551 matches
-
doua oară, operațiune denumită prefăcanie. Din trei părți de rachiu pus la prefăcanie, se obține o parte de rachiu de bună calitate. Se obișnuia ca la prefăcanie să se pună în cazan, pe lângă rachiul pentru prefăcut, și un amestec de știuleți de porumb și sâmburi pisați de caise sau de cireșe pentru a-i da o anumită aromă. Depozitată în butoaie de dud sau de salcâm, țuica se îngălbenea în timp, căpătând o foarte bună calitate. Pentru a se constata dacă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
copilului lor. Copilul era „vândut” pe geam, mama naturală a copilului stătea afară, iar persoana ce urma să-l cumpere stătea la geam înăuntru. Noua „mamă” era plătită simbolic cu bani sau produse, uneori o sită de făină sau doi știuleți de porumb. La vânzare se rosteau vorbele: "Copilul e-al meu, în sănătatea copiilor mei. Banii îs ai dumneata și copilul i-al meu. În sănătatea copiilor mei!” Acestea erau spuse de trei ori și „vânzarea” era făcută. În timpul „cumpărării
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, aceste anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului, supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, adică fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Având învelitoarea acoperișului din stuf, rogoz sau coceni, coșărul era construit în plan dreptunghiular, cu tălpile groase din lemn, sprijinite la colțuri pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Având învelitoarea acoperișului din stuf, rogoz sau coceni, coșărul era construit în plan dreptunghiular, cu tălpile groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră. Pereții realizați din nuiele împletite distanțate una de alta, permiteau aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Construcțiile specifice practicării viticulturii erau crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, având pereții căptușiți cu piatră sau cu bârne, se păstrau, pe lângă butoaiele cu vin și zarzavaturile, murăturile, legumele și varza murată. Deasupra beciului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, asemenea anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, respectiv fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții de porumb era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Învelitoarea acoperișului era din stuf, rogoz sau coceni. Coșărul era construit în plan dreptunghiular, pe tălpi groase din lemn, sprijinite la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din stuf, rogoz sau coceni. Coșărul era construit în plan dreptunghiular, pe tălpi groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră, pereții erau realizați din nuiele împletite, distanțate una de alta pentru a permite aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Se realizau și construcții specifice practicării viticulturii cum ar fi : crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, pereții erau căptușiți cu piatră sau cu bârne din lemn. Se păstrau astfel împreună atât butoaiele cu vin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plină de „colții babei”, viața la colibă a avut farmecul ei. De coliba din câmp se leagă multe dintre amintirile noastre. Era locul unde joaca, chiotele și cântecele se prelungeau uneori până noaptea târziu. Parcă mă revăd în jurul focului, cu știuleți de porumb în lapte numai buni de copt, înfipți într-o țepușă, perpelindu-i în jar, pe toate părțile. Alteori, organizați în cete, așa, doar ca să bravăm, plecam după... furat. Ni se părea că pepenii altora sunt... bostani. Și, în timp ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai mare actualitate. Ce ESTE ! Culturile de orice fel sunt afectate sau compromise în aproape întreg județ ul Vaslui. Ar mai fi ochiuri de verdeață pe unde învârtejirea norilor a contribuit la ploi mai potrivite. Nici dacă ar ploua cu știuleți nu avem porumb, grâul "nu s-a făcut" ca și alte păioase, floarea soareclui e chircită, alte culturi nu; lucerna neirigată e uscată, fân nimic ! De o săptămână soarele arde necruțător, temperatura "oficială" e de 380C, în aer liber nu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fără importanță. La numai câțiva metri în față, trona un soclu din ciment ciuntit și nu prea înalt de statuie fără statuie, la capătul unei grădini tot fără gard, în care se zărea porumbul înalt și viguros, încă verde cu știuleții în pârgă, printre tulpinile căruia se rătăceau bostanii turcești și se târau betege vrejurile de fasole încărcate cu păstăi aproape uscate. Pe partea dreaptă, luminată de razele jucăușe ale soarelui abia trezit din somn, se contura o clădire ceva mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rodnice, cu unelte rudimentare, dar cu sudoare din belșug, țăranii smulgeau anevoie roadele pământului, pe care le strângeau și le drămuiau cu zgârcenie, pentru a asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce își potolea foamea („cu ce da Dumnezeu"), ceea ce mai rămânea din bucate și chiar firimiturile erau strânse cu grijă și date animalelor și păsărilor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cu agerimea lor spre hârciogi speriați. Ferocitatea răzbate în natură din întunecimea adâncurilor. Din păduri se aude zgomotul surd și prelungit de oase zdrobite între caninii ascuțiți ai fiarelor flămânde. Ajunși în desișuri, găsim colți de mistreți, oglindiți în luciul știuleților și ghindelor. Păzesc scroafe care alăptează și speră, stând ascunse, de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a vulpilor, zbughesc, din tufișuri, iepuri cenușii. Străbat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
verde; viață; vino; viteză; vînt; vorba; zgomot(1); 784/217/56/161/0 porumb: galben (63); fiert (60); mămăligă (50); pop-corn (35); mălai (33); mîncare (33); cereale (31); cîmp (31); cucuruz (22); grîu (21); păpușoi (20); boabe (19); făină (17); știulete (15); copt (14); floricele (13); hrană (13); lan (13); dulce (10); recoltă (10); cereală (8); plantă (8); toamnă (8); agricultură (7); grăunte (7); legumă (7); pămînt (7); verde (7); găină (6); gustos (6); muncă (6); popușoi (6); salată (6); țară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
multă sare. Nu consumați alimente condimentate - usturoi, ardei iuți, ceapă, curry și piper. Nu consumați cartofi, boabe de soia, igname, varză sau lapte, care pot produce gaze, mărind presiunea din cavitatea abdominală. Reduceți aportul de zahăr. Remedii tradiționale Fiertură de știuleți de porumb: Ingrediente: 2 știuleți de porumb fără boabe. Preparare: spălați bine știuleții și tăiați-i în bucățele. Turnați peste ei apă clocotită și acoperiți-i cu un capac. După ce s-a răcit fiertura, beți de două ori pe zi
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
condimentate - usturoi, ardei iuți, ceapă, curry și piper. Nu consumați cartofi, boabe de soia, igname, varză sau lapte, care pot produce gaze, mărind presiunea din cavitatea abdominală. Reduceți aportul de zahăr. Remedii tradiționale Fiertură de știuleți de porumb: Ingrediente: 2 știuleți de porumb fără boabe. Preparare: spălați bine știuleții și tăiați-i în bucățele. Turnați peste ei apă clocotită și acoperiți-i cu un capac. După ce s-a răcit fiertura, beți de două ori pe zi, timp de o săptămână. Dacă
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Nu consumați cartofi, boabe de soia, igname, varză sau lapte, care pot produce gaze, mărind presiunea din cavitatea abdominală. Reduceți aportul de zahăr. Remedii tradiționale Fiertură de știuleți de porumb: Ingrediente: 2 știuleți de porumb fără boabe. Preparare: spălați bine știuleții și tăiați-i în bucățele. Turnați peste ei apă clocotită și acoperiți-i cu un capac. După ce s-a răcit fiertura, beți de două ori pe zi, timp de o săptămână. Dacă aveți mătase de porumb este și mai bine
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de casă aveam bucătăria de vară. In fața bucătăriei se afla beciul; intrarea în beci era acoperită de un șopron de scândură, care acoperea și un cuptor mare de pâine. Mai aveam în curte un coșer în care se țineau știuleții de porumb și o magazie. In magazie aveam butoaiele mari de vin și altele mai mici pentru rachiu, căzile și uneltele necesare preparării vinului și al rachiului: zdrobitor, teasc, lin, etc. În zona noastră rachiu se făcea din tescovină, adică
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
era bătut cu biciul ud sau cu ranga. Cicerone Ioanițoiu unul dintre cei care au s-au aplecat îndelung asupra crimelor comunismului povestește despre munca deținuților la porumb din timpul verii. La întoarcerea de la câmp unii deținuți luau câte un știulete și aruncau porumbul copiilor pentru animale. Unii copii le mulțumeau deținuților și caralii mai închideau ochii la aceste obiceiuri. Comandantul însă le-a pus în vedere deținuților că, dacă cineva va fi prins cu porumb, va fi pedepsit sever. Într-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se zice că popușoieșii* care se fac pe spicul păpușoilor ar fi împrumutul stăpînului care, împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să fete și nu pot, că fată degrabă. Se crede că, uscînd cineva păpușoi în cuptor și scoțîndu-i, nu e bine a lăsa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și subțire cușcă - locuință improvizată în care mănîncă evreii la sărbătorile de toamnă D dalac - antrax la vite, bubă-neagră la om dată - ursită dănac - flăcău dărac - unealtă de pieptănat lîna deroga (a) - a lua desfăca (a) - a scoate grăunțe de pe știuleți desniță - dis-de-dimineață despăși (a) - a trece înapoi peste corpul cuiva deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge dezbîrna (a) - a desprinde de cap diota (a) - a deochea discos - taler în care se depun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul fuiorului păduche - ploșniță, stălniță păpușoiaș - știulete părăsitură - ou de găină mic, cu coajă moale părul-porcului - boală de degete pecingine - boală de piele perdea - adăpost pentru vite pescăraș - pescăruș pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îngrășăminte imediat ce pământul este afânat pentru a remedia (sau preveniă eventualele carențe nutritive ale plantelor. Îngrășămintele organice sunt formate din reziduuri de origine animală sau vegetală, cum ar fi compostul, gunoiul de grajd, algele etc. • Apa în care se fierb știuleții de porumb, legumele, pastele făinoase și ouăle conțin numeroase minerale și pot servi drept îngrășământ natural pentru plantele dumneavoastră. Atenție însă, apa nu trebuie să fie sărată. • Infuzia din frunze de ceai și zaț de cafea este un bun îngrășământ
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
destul de ridicat, aceasta mărturie; este o dovadă că tangoul n-a apărut în mahalale, care s-au mulțumit întotdeauna, cum bine se știe, cu cele șase coarde ale ghitarei. Alte confirmări nu lipsesc: lascivitatea figurilor, conotația evidență a anumitor titluri (Știuletele, Berbantul), circumstanță (...) că îl dansau pe la colțuri de stradă doar cupluri de bărbați, din pricina că femeile din popor nu voiau să participe la un dans pentru desfrânate. Evaristo Carriego a fixat această circumstanță în Misele eretice: În stradă, privitorii își
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ea am auzit primele povești frumoase. Bine-nțeles că ai mei o plăteau în mod corespunzător. Tata mai ridicase un hambar spațios în care adăpostea recoltele de vară și toamnă, precum și un pătul care toamna se umplea până sus cu știuleți de porumb, apoi o droșcărie în care se afla un frumos docar cu arcuri și roți vopsite în roșu, cu felinare laterale și cu banchete tapițate cu piele. Acest obiect aproape indispensabil îl aveau și alți învățători sau preoți din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
secole au fost propuse diverse variante de clasificare de Bonafous (1836Ă, Korniche (1885Ă, Sturtevant (1899), completate ulterior de Kuleshov (1929) și Grebencikov (1949). Toate aceste clasificări, inclusiv a lui Sturtevant, s-au bazat pe unele caractere ale boabelor și ale știuletelui, putând fi aplicate la formele de porumb bine cunoscute, din care cauză o parte însemnată din variabilitatea porumbului rămânea în afara clasificării. Cel mai utilizat sistem de clasificare aparține lui Sturtevant care împarte specia Zea mays în șapte unități, fiecare unitate
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]