3,056 matches
-
-și dea seama, nu atât demersul lui jurnalistic în sine - căci gravele probleme ale sistemului de sănătate sunt cât se poate de adevărate - cât ura cu care îl pune în aplicare, se înscrie în logica unei strategii kagebiste prea bine știute. O strategie care vorbește despre sădirea treptată a neîncrederii și a nemulțumirii colectivității în/față de conducători, în/față de sistemele societății (transporturi, învățământ, sănătate, biserică), precum și față de propriul patrimoniu cultural - toate acestea conducând într-un final la o dezordine atotcuprinzătoare și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/despre-tolontan-numai-de-bine/ [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
nu neagă nimic pe lume, Acceptare botezată astăzi fără nume. E vremea să privim oglinda oglindită-n alta După ce ieșim din cuvinte minicinoase, Atunci toți zeii se întorc din Malta, Tăcerea trece în imne și-n clipe păguboase, Iubiri ne știute cum nu ne cunoaștem viitorul, Totul s-a măcinat până la vene, până la oase, Inodore și incolore precum dorul, Cuvânt strecurat în inimile rămase. Acum putem să ne citim viața pe dos, Raport între trăire și sfârșitul poeziei, O lume ne
ADEVĂRUL DIN ACROSTIS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_din_acrostis.html [Corola-blog/BlogPost/356205_a_357534]
-
noastre, ci și a poporului român căruia mulți dintre vizitatorii străini îi reproșează că nu a fost capabil să aibă în capitala țării ceea ce capitalele lor au: Catedrală. Nu știu de ce unora dintre noi le este indiferentă o atare apreciere, știut fiind că nu suntem mai prejos decât alte popoare europene. În orice capitală europeană mergi, vei constata că emblema și mândria acesteia o constituie catedrala, nu șoselele mărginașe, numite „centură“. Quartetul format din românul consumerist, cârcotașul de profesie, alogenul proaspăt
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1337583830.html [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
Moldovei lui Ștefan cel Mare, numărând aproximativ 20.000 locuitori și înscriindu-se printre cele mai mari orașe europene din epoca. Până la acea dată se poate afirma cu certitudine că orașul cunoaște o deosebită dezvoltare economică și comercială, mai ales, știuta fiind importantă pe care i-o acorda în planurile lor de extindere a supremației maritime și deci de dobândire a controlului efectiv al drumului comercial,, moldovenesc’’ce lega Occidentul cu Orientul de către regele Sigismund al Ungariei, apoi de însuși Ștefan
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
este locuită. Istoria să se reia după 1200, când devine așezare civilă, apărată de un mic contingent de militari, aleși dintre localnici. Petre Diaconu nu a descoperit nicio dovadă a existenței genoveze în următorii 200 de ani, ceea ce este straniu, știut fiind faptul că italienii au făcut din Vicina o bază extrem de puternică. Acest aspect este menționat în sute de documente din întreaga Europa, dintre care merită enumerate "Alexiada" Annei Comnena și portulanele italiene și grecești. Mai mult, daca ipoteza Vicina
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
frumusețea aripilor tale mă farmecă. Zâmbesc fără să spun vreun cuvânt. Tresar de fericire când îmi atingi buzele calde și mă săruți ușor. Îmi acoperi cu tine toată ființă! Tot sufletul! Și mă porți într-o lume doar de tine știuta, ca un Eden, unde fiecare fluture magic are floarea lui. Curată și albă ....atât de albă!!! Mă învălui într-un dans feeric și-mi șoptești că mă iubești. Aș vrea să te strâng în inima mea, să te ferec acolo
TE IUBESC ! de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 by http://confluente.ro/roznovan_amelia_lavinia_1490522379.html [Corola-blog/BlogPost/368638_a_369967]
-
Iubire (Vol.III) Creația (Vol. IV) Cine suntem noi? (Vol.V) Cartea Neamului (Vol.VI) Energia Vieții (Vol.VII) Noua Civilizație (Vol.VIII, prima parte) Ritualurile Iubirii (Vol.VIII, partea a doua) „În cărțile sale Vladimir Megre detaliază unele proprietăți știute sau nu ale cedrului, în special al cedrului sunător din Siberia. Astfel el afirmă că cedrul din nord este superior calitativ celui din regiunile meridionale. Cedru trăiește 550 ani și poate atinge înălțimi de peste 40 m. Copacul prezintă proprietăți curative
VLADIMIR NICOLAEVICI MEGRE ŞI „CEDRII SUNĂTORI AI RUSIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1458808596.html [Corola-blog/BlogPost/366143_a_367472]
-
coji de ou, etc. Doar șnururile și le cumpărase cu puținii bani agonisiți chiar de el. Pentru mărțișoare lucrase din greu. Fiecare mărțișor era unic și era gândit pentru o anumită persoană. Și fiecare mărțișor simboliza ceva doar de el știut. Unul era o bucată mică de carton galben pe care era lipit un miez de nucă de o formă neobișnuită, dat cu lac, iar la capăt era agățat un fir roșu cu alb, ce forma o fundiță discretă. Altul era
MĂRŢIŞOARELE LUI PUNKY de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/_martisoarele_lui_punky_doru_ciutacu_1362410787.html [Corola-blog/BlogPost/345580_a_346909]
-
-i pământ și de oameni că-s nemuritori. rămânem să dorim ceea ce nu putem avea. inconștienți de puterea noastră ne mirăm cât de mult ne putem mira. în definitiv ce e moartea? o frumoasă trecere și o continuitate de nimeni știută. de ce să știm? căutăm cuvinte și gânduri să putem păcăli timpul că el a trecut și noi am rămas mai triști și mai bătrâni. mi-a plăcut călătoria în jurul mărului, căci noi asta facem o viață întreagă sau măcar jumate
SĂ MORI ÎN RÂND CU ÎNGERII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Sa_mori_in_rand_cu_ingerii.html [Corola-blog/BlogPost/371130_a_372459]
-
lume, la propriul sine / a dus la diversitatea spirituală, varietatea interpretărilor acestei existențe efemere. Cine nu și-a ascultat poezia sufletului înseamnă că nu și-a cunoscut propriul sine” ( Valentina Becart) Mulțumesc tuturor membrilor cenaclului Vasile Alecsandri, mulțumesc coordonatorilor, deja știuți. Cu drag și prețuire. Vivat Poezia! Valentina Becart ( poet coordonator) 21 martie 2016 http://www.bittv.info/profesori-si-elevi-au-mers-cu-poezia-prin-oras/ Referință Bibliografică: Soarele a zâmbit poeziei...( 21 martie / Ziua mondială a Poeziei) / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1907, Anul
ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1458585311.html [Corola-blog/BlogPost/379247_a_380576]
-
evoluțiilor caraghioase, ale unor impotenți politici dâmbovițeni -, cel ce a trecut la cele veșnice, Ion Coman, care a condus statul major al armatei de la 29 noiembrie 1974, la 16 iunie 1976, fiind ulterior implicat în evenimentele din decembrie 1989, urmarea știută fiind aceea că a fost apoi judecat și condamnat, pentru că nu a făcut un pas înapoi, ca Iulian Vlad, acest simplu cetățean și azi bine mersi. La mijlocul celor așezați pe fotoliile cuvenite se afla generalul de armată Ion Tutoveanu, care
Apelul de seară, în Armata României, fără politicienii de ieri şi de azi by http://uzp.org.ro/apelul-de-seara-in-armata-romaniei-fara-politicienii-de-ieri-si-de-azi/ [Corola-blog/BlogPost/92865_a_94157]
-
dar ce să facă bietul? Cine poate să-și mai permită un atare “tur de forță” într-ale “omeniei” de birt? Poate milionarii de carton și nu sunt puțini (aici profesorul îi numește, însă autorul, din motive numai de el știute, preferă să le țină să se zbată în “lesa” literei virtuale, poate lăsând să adăsteze în vreun dosar cu coperțile gălbejite, acuzator prin conținut sau păstrat pentru cine știe ce “contracarări” ale unor timpuri care vor veni negreșit și din care unii
CÂTE CEVA DESPRE ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Cate_ceva_despre_activitatea_extrascolara_.html [Corola-blog/BlogPost/360117_a_361446]
-
Laura nu doar necesitatea igienei și relaxarea atât de râvnită, cât mai ales, locul unde nimeni nu-i putea tulbura intimitatea. Lipită de perete, îi plăcea să lase apa să-i susure la urechi precum un descântec numai de ea știut. Cu ochii închiși, urmărea, ca și când ar fi fost aievea, imagini ce se derulau fără o ordine anume, așa încât, în fața ei apăru, la un moment dat, un crâmpei dintr-o amintire la care ținea foarte mult. - S-a întâmplat doar la
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431016914.html [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
sursă” și aflat într-o continuă destrămare. Duioase explozii de puritate, limbaj muzical și o exprimare elegantă a emoției se desprind din versurile ce urmează: „De ce te temi? / că muzica îți umblă prin păr / silabisind ca o harpă în noapte / știute, nevrute sau neînțelese?/ de ce te temi / precum ai spus prima șoapt/ prin întâiul săru/ ca o-ntâmplare sculptată în soare, / că sunetul s-a făcut pământ/ tot mai greu și mai nesfârșit?/ de ce te temi pasăre călătoare / cu penele albe
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_volumul_undeva_la_poarta_ra_valentina_becart_1342944454.html [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
reprezintă, totodată, o declarație de dragoste făcută poporului român. Că numele Amita Bhose este legat pentru totdeauna de România, țara unde a ajuns printr-o întâmplare a destinului, țara unde s-a stabilit și a murit e un lucru bine știut. Mulți dintre cei care vor deschide acest Manual, foști cursanți ai Amitei Bhose, vor retrăi, cu emoție și nostalgie, clipele când au redevenit copii, învățând alfabetul sanscrit sau cel bengalez. Cum însă și mulți tineri vor deschide acest Manual de
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. Prezența Erai viza a vi de bancă mea, mă priveai,intimidandu-ma. Păreai un înger căzut din altă galaxie; ptr.un timp definit în acel loc tainic, ascuns,știut doar de cei ce creează. Da,așa este! M-am transferat de acolo; iar acum, am aterizat la apusul soarelui, ce se stinge și plânge cu lacrimi de foc. Chemandu-mi Îngerul,am aterizat în grădina ta. Noi doi , și
ILEANA VIČIČ STANCA by http://confluente.ro/articole/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca/canal [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
Univers infinit, doar prin Ține îl moștenesc. Ileana Vičič Stâncă. Citește mai mult PrezentaErai viza a vi de bancă mea,mă priveai,intimidandu-ma.Pareai un înger căzut din altă galaxie;ptr.un timp definit în acel loc tainic,ascuns,știut doar de cei ce creeaza.Da,așa este!M-am transferat de acolo;iar acum,am aterizat la apusul soarelui,ce se stinge și plânge cu lacrimi de foc.Chemandu-mi Îngerul,am aterizat în grădina ta.***** Noi doi ,si
ILEANA VIČIČ STANCA by http://confluente.ro/articole/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca/canal [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
noastre, ci și a poporului român căruia mulți dintre vizitatorii străini îi reproșează că nu a fost capabil să aibă în capitala țării ceea ce capitalele lor au: Catedrală. Nu știu de ce unora dintre noi le este indiferentă o atare apreciere, știut fiind că nu suntem mai prejos decât alte popoare europene. În orice capitală europeană mergi, vei constata că emblema și mândria acesteia o constituie catedrala, nu șoselele mărginașe, numite „centură“. Quartetul format din românul consumerist, cârcotașul de profesie, alogenul proaspăt
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448609897.html [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
foarte scurtă vreme. Cartea sa, „Lucrarea”, a fost declarată „cel mai căutat român postrevoluționar”, tirajele epuizându-se cu rapiditate de fiecare dată. Timp de zece ani scriitorul a stat din nou ascuns printre sihaștri și locuri tainice, numai de el știute, pentru că acum să revină cu o nouă carte ce se anunță a fi cu mult mai răvășitoare decât prima. Un subiect „împrumutat tot din realitate”, cum dezvăluie autorul, având ca personaje principale un calau și pe victima să. Un fost
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă by http://uzp.org.ro/scriitorul-jurnalistul-si-publicistul-crestin-cornel-constantin-ciomazga-2/ [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
vei lăsa să îți trec pragul. Pesemne că am fost prea tineri Când viața mi te-a scos în cale. Atunci nu ne legam de nimeni, Gustînd relații amicale. Cu timpul, ne-a purtat destinul Pe căi numai de el știute, Dar uite că acum, Divinul, Ne dă o șansă, nu mai multe. Te rog atât să faci acuma : Mă iartă dară c-am greșit. Întinde palma dreaptă numa’, Să simți anume ce cumplit Se zbate-o inimă bolnavă De-un
MĂ IARTĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_manolescu_1433150554.html [Corola-blog/BlogPost/382651_a_383980]
-
Lumini și umbre se joacă pe pereți. Saxofonul tânguie un cântec de dor, ritmurile inundă insinuant încăperea. Prin ce dimensiuni călătorești suflet cald de copil chinuit? Ce minuni sau povești pline de sunete magice ne vei aduce din tărâmurile vrăjite, știute doar de tine și îngeri? Îți este mai bine, acum? Deschid fereastra, privesc spre cer. Ploaia inundă obrajii. Nu plânge! Sunt lacrimile tale...ale mele sau ale celor mulți care au pierdut speranța și nu-și găsesc liniștea? Te intorci
UNDE EŞTI? de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Unde_esti_0.html [Corola-blog/BlogPost/340753_a_342082]
-
reluând de mai multe ori pasaje întregi, întârziind cu bucurie pe paginile cărții, având tot timpul sentimentul că privesc România de sus, iar priveliștea pe care o văd ochii mei este frumoasă, îmi este dragă, o descopăr în sufletul meu știută și totuși nouă, are în ea multă iubire și-mi trezește o imensă melancolie. Iar după lectura cărții te convingi că inginerul Ion Nălbitorul este un scriitor talentat, are în codul său genetic dragostea de cuvânt și de imagine. Dacă
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
de câte un vecin, grăbindu-se să-și caute de treburi. Cei ai casei se obișnuiseră și, deși îi apăsa această însingurare a lui, încercau să-l înțeleagă. Lucra la câmp de dimineața până noaptea târziu, dar fără nicio bucurie, știut fiind faptul că nu se putea bucura de rodul muncii sale. În una din zile, bătrânul său tată, în timp ce stăteau toți trei la masă, după ce copiii plecaseră în camera lor, și-a luat inima-n dinți și pe un ton
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
Publicat în: Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului Cânta cu ochii ridicați spre cer , parcă implorând divinitatea să coboare asupra ei, o fărâmă de albastru; împreună mâinile a rugăciune și continuă să invoce îngerii în plângerea știută numai de ea și frica ce se insinuase în zorii zilei... Se trezise într-o neliniște apăsăstoare ce-i răscolea din ce în ce mai dureros, pacea din somnul nopții, singurul moment în care uita tot... Țipete amestecate cu lacrimi și înjurături năvăliseră ca
DĂ-MI , DOAMNE, UN PETEC DE CER! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Da_mi_doamne_un_petec_de_cer_.html [Corola-blog/BlogPost/360938_a_362267]
-
vorbea...Așa s-a întors Anica acasă, cu șiraguri de sticluțe goale de penicilină( jucăriile copilului) și cu 10 ani mai bătrână...Ridurile îi brăzdau pielea fină de altădată și privirea îi era pierdută dincolo de realitate , undeva numai de ea știut... Vica s-a obișnuit greu cu noile fețe ale mamei și fratelui ei, căci erau altcineva, necunoscuți, închiși în ei, nu mai comunicau și ce era mai greu de suportat era tristețea lor, întipărită pe chipurile lor ca o mască
DĂ-MI , DOAMNE, UN PETEC DE CER! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Da_mi_doamne_un_petec_de_cer_.html [Corola-blog/BlogPost/360938_a_362267]