesc morții cum se cuvine, cu glas răsunător, acoperind satul, povestindu-le printre lacrimi ultimile evenimente petrecute
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
admirate: flori, buburuze, cocoșei de Horezu, puișori, motive naționale lucrate în cruciulițe, musculițe și flori din zona Alimpești, județul Gorj, motive naționale preluate de pe costume populare din zona Horezu și Recea de Costești, județul Argeș, motive geometrice existente pe prosoape, ștergare, fețe de pernă. Mărțișoarele din argilă polimerică sunt lucrate manual, coapte la cuptor. În expoziția dumneaei sunt prezente și mărțișoare din flori naturale, presate și uscate, puse în rășină, felicitări pictate și felicitări cu flori presate. Gherghe Mioara (Berbești, județul
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Homo”, și care acum îi răsunau în urechi ca un ecou prelung, care nu-i dădea pace... ,, Iată Omul! Cel din fața sa observă că procuratorul se gândea în altă parte și urmărindu-l cu privirea, se ridică și îi întinse ștergarul aflat acolo pe marginea mesei. Procuratorul își aminti de procesul care se terminase de curând, când se spălase pe mâini înaintea tuturor într-un vas adus acolo la porunca sa, vrând astfel să arate tuturor că el era ,,curat” și
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
procurator când acesta ceruse apă într-un vas și își dăduse seama atunci că lui Ponțiu Pilat i se făcuse frică. Mâna stângă a acestuia, înfășurată pe după togă tremura aproape imperceptibil, iar când sclavul îi dăduse vasul cu apă și ștergarul, Marcius îl privise pe procurator și îi văzuse fața albă ca varul. L-ar fi implorat pe procurator dacă s-ar fi putut, să-și țină firea și să judece limpede în acele clipe de cumpănă. Îl privise pe Ponțiu
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
veche, ruptă, rea, plâng când văd în jur copil fără ghete, trist, umil. Plâng când văd în ochi de mamă zi de zi aceeași dramă în coliba de chirpici cum hrănește pe cei mici dintr-o ciorbă de urzici, pe ștergarul cu arnici mămăligă de aseară nu-i porumb de dus la moară. Sărăcie ești ca moartea care-i ține veșnic partea celui ce-are bani în cont pentru alții... cuiul bont răsucit în rană vie, trup și inimă pustie, că
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
dormit și camera de oaspeți denumită „casa bună”. Pereții prispei sunt din lemn sculptat, în camere se află nelipsitele sobe și măsuțe joase de formă circulară, paturi și lavițe acoperite cu macaturi țesute în război, obiecte de tors și țesut, ștergare și costume populare. În curte, săpată în stâncă este „bașca”, adică locuința de vară. Gospodăria familiei este prevăzută și cu lozniță „cuptor pentru uscarea fructelor” și râșniță pentru măcinat grâne. Situl arheologic de la Orheiul Vechi ne-a creat impresia unui
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
Punctele cardinale s-au rotit într-un unghi mort. Le-am simțit pulsul pe gâtul meu, pe pleoape... - Nu, n-am vrut să v-amestec pe voi în povestea asta, le-am spus, vedeți-vă de treabă, eu țes un ștergar pentru sirene, să-l închine adâncurilor spre pacea mea! Am sărit deodată într-un poem recitat de pustnici și-am împietrit cu piciorul pe ultima scară, cea mai senină. Am reținut lumina care mă călăuzise, să-i învăț puterea de
SĂ-MI TRIMIŢI MAGNOLIILE TOATE! de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354624_a_355953]
-
fuiorul, năvădeau si țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
văzut că nu era prea blând, îi strunea pe cei care făceau parte din joc. Mi-au plăcut ușile frumoase de la camera lui, icoanele lucitoare, luminate de flacăra pâlpîitoare a lumânărilor, în sfeșnice ca niște pari lucioși, ca luna, și ștergarele cusute cu izvoade frumoase. Cu cât mă apropiam de preot simțeam un fel de spaimă și în capul meu se învârtea întrebarea dacă el l-a văzut pe Dumnezeu. Ne-am orânduit în șir să trecem prin fața lui și fiindcă
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]
-
umplute cu fulgi de gâscă. Patul era acoperit cu pleduri subțiri de bumbac sau din lână, după anotimp iar pe pereți erau de jur împrejur puse niște covoare țesute iarna de mamaie la un “război”. Cel mai mult îmi plăceau ștergarele de pe pereți, făcute de mamaie din pânză albă țesută la “război”, pe care cosea fel de fel de flori sau desene geometrice. Nu știu dacă așa era moda sau dacă erau culorile preferate de mamaie, dar toate ștergarele erau cusute
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
îmi plăceau ștergarele de pe pereți, făcute de mamaie din pânză albă țesută la “război”, pe care cosea fel de fel de flori sau desene geometrice. Nu știu dacă așa era moda sau dacă erau culorile preferate de mamaie, dar toate ștergarele erau cusute cu ață portocalie, albastră și cu puțin verde pe alocuri. Erau așa de albe și de bine scrobite pe pereții proaspeți văruiți în toamnă, că le asemuiam fluturilor dispăruți la sfârșitul verii. Din camera asta era o ușă
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
și pentru tavanele ei, care erau din grinzi mari, rotunde, vopsite în maron. În camerele din față, “de la drum”, nu aveam voie. Erau camerele de “tinere”, tot cu paturi lungi și înguste, tot cu grinzi în loc de tavan și tot cu ștergare pe pereți. Aici nu mai era nici soba și nici plita. În camera de la “drum”, în fața ferestrei, era o fața de masă plină de trandafiri cusuți cu ață portocalie, care îți atrăgeau atenția imediat ce pășeai în cameră. Hainele de “tinere
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
imit pe mamaie sau cel mai adesea pe tataie. Nu am înțeles niciodată rostul camerelor “din față”, nu le locuia nimeni. Ne înghesuiam toți în camera cu soba, fie că era iarna, fie că era vara. Cele mai frumoase, în afara ștergarelor de pe pereți erau mușcatele din ferestre, înflorite și vara și iarna, dând o nuanță de veselie și sărbătoare continuă. Tataie își construise în fața casei o bucătărie pentru vară, tot cu plită și cuptor. Vara, în mijlocul camerei agățau un felinar care
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
La prânz ne-am așezat pe pământul care mirosea a proaspăt și după ce am respirat ușurată, pentru că tataie părea mulțumit de munca mea, am început să-l ajut să întindă mâncarea pusă de mamaie în coșul de paie. -Trebuie pus ștergarul, mi-a spus tataie cu un aer important. Mi-am strâmbat nasul iarăși; erau atâtea lucruri pe care le știam, dar nu mă gândeam la ele și ca să-mi dau importanță, l-am lăsat pe el să mă servească și
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
Mi-am strâmbat nasul iarăși; erau atâtea lucruri pe care le știam, dar nu mă gândeam la ele și ca să-mi dau importanță, l-am lăsat pe el să mă servească și pe mine și pe el. Tataie a întins ștergarul alb cu flori pe margini, lucrat de mamaie cu un an în urmă. A scos pâinea, din care a tăiat câteva felii groase, iar în cele două farfurii de tablă a pus ouăle fierte de cu seară și cașul. Îmi
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
tăiat câteva felii groase, iar în cele două farfurii de tablă a pus ouăle fierte de cu seară și cașul. Îmi era foame, dar așteptam, pentru că îmi plăcea cel mai mult smântâna. Tataie ținea mereu coșul acoperit cu un alt ștergar. Eram nemulțumită. Stăteam mereu cu buzele strânse și cu nasul strâmb, gândindu-mă că mami nu ar fi uitat. Nici ouăle și nici cașul nu-mi plăceau, dar din cauza golului din stomac, trebuia să mănânc ceva. Mă gândeam deja la
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]