795 matches
-
ciupit de pistrui, care nu-și scoate pălăria nici când doarme... Doi tineri frumoși, băiat și fată ca niște miri în portul popular i-a întâmpinat pe toți paricipanții cu tradiționala pâine, mare de cuptor ca pe vremuri, pe un ștergar deosebit și cu sare. Pistruiatului i-a rămas cocoloșul în gât când a văzut spectacolul... Părintele Grigore a fost fascinat... Eu eram undeva pe sus, pluteam... Grigore-Andrei Zamfiroiu (1913-1997). Viitorul monah Andrei s-a născut la poalele Gorjului, în comuna
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422326452.html [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
sărbătoare, atât fetele cât și nevestele, se împodobeau cu mărgele din sticlă ori din chihlimbar, iar bătrânele purtau, mai rar, salbe din monede de argint înșirate pe o fâșie de pânză. În astfel de zile, bătrânele purtau zăbrenic, adică un ștergar țesut în mai multe ițe, cu motive reliefate în decorul geometric realizat alb pe alb, iar pe timpul iernii foloseau broboadele mari, care completau cojocul ori sumanul. În acest fel, întregul costum, avea o notă de distincție aparte. Foarte importantă pentru
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
mele crește luna și toți mă ocolesc... îmi amintesc cum făceam noduri batistei să nu uităm că suntemcă am zburat cândva ținându-ne de mânălângă sobă bunica torcea fire de aur sau împletea aripi de îngerla fereastră maică-mea țesea ștergare de borangic pe care le împătureafrumos în lăzile de zestre aveam două surori ce așteptau să se măriteîn casă mirosea a busuioc a boabe de porumb fiert a cartofi copți pe plităși a mere ținute în fân aduse de la muntetu
PETRE IOAN CREŢU by http://confluente.ro/articole/petre_ioan_cre%C5%A3u/canal [Corola-blog/BlogPost/353492_a_354821]
-
face cinci săptămâni. Pe gardișorul din fața chilerului, înfipte în stinghii, stăteau aliniate câteva oale de lut ca țestoasele la soare pe-un trunchi reavăn de copac. Moșul apucă două, le scutură de urechelnițe apoi le șterse în interior cu-n ștergar. Le așeză pe măsuță din chiler, căutând din priviri strecurătoare. Era ascunsă în sertar printre tacâmuri. O potrivi pe gura vasului de lut cu gât cărămiziu și burtă verde, trecând lichidul spumos prin ochiurile-i strâmte. Sub masă, Gogu mângâia
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
scap de voi! Afară, pe prispă acolo ți-e locul. Bătrânul acoperi oalele cu două căciulițe dacice de lut și le piti cu grijă după plită. Sus pe poliță hornului, deasupra cenușarului, stătea ghemuit un boț de mămăligă înfășurat în ștergar. Cu lehamite îl aruncă-n șiștar amestecându-l cu laptele de pe fund. Undeva pe prispă lângă un castron cu smalțul sărit Gogu-și plimba mustățile smiorcâind stăruitor. - Te-a răzbit, ai?! Păi ce eu am mâncat? Se-nserase de-a binelea și
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
aprilie, când flăcăii strângeau plata pentru lăutari, luau de la fete și tinerele neveste odoarele pentru strigat la Govie. Se considera odor pentru Govie orice obiect lucrat de tinerele fete sau de mamele și bunicile lor. Astfel de odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor”. Odoarele nu erau
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
florile de gheață, amplificând magia ornamentală a semnelor cusute, simboluri misterioase, numai de fete și femei știute. Pe pieptul cămășii se repeta simbolul dragostei, cu cerculețe spre care erau îndreptate sugestiv săgeți, cercuri alternate cu simboluri de bărbăție. Mirifice erau ștergarele de borangic, cu țesătura lor subțire, diafană. În apa țesăturii străvezii pluteau flori de câmp sau trandafiri, himere din visuri colorate, țesute-n pânza Fetei Morgana. Nu puteu fi văzute! Doar ghicite...Intuite, mereu căutate și negăsite. Păreau că sunt
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
legendarul car frumos cu patru boi. A dispărut și cel cu doi boi. A venit Tractorul și a călcat triumfal peste ei cu șaizeci și cinci de cai-putere. În trecerea sa, a mânjit cu motorină și ulei diafanele flori de câmp de pe ștergarele de borangic. Au venit în iureș camioanele cu gazele înecăcioase și pocnetele țevilor de eșapament. Toate au pătruns brutal în sufletele curate de la Govie, înnegrind cu fumul lor salcia și liliacul înflorit. C.A.P.-ul a pătruns cu steagurile sale
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
aflat la o nuntă din satul meu de prin anii șaptezeci. A fost o nuntă frumoasă, unde soacra mică a scos la horă când s-a jucat Nuneasca, toată zestrea miresei, cu daruri pentru nași, ginere și rudele apropiate. Sclipitoarele ștergare din fir de borangic auriu și fermecatele cămăși, precum și macatele, au răspândit în horă magia Goviei de altădată. De-atâta risipă de frumusețe toți nuntașii au fost copleșiți, admirația răspăndindu-se atât în horă, cât și pe marginea ei, curgând valuri-valuri
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
cum să înțeleagă, pentru că în viața ei nu fusese la Govie. Nici măcar nu auzise de așa ceva. Cu timpul, ultimele rămășițe ale acestei mentalități au dispărut din sufletul celor care mai apucaseră și trăiseră Govia. Care bătrână ar mai lucra astăzi ștergare și macate? N-o mai ajută nici ochii, nici mâinile. Iar nepoatele...nu-i mai cer. Sau...cele bătrâne au plecat demult Dincolo...Astăzi nimeni nu mai vrea zestre cu ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
și trăiseră Govia. Care bătrână ar mai lucra astăzi ștergare și macate? N-o mai ajută nici ochii, nici mâinile. Iar nepoatele...nu-i mai cer. Sau...cele bătrâne au plecat demult Dincolo...Astăzi nimeni nu mai vrea zestre cu ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți se dăruiesc covoare plușate...Ștergarele de borangic?..Nțț! Ce să facă cu ele? Iar macatele? Cine mai pune pe pat sau pereți vechile macate? Acum, cuvertura plușată este regina patului, Macatul
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
mai ajută nici ochii, nici mâinile. Iar nepoatele...nu-i mai cer. Sau...cele bătrâne au plecat demult Dincolo...Astăzi nimeni nu mai vrea zestre cu ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți se dăruiesc covoare plușate...Ștergarele de borangic?..Nțț! Ce să facă cu ele? Iar macatele? Cine mai pune pe pat sau pereți vechile macate? Acum, cuvertura plușată este regina patului, Macatul a ajuns de rușine. Ceva...”țărănesc”. Cine mai vrea să fie considerat țăran? Merge
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
într-adevăr de o rară frumusețe) care să treacă sub tăcere, discret, o poveste pe care nu știam cum să o spunem. Cuvinte precum repatriere, renaționalizare, reviriment etnic, schimb de populație nu păreau să se potrivească cu frumusețea tăcută a ștergarelor. Și totuși făceau parte din aceiași poveste. Nu ar fi existat una fără cealalată. Așa că am încercat fără să ascundem ceea ce și nouă ne dădea un sentiment acut de disconfort. Vă invit să vedeți această expoziție ca pe o încercare
Scrisoare de la MȚR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82364_a_83689]
-
să o aud pe Jennifer Rush cu “The Power of Love” pe un radio cu vechituri și să-mi aduc aminte de “the whispers în the morning of lovers sleeping tight” care însoțeau în cașetele montate de Laurențiu mașinile cu ștergare prinse de oglinzile laterale și cu garoafe lipite cu scotch pe capota. Mai erau apoi efectele digitale și lentilele multiplicatoare care completau perfect kitsch-ul inerent nunților și botezurilor românești, cu portavoce pentru strigatul darului și bancnote pe cupele de
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
locale. 92. Chioșcurile, compartimentele sau pavilioanele de desfacere a produselor alimentare vor fi înzestrate cu dulapuri (vestiare), pentru îmbrăcămintea personalului, chiuvete pentru spălatul mîinilor, lăzi de metal cu capac pentru strîngerea gunoiului și cu materialul necesar pentru întreținerea curățeniei (matură, ștergare, făraș, săpun, soda, dezinfectante etc.). 93. Mesele de desfacere a alimentelor se vor confecționa din beton sclivisit, mozaic sau din scîndura groasă, bine încheiată. Mesele vor fi prevăzute cu acoperișuri care vor depăși dimensiunile meselor cu cel puțin 75 cm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120670_a_121999]
-
în timpul verii (pita și slana fiind alimentele de bază). Religios, țăranul ținea toate posturile care însumate durau mai bine de jumătate de an. Condițiile în care luau masa erau de obicei neigienice. În timpul lucrului la câmp se așeza un prosop(ștergar) pe pământ, peste care se punea mămăliga și castronul pentru ciorbă. Acasă, mâncarea se mânca dintr-un castron pentru toată familia, în care fiecare băga lingura sa de lemn. Furculița era un obiect cvasinecunoscut. Fruntașii satelor -preoți, învățători, funcționari- aveau
Ce mâncau românii la 1930 - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102257_a_103549]
-
tufănelele, garoafele, florile delicate de pădure sunt cele în care Dumitru Ghiață (1888, Colibași, Mehedinți - 1972, București) intuiește capacitatea de a simboliza ideea generatoare a actului artistic. Filiația folclorică este prezentă la nivelul obiectelor naturii statice, vasele de lut și ștergarul țărănesc armonizând și reliefând subiectul. Culorile discrete, fără stridențe ale artei populare formează paleta cromatică în care este realizată pictura, nuanțele pământii ale vasurilor și ale fundalului stabilind raporturi subtile cu întrega compoziție. Toate acestea se regăsesc în Năsturași, lucrare
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
o lumânare, ouă roșii, pasca și cozonac. În unele zone se mai pun și o bucată de slănină, șuncă, zahăr, făină, sare, usturoi, busuioc, cârnați și o coptura în formă de miel. Peste toate acestea se așterne cel mai frumos ștergar din casă. Înainte de miezul nopții, se pornește către biserică, unde credincioșii primesc lumină, semn al Învierii Domnului. După slujba, oamenii merg la cimitir și aprind și acolo lumânări, pentru a vești și celor de dincolo Învierea Mântuitorului. În ziua de
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Ce trebuie să facă credincioșii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101199_a_102491]
-
miezul nopții, se pornește către biserică, unde credincioșii primesc lumină, semn al Învierii Domnului. După slujba, oamenii merg la cimitir și aprind și acolo lumânări, pentru a vești și celor de dincolo Învierea Mântuitorului. În ziua de Paști, gospodinele schimba ștergarele cu unele albe, iar toată familia poartă haine noi. Copiii se trezesc dis-de-dimineață și pornesc prin vecini, pentru a vești Învierea Domnului, primind în dar ouă roșii și bănuți. Mai întâi merg băieții și apoi fetițele, pentru ca, după credința populară
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Ce trebuie să facă credincioșii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101199_a_102491]
-
punctul pe „i” și „degetul pe rana de veacuri” a românului. Merge până-ntr-acolo că scoate cu ciutura ideii, o dată cu apa proaspătă, frumuseți fără seamăn, ascunse până mai ieri în nămol, le spală fața, le limpezește, le șterge cu ștergarul curat al bunicii: „Un candelabru blând, și pur, la fel - / O simfonie albă, fără cânt - / În turma lui de flori, era un miel, / Și în muțenia lacrimii Lui, Sfânt -“ (Domnul ghioceilor). Limbajul folosit de Liviu Jianu este eminamente poetic așa încât
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii by http://revistaderecenzii.ro/jianu-liviu-florian-caligrafii-pe-sufletul-inimii/ [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
a apei de spălat prin canalele de evacuare prevăzute cu sifoane. Trebuie să fie puse la dispoziția personalului vestiare, chiuvete cu apă caldă și rece WC-uri. Chiuvetele trebuie să fie în număr suficient și să aibă permanent săpun și ștergare care să nu fie utilizate decât o singură dată. Ele trebuie să fie distribuite în încăperile de lucru și în imediata vecinătate a WC-urilor și vestiarelor. WC-urile nu trebuie să aibă în nici un caz o directă comunicare cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127109_a_128438]
-
sanitar sau de igienă, cum sunt ploștile, oalele de noapte etc. și accesoriile mici pentru instalațiile sanitare sau de igienă, chiar dacă prin forma lor sunt destinate fixării permanente că suporturi pentru săpun, pentru burete, pentru peria de dinți, cuiere pentru ștergare de mână, suporturile pentru hârtie igienică etc. (pozițiile nr. 69.11 sau 69.12). 69.11 - VESELĂ, ALTE ARTICOLE DE MENAJ SAU DE UZ GOSPODĂRESC ȘI ARTICOLE DE IGIENĂ SAU DE TOALETĂ, DIN PORȚELAN. 6911.10 - Articole pentru servicii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166459_a_167788]
-
cu alți operatori economici; ... c) instruire în domeniile de artă populară și meșteșug*5); ... ----------- *5) Instruire în domeniile de artă populară și meșteșug se referă la cursuri de confecții textile și tricotaje - covoare țesute manual, covoare înnodate, confecționarea iilor, tapiserii, ștergare; cursuri de împletituri - sfoară, nuiele, fibre vegetale; cursuri de olărit, țesut, broderie, dantelărie, ceramică tradițională și decorativă, iconografie, confecționarea de păpuși folclorice, încondeierea ouălelor, curs pentru prepararea culorilor vegetale și vopsirea materialelor tradițional, confecționarea articolelor din piele, articolelor din sticlă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241101_a_242430]
-
în asociere cu alți operatori economici [] Instruire în domeniile de artă populară, meșteșug*1) ---------- *1) Instruire în domeniile de artă populară și meșteșug se referă la cursuri de confecții textile și tricotaje - covoare țesute manual, covoare înnodate, confecționarea iilor, tapiserii, ștergare; cursuri de împletituri - sfoară, nuiele, fibre vegetale; cursuri de olărit, țesut, broderie, dantelărie, ceramică tradițională și decorativă, iconografie, confecționarea de păpuși folclorice, încondeierea ouălelor, curs pentru prepararea culorilor vegetale și vopsirea materialelor tradițional, confecționarea articolelor din piele, articolelor din sticlă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241101_a_242430]
-
permanență stare de curățenie; ... c) toate chiuvetele din sălile de producție, destinate spălării pe mâini a muncitorilor, precum și chiuvetele din sălile de mese ale cantinei trebuie să fie prevăzute cu săpun (de preferință recipiente basculante cu săpun lichid) și cu ștergar, în permanență curat, sau uscător pentru mâini; ... d) pereții tencuiți ai încăperilor întreprinderii, anexelor și grupului social se văruiesc cel puțin de două ori pe an și ori de cîte ori este nevoie; ... e) pe timpul procesului de fabricație, încăperile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113418_a_114747]