821 matches
-
te iubesc. Tu ai iubiți,eu am iubire Din ochi micuți strălucitori Nu vreau ce ai,îți dau de știre Căci tu ai bani, dar eu comori. Emil Șușnea 1996 ... Citește mai mult Umilință( Unei mame) Că sunt urâtă,asta știuCă tot spui pe la vecine.Frumoasă da, aș vrea să fiuînsă nu așa ca tine.Frumoasă esti, n-oi spune nu.Bărbații-n jurul tău roiesc.O noapte vor, o știi și tu,Ei doar te vor, nu te iubesc.Tu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
cârlig. Un pește mai mare s-a repezit să-l mănânce pe cel deja agățat în cârlig și, cum eram cu mâna pe fir, l-am înțepat și pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca și dinții puternici, ascuțiți. Ei îți pot pătrunde foarte ușor în deget, dacă nu ești atent când recuperezi cârligul. Căldura a pus stăpânire peste liniștea mării, doar unduiri ușoare se vedeau deasupra apei. Se anunța o zi caniculară de vară
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
spărtură și rămânea nemișcat deasupra copcii rotunde care lăsa să se vadă grosimea verzuie a gheții. Îmi imaginam un pește care, la capătul unui tunel îngust, uneori lung de un metru, se apropia prudent de momeală... Bibani cu spatele dungat, știuci pestrițe, babuște cu coada de un roșu aprins se iveau din copcă și, desprinse de cârlig, cădeau în zăpadă. După câteva zvâcniri, trupurile le înțepeneau, înghețate de vântul tăios. Șira spinării li se acoperea cu cristale, asemenea unor diademe fabuloase
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Veniamin Costache, fragmentul Răzvan-Vodă din Românii supt Mihai Voievod Viteazul de N. Bălcescu, Jalnica Moldovei întâmplare de Al. Beldiman. Spiritul critic este ilustrat prin fabulele tipărite de Gr. Alexandrescu (Răzbunarea șoarecilor, Ogarul și iepurele) și Al. Donici (Nada și chiticul, Știuca și motanul), printr-un articol despre mitropolitul Iacob Stamati scris de Mihail Kogălniceanu sau prin studiul social-istoric al acestuia, Sclăvie, vecinătate și boieresc, ca și prin multe dintre paginile lui V. Alecsandri (Un salon din Iași) și C. Negruzzi (Ochire
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
ancestral către industrializare, de la tezaurul vechi al „oamenilor apelor” - ai unui pământ cu „taine” și „adevărat rai” - la o țară în care „timpul se oprește și se face cântec”. Predilecția pentru râpele și adâncul Dunării, cu mâl, stuf, ghioluri, câini-enoți, știuci, se păstrează și în cărțile despre pescuit - până la urmă niște „fantezii” anecdotice, amuzante, care fac din memorie un „tărâm străin”. „Participă” la această patimă comună, în Haz cu pește, Ion Băieșu, Mircea Dinescu, D. R. Popescu, Titus Popovici, dar și
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
Pelivan, Ștefan Cioban, Pan Halippa, Efrem Enăchescu, Ion Antonescu, la guvernatorii generali ai Basarabiei, Const. Voiculescu și Olimp Stavrat, la fostul deputat în Sfatul Țării, profesor la Universitatea din Iași, Gheorghe Năstase, la preoții Const. Tomescu, Const. Popovici, Ioan Andronic, Știuca, la prof. L. T. Boga, la cărturarul bucovinean Lecca Morariu, la primarul Chișinăului, Anibal Dobjanschi etc. Chiar unele informații izolate și lapidare incită curiozitatea istoricilor. În ziua de 27 iunie 1940, de pildă, cronicarul consemnează: În beci și subsolul casei
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
Ithaca, postafță Eugen Lungu, Chișinău, 1999; Mărul îndrăgostit de vierme, Timișoara, 1999; Rața și Arhimede, Chișinău, 2000; Cavalerul Înzadar, pref. Tudor Palladi, Chișinău, 2001; Lumea din spatele oglinzii, Chișinău, 2001; Dacă vrei să fii Columb, Chișinău, 2002; Filmul copilăriei, Chișinău, 2002; ȘTIUca la școală, Chișinău, 2002; Corabia de la mansardă, Chișinău, 2003; Zaruri pictate, Chișinău, 2003. Traduceri: Maxim Gorki, Opere alese, III-IV, Chișinău, 1981-1982 (în colaborare); N. Matveeva, Jucăriile pădurii, Chișinău, 1982; L. N. Tolstoi, Opere alese, II, Chișinău, 1985 (în colaborare); Cinghiz
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
la pândă În adâncuri. Suprafața mării e o oglindă: reflectă regnuri divergente. Deasupra stau creaturile aerului; dedesubt cele ale apei. O singură planetă conținând două lumi. Colegele mele de clasă erau la fel de puțin mirate de trăsăturile lor extravagante ca o știucă de solzii săi. Păreau să fie o specie diferită. Era de parcă aveau glande odorifere sau marsupiu, de parcă erau adaptate pentru fecunditate, pentru procrearea În sălbăticie, lucruri care n-aveau nimic În comun cu mine, cea slăbănoagă, cea spână, cea domesticită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îngust, separate de o bucătărie rudimentară, cu un aragaz de campanie. Pervazul era plin de sticle goale de bourbon. Pereții erau acoperiți cu fragmente Îngălbenite din ziarul local, știri despre concursuri de pescuit și de carting. Mai era și o știucă Împăiată, cu gura căscată. Pentru că avea prea puțin kerosen, lampa trosnea. Lumina avea culoarea untului, iar ghirlandele de fum Îngroșau aerul. Era o lumină de bârlog de opiomani și se potrivea, căci Rex deja scosese din buzunar o țigară cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe Jerome la o parte. S-a tras Înapoi, afară din mine, și a alunecat din pat pe jos. Liniște. Doar noi doi trăgându-ne sufletul. Stăteam Întinsă pe spate, pe patul de campanie. Sub decupajele din ziare. Cu o știucă Împăiată În calitate de unic martor. Mi-am tras salopeta și m-am simțit cât se poate de trează. Acum totul se sfârșise. N-aveam ce să mai fac. Jerome urma să-i spună lui Rex. Rex urma să-i spună Obiectului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Pescuitul la copcă În lunile cu ger cumplit Noi ne duceam la pescuit, Făceam copci cu toporișca Și prindeam bibani cu brișca. Parcă-l văd mergând pe gheață Pe-un coleg roșu la față Din țigări trăgea avan, Prindea știucă și biban. El se deplasa pe râu Cu o funie la brâu, Se mișca încet pe gheață Ca să se mențină-n viață. Aveam degete lovite Și de ger înțepenite, Hotărâți ca să servim acasă Saramură delicioasă. Dar la bătrânețe, visurile mele
Pescuitul la copc? by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83197_a_84522]
-
De astăzi eu juvelnicul arunc Căci pe la baltă n-o să mă mai duc. M-am săturat de crap și de biban Și să tot umblu ca un găligan. Îl las pe altul să se ducă, Să prindă mreană și cu știucă. el să-l aducă încărcat Și să arate cât e de bărbat. Aș vrea pe paznici ca să-i vezi Că au ochi tulburi și sunt verzi. Și seful lor ce strâmbă tot mereu din nas Pe baltă nu poți face
Juvelnicul by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83196_a_84521]
-
pulpele și brațele obeze, neuniform arse de soare, traversa cât putea mai grațios scena, agitând un batic colorat. Făcea gesturi obscene cu limba, lăsând la vedere, printre buze groase și unsuroase, mai multe șiruri de dinți mici și ascuțiți de știucă. Avea părul pudrat cu făină de orez trecută prin sită de borangic, pomeții sulemeniți cu cârmâz și o aluniță de mătase neagră lipită cu scuipat. Șnuruit peste pântecul și pieptul enorm, corsetul făcea să se reverse în pliuri mari carnea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pulpele și brațele obeze, neuniform arse de soare, traversa cât putea mai grațios scena, agitând un batic colorat. Făcea gesturi obscene cu limba, lăsând la vedere, printre buze groase și unsuroase, mai multe șiruri de dinți mici și ascuțiți de știucă. Avea părul pudrat cu făină de orez trecută prin sită de borangic, pomeții sulemeniți cu cârmâz și o aluniță de mătase neagră lipită cu scuipat. Șnuruit peste pântecul și pieptul enorm, corsetul făcea să se reverse în pliuri mari carnea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
care-l înconjoară. Prin urmare, privește atent și spune ce reprezintă planșa? ― Reprezintă... așa, ca un fel de fabulă! ― Cum? Ce vrei să spui, cum ca un fel de fabulă? ― Bine, în tablou văd, în afară de rac, o broască și o știucă; și eu știu de fabula " Racul, broasca și știuca" de Alexandru Donici... ― Și asta însemnează că tabloul ne înfățișează subiectul unei fabule? ― ...Acum, când mă uit mai bine, nu cred că e fabula pe care-o știu, pentru că aci acțiunea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ce reprezintă planșa? ― Reprezintă... așa, ca un fel de fabulă! ― Cum? Ce vrei să spui, cum ca un fel de fabulă? ― Bine, în tablou văd, în afară de rac, o broască și o știucă; și eu știu de fabula " Racul, broasca și știuca" de Alexandru Donici... ― Și asta însemnează că tabloul ne înfățișează subiectul unei fabule? ― ...Acum, când mă uit mai bine, nu cred că e fabula pe care-o știu, pentru că aci acțiunea nu se petrece la marginea apei și lipsește sacul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
am publicat nimic. - Nu fi ridicol, bebé. Numai imbecilii publică, poeții scriu. I am recitat un catren mai vechi. - Tu nu știi să tai? făcu el sever. Îmi scutură mîna cu efuziune și țocăi de plăcere din botul său de știucă. Ovidiu își agită cu dispreț tufele ascuțite în jurul cheliei ca niște urechi de lup. - Acest imberb refuză să scrie versuri publicabile. Face parte din soiul de poeți care nu merită să trăiască decît după ceau murit. - Bravo lui dacă refuză
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se citea ticul speței șmechere și degenerate: ticul făcutului cu ochiul. Adormise cândva, pierdut în stratosferele nopții. Avionul se leagănă lin, domnul se apleacă puțin în stânga, spre mica fereastră. Scaunele vibrează ușor, un scurt curent de alarmă frisonează pântecul de știucă metalică al avionului. Pasagerii privesc spre distinsul turist, ca și cum comportarea acestuia ar fi, de fapt, adevăratul test al zborului. Își consultă, agitați, ceasurile, se uită îngrijorați unii la alții. Elegantul străin nu dă, însă, nici un fel de semne de neliniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
spre domnul elegant și occidental, să ghicească, pe importanta sa figură, primejdia. Turistul e calm, nici o grijă. Avionul se leagănă lin, domnul se apleacă spre stânga, spre mica fereastră. Scaunele vibrează din nou, scurt curent de alarmă prin pântecul de știucă metalică al avionului. Pasagerii privesc iar spre distinsul pasager, ca și cum comportarea acestuia ar fi, de fapt, adevăratul test al zborului, ca și cum de el depinde soarta lor. Își consultă, agitați, ceasurile, se uită îngrijorați unii la alții. Elegantul străin nu dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
siguranță, o să-ți simt totuși lipsa, dumneata Nicolache.” „Drum bun, nepotache! Hai, mângâie-mi cocoașa! Se spune că poartă noroc. Îți promit un festin când ne vom revedea. Un chef homeric la malul apei, cu plachie de lin, ciorbă de știucă acrită cu zeamă de varză și ciupită, așa, cu un pic de hrean.” Când vorbea despre bucate, Nicolae se simțea invadat de grație. Pocnea ușor din degete și se sălta pe vârfuri ca un dansator gata pregătit pentru a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
vreodată de păstrăvi? — Nu. Da’ cică mulți oameni se satură. — Eu nu m-aș sătura de ei. De știu că te saturi imediat. Dar de păstrăv sau de cățĂrat nu te saturi niciodată. Știu asta, Nickie. Vorbesc serios. Nici de știuca de apă dulce nu te saturi. Doar de rechin. Doamne, de Ăla chiar că te saturi. — Nici Ăia cu oase multe nu-mi plac. SÎnt pești din care te Îmbuibi. — Hai să strîngem pe-aici și eu o să văd unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
indolent, se ițesc din nimic și, docile, se reîntorc acolo, iar când reiei, legi, ștergi, ele se dizolvă și se reectoplasmează În locul lor firesc, e o simfonie submarină de Înlănțuiri și fracturi moi, un dans gelatinos de comete autofage, ca știuca aceea din Yellow Submarine, apeși cu buricul degetului și ireparabilul Începe să lunece Îndărăt către un cuvânt vorace și dispare Între fălcile lui, el suge și svârrllurp, Întuneric, dacă nu te oprești, se mănâncă singur și se Îngrașă din nimicnicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Balta Într-o bună dimineață Când pe cer, soarele saltă, Râul cu izvor de gheață A format pe câmp, o baltă. A plouat cam mult la munte, Și pe câmp e-acum un lac, Cu știuci mari, dar și mărunte Unde cântă un brotac. În curând se văr pe maluri Plante de un verde pur, Stuful se întinde-n valuri Papura jur-împrejur. Iar în stuf trăiesc în pace Berze, șerpi și rațe mici, Broasca lintița desface
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93448]
-
prea bine...“). Chiriac storcându-ne lacrimi cu Canarul, Floarea stâncilor și Nebunul cu ochii închiși. Chiriac și In-AGadda-Da-Vida, sau povestindu-ne Zabriskie Point-ul pe muzica lui Pink Floyd. Chiriac, Olimpic ’64, Cromatic, plus teribilul (pe atunci) Racul, broasca și o știucă. Chiriac încântat deopotrivă de moog synthesiser-ul din Emerson, Lake and Palmer, de duetul Dylan-Cash, la Sing Sing, cu I Walk the Line și Girl from the North Country, ca și de proletcultismul lui John Lennon din Power to the People
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]