247 matches
-
în inima sa. O, ce fericire! Maica lui Dumnezeu să fie și Maica noastră! Maica unui Dumnezeu nesfârșit de bun, de sfânt, atotputernic, este și Mama noastră, ființe mărginite, păcătoase, neputincioase! Cum nu vom alerga la această Mamă, când o știm cine este? Când o știm că e așa de bogată, atât de bună? Un tânăr evlavios, care, în puțini ani, ajunsese la o mare desăvârșire creștinească, lăuda într-o zi, ca niciodată, pe Preasfânta Fecioară Maria. Fiind întrebat, că de ce
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
care savanții nu zic nici pâs. Nebunilor pașnici să le lăsăm măcar hârtia și Apa cea Mare - altfel, ne aude posteritatea (sau trecutul) și ne facem de râs: ce se întâmpla în ’69 - se va întreba ea, indignată cum o știm - dacă se cerea fiecărei nebunii bază științifică și fiecărei îndrăzneli, fundament istoric? Directorul comercial al unei fabrici de gulere, Michael Booty, dovedește calitatea excepțională a produsului (rezistență la eforturi până la 4.500 livre) folosind - pe propria persoană - ghilotina de la muzeul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
-a aniversare a scumpului nostru președinte Nicolae Ceaușescu și a 45 de ani de activitate a acestui bărbat depusă în slujba și idealurile poporului nostru. El este cel mai muncitor dintre muncitori și cel mai țăran dintre țărani, cum toți știm, noi suntem o patrie pe care adesea istoria a izbit-o din toate părțile. Prin conducătorul nostru și prin munca depusă de comuniști, asigurăm cu toții dezvoltarea națiunii noastre către o independență demnă, către măreție a statului nostru și demnitatea statului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și el cu ,,o cărămidă” la construcția civilizației și în general să-și mărească confortul, să se simtă cât mai bine, am zis eu. — Nu, scopul real pentru care se află aici, este ca omul să învețe. — Bine, bine, asta știm cu toții, cât trăiește omul are de învățat. Atunci n-am înțeles ce voia să spună, dar discuția mi-a rămas în minte. Mai apoi am început să înțeleg că el era mult mai avansat într-un domeniu în care eu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de acoperire a celor cocoțați în funcții de mare răspundere, mai ales morală, față de destinele unui neam mințit sistematic și fără corectivul răspunderii politice. Cel puțin până acum Mă întreb: al cui congres este acesta notat cu fatidica cifră 13? Știm, dintr-o istorie încă nescrisă, că au fost astfel de congrese, începând încă din așa-numita ilegalitate, în care țara era vândută străinilor (teoretic, la acea oră, și doar în scriptele fără valoare), din fericire, de care astăzi vrem să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
consolatoare, faptele sunt contradictorii. Oare în toate aceste rătăciri și deznădejdi nu vom găsi un teritoriu al salvării, un pământ al făgăduinței, neclătinat de alunecări, nemistificat de teorii și unde să ne aflăm pacea? Toți cei ce credem și nădăjduim știm că acest pământ al mântuirii este Biserica; ea are temelie pe însuși Christos și toți suntem mădulare ale acestui trup mistic, care are drept cap pe Isus. Și sunt mădulare mai de cinste și mai de necinste. Căci dacă toate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din drum de o vorba a lui Niculae Totu: Cum să pleci Căpitane? Pe noi și Mișcarea cui ne lași? Și Căpitanul a renunțat pe loc: Nu plec, măi Niculae! Rămân, cu voi toți, aici în mijlocul furtunii. Ce a urmat știm: jertfă continuă de la arestarea abuzivă pentru un proces banal de calomnie, până la moarte. Dar după ce fusese condamnat când era încă la Râmnicul Sărat, când se aranjase, în amănunt evadarea și el n-a vrut să plece, ca să-si continue drumul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ce nu este, în fapt, decât o teodicee secularizată. Doar de curând, ne spune sociologul român, am reușit să adoptăm și față de realitățile umane și politice acea atitudine eliberată de toate tradițiile și autonomă pe care lumea modernă, așa cum o știm, a fost clădită. A. Golopenția se îndepărtează de poziția parțial neohegeliană a lui Hans Freyer, punând sub semnul întrebării existența unor destine predictibile ale popoarelor și națiunilor. Ontologia dezvoltată în lucrările sale este una activist-indeterministă, opusă celor ce par să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu vreau să dau nume acum, regizori care lucrează în țară, totul calculat, în căutare de senzațional. Montări contra muzicii. Dar, numai așa, ca încheiere, pentru că dumneavoastră vorbiți de acele regii situate în afara timpului în care au fost compuse operele: știm, și dumneavoastră știți foarte bine că Verdi, ca să scape de cenzură și de presiunea politică a habsburgilor, a fost nevoit, în opera "Bal mascat", să schimbe ideea lui, altfel spectacolul nu s-ar fi jucat. "Norma" de Bellini s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
diferite domenii și încheind cu susținerea sau cu punerea lor în practică. Primele trei luni ale lui 2005, vă aduceți aminte, au fost trei luni de nesomn pentru toți. Promovarea ratificării Tratatului de Aderare a arătat atunci cât de puține știm despre Parlamentul European, cât de nepotrivită este judecata noastră, cât de înclinați suntem, uneori, să judecăm critica adusă României ca fiind inamiciție. Au fost trei luni în care, fie sceptici, fie rezervați, parlamentarii, membrii celui mai înalt for legislativ al
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
numiți butoiul cu pulbere al Europei. Din cauza acestor granițe, Churchill a spus odată că Balcanii produc mai multă istorie decât poate duce Europa. Din cauza acestor granițe, un geograf sârb a numit în 1903 istoria Balcanilor „procese de balcanizare”, și cu toții știm la ce se referă. Aceste granițe nu există în Marea Neagră și de aceea este România vecină cu Federația Rusă, deși nu avem o graniță terestră cu ea. Din acest motiv se simte România foarte aproape de Georgia, deși Georgia se află
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Nici unul dintre ele însă, potrivit regulii de joc stabilite la sfârșit de 2004, nu mai poate antrena amânarea României pe 2008. N-are rost să vă mai spun acum că Tratatul șde Aderare - n.r.ț a fost semnat, că asta știm, da? Noi pornim de la ipoteza: ori 2007, ori 2008. Planul nostru este 2007, pe el ne-am concentrat, știm că mergem în 2007 acolo. Acum ne interesează nu doar data și finalul, ne interesează cum. E într-un fel dacă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
organizate, a terorismului, a traficului de droguri și a traficului de persoane. E genul de instituție pe care și-l dorește România? Ați accepta o astfel de propunere? Mihai-Răzvan Ungureanu: Mi-e greu să-mi dau seama, deocamdată, dincolo de ceea ce știm - știrea de presă -, care e substanța unei asemenea propuneri și așteptăm să vedem substanța, pentru a ne putea lămuri. Împotriva criminalității organizate însă, mai rar lupți cu navele; nu e neapărat o operațiune militară. Este, în primul rând, o operațiune
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
publicului, bănuiesc, cele două tipuri de familie la urma urmei, nu sunt urmărite la fel de surse. Și aici probabil că putem vorbi de o stratificare socială, știm mai multe, de pildă, despre familiile boierești și despre aceste familii sociale boierești decât știm, de exemplu, despre familiile nucleare ale țăranilor, să zicem din secolul al XVIII-lea, din Valahia. Sursele ne spun lucruri cumva diferite, pentru că acești oameni au lăsat oarecum urme diferite în surse. Constanța Ghițulescu: Nu neapărat. Dacă luăm condicile de la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
M-a încurajat să nu răspund negativ, iar faptul că domnia sa este la Cotroceni îmi dă și suflu și un anumit confort, pentru că rostul domniei sale în preajma președintelui este precis, e clar, este un om de o enormă valoare intelectuală. O știm amândoi, iar în același timp este un ins ale cărui judecăți ponderate, a cărui politețe eficace în relațiile cu autoritatea de orice fel pot face minuni. Iar de asemenea silogisme calme și așezate este nevoie mai ales în momentul în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
implementat patru luni mai tîrziu. Rezoluția Parlamentului European este un semn clar că reputația României în lupta împotriva corupției nu este ceea ce ar trebui să fie și că discursurile și promisiunile în acest moment nu vor îmbunătăți imaginea țării. Cu toții știm, desigur, că nu poate fi soluționată peste noapte corupția. Dar o combatere a corupției încununată de succes presupune dedicare și efort susținut - legi bune, arestări, sentințe drepte și politici care să facă economia să lucreze pentru toți cetățenii.” În aceiași
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
Benedetto Croce, publicat în 1911 în hebdomadarul florentin La Voce, reluat în 1914 în Cultura e vită morale de la editură Laterza. N-am idee ce carieră internațională a făcut acest text (modă în publicistica a dialogului așa zicînd platonician o știm și de la tînărul E. Lovinescu, și tot la debutul secolului, si de la tînărul Călinescu, bun cunoscător al lui Croce, după primul război): în ce mă privește, am în față o versiune franceză din culegerea intitulată La philosophie comme histoire de la
Croce si socialismul stiintific by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17672_a_18997]
-
Răpan suferea și mie îmi era tare milă de el îmi venea să-i spun Răpane dă-te pe brazdă de ce vrei tu afară afară oamenii te vor umili pentru ei vei fi doar un nebun aici stai liniștit toți știm ce suntem dar nu ne pasă aici suntem acasă și vorbeam în gând cu micul Răpan și mă uitam la el cum slăbea în fiecare zi încât acum arăta ca un pai prin care vocea Domnului ne transmitea să fim
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
organizau maialuri împreună cu Junii Dorobanți pe Șaua Tâmpei, acest maial a fost reluat cu sprijinul Ministerului Culturii în anul 2013. Cea de-a doua troiță protejată de Junii Curcani este cea din Grui, cunoscută și sub numele de Crucea de la Știm, ridicată în anul 1781 de cei șapte frați Voina și refăcut de Nicolae Muntean-Stim. Tot ei protejează troița lui Gheorghe Tănasie, ridicată pe aceeași stradă în anul 1867 pe locul altei troițe (a lui Gheorghe Anania, 1761). Parastasele Junilor Curcani
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
mult”, în timp ce la Pomponius Mela prevalau „moravurile și conduita cele mai bune”. În primul caz, hotărârea era luată de „prietenii” decedatului, în celălalt femeile „dau o mare luptă în fața celor care trebuie să hotărască”, probabil un juriu din care nu știmi cine și câți făceau parte. Am amintit mai sus relatările lui Strabon despre tracii care „își duceau viața fără să aibă legături cu femei”, motiv pentru care erau „onorați și socotiți sacri”. Comentându-l pe Poseidonios și citând referirile lui
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
cel mai important este politica externă, dar, dincolo de acest aspect, dânsul sigur că defilează cu creșterile acestea masive de salarii la medici, la profesori, vrea și-n administrație. Problema e că nu știm de unde se vor da banii. Anul ăsta știm, se vor da de la investițiile care nu s-au făcut, anul viitor nu știm de unde se vor da dacă se vor face investițiile, pentru că o națiune care nu investește va trece printr-un moment gen 2010. În partea cealaltă, domnul
Bogdan Chirieac, analiză cruntă a scenei politice by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103434_a_104726]
-
totalitate concepute să facă față violenței și necesității zilnice ale victimelor, dar el există și este pus în aplicare și funcționează. Nu întotdeauna la fel de rapid. Judecătoriile, din păcate, nu au procurori specializați pe violența domestică și sunt jucătorii, și cu toții știm, care au câte 500-600-1000 de dosare la un anumit moment, iar acest ordin trebuie judecat cu prioritate și rapiditate în Camera de Consiliu și nu au când să ajungă la el și sunt ordine de protecție care, într-adevăr, sunt
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]