3,021 matches
-
după dl Răzvan Codrescu, "pe linia deschisă de Heliade, Kogălniceanu, Bălcescu, continuată de Hasdeu, Eminescu sau Iorga și ajungînd, mai aproape de noi, pînă la Eliade, Noica sau Țuțea". Ce caută în această ascendență Heliade, Kogălniceanu și Bălcescu, personalități democrate cu știută deschidere spre universalitate și nu spre închistare antieuropeistă pe care a dezvoltat-o Crainic cu obstinație? Desigur, Crainic a fost un creator de orientare de idei în spiritul public și, prin aceasta, (nu prin poezia sămănătoristă mai mult decît modestă
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
se străduiește să-și încremenească și cititorii în ideea sa. * Să revenim însă la problema cea mai neplăcută, aceea de manipulare voită a cititorilor. Ea poate ascunde nu numai convingeri politice ale editorialistului, ci și socoteli legate de prosperitatea ziarului. Știut fiind faptul că reclamele de mîine pot fi obținute încă de azi, cititorul prudent trebuie să țină cont și de acest lucru dacă vrea să-și facă o imagine cît de cît corectă asupra lumii care îi cere votul.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
dorul de lumină, dorința spusului și chemările nespusului într-un orizont de interogație și cînt, de mirare și tăcere. Dan Laurențiu a "riscat" această întoarcere, a privit în urmă - "privirea lui Orfeu" - poate tocmai pentru a ne vesti - ceea ce trebuia "știut" - că poezia nu are trecut, că ea dezmărginește timpul". Parafrazîndu-l pe exeget, sîntem în măsură a constata că există și o critică orfică, ce "dezmărginește" aidoma poeziei, diferită de cea care mărginește prin observație clasificatoare, pedestră. Virgil Ierunca oficiază, de
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
dar o face cu virtuozitate, descriind volute ample, complexe și abrupte, nesfiindu-se să atingă deopotrivă sublimul și kitschul. Astfel superba coregrafie ultrastilizată este brusc înlocuită de fruste grosplanuri ale unor nuntași rurali care enunță pe note muzicale "morala" filmului. Știut fiind atît gustul pentru contraste violente cît și simbioza cîntec - dans - poezie. În cazul de față, pentru cinefilul versat "poezia" constă în sugerarea unei coperți de vis - flash-back ori flash-forward?! - căci protagonista pare a se trezi dintr-odată în iureșul
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
pare imposibil de păstrat. Sunt și tinereți răzbunate, întîrziate. Optzeciștii, obișnuiți cu gherila urbană și cu spiritul de corp, își refac în fel și chip ideile și idealurile pe care nu le-au putut împlini la vreme, din cauzele istorice știute. Deși, evident, ei nu mai sunt "tineri" și se văd, la rândul lor, combătuți de alții, nou veniți în arenă." Sîntem de acord cu Cristian Crăciun că în manualele alternative trebuie să fie incluși și scriitori tineri, în schimb nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
manualele școlare difuzează de multe decenii imaginea unor curente literare imuabil înscrise în tipare date. De tot atîta vreme cercetarea de specialitate găsește, pe baza unor atente investigații, comentarii, reeditări, exegeze, temeiuri să modifice, uneori să infirme de-a dreptul știutele verdicte. Așa se întîmplă în vremea din urmă cu unul din curentele cele mai fecunde ale literaturii române și anume simbolismul. Capetele lui de afiș, Lucian Blaga, și, respectiv G. Bacovia, încorporate odată pentru totdeauna în galeria marilor simboliști, se
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
adunat acasă. Îi plăcea și novitala care era, atunci, cinematograful, frecventat și în Capitală și la Iași, ca și teatrul. Și, cum se știe, făcea muzică (vioară), nefiind nici compozitor, nici instrumentist virtuos, ci un improvizator care "potrivea" melodii textelor știute. Dar educația sa muzicală, știe dl. Const. Călin, se limita la ceea ce deprinsese la școală, pe vremea corurilor patriotice și din cîntecele de mai subliniată popularitate. "Melosensibil, afirmă autorul nostru, el nu e totuși un meloman, un abonat, un "stîlp
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
eminesciene să tot releve, mereu, erori de lecțiune. Sper ca în curînd să se realizeze o ediție populară (fără facsimile) din această corespondență și, apoi, să se reconstituie întreg acest roman de dragoste, cu certe calități estetice, de tipul celor știute ale secolului al XIX-lea. Iar noul stoc epistolar să fie depus la B.A.R., unde se află toate manuscrisele eminesciene. Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit. Corespondență inedită Mihai Eminescu-Veronica Micle. Ediție îngrijită, transcriere, note și prefață de
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
Agerimea ei, feminitatea și cum bătea soarele matinal, puternic, în baia a cărei ușă rămăsese deschisă, razele reflectîndu-se în faianța albă. Starea de tranziție de la o clasă socială la alta. Locul unde caracterul uman slăbește preschimbîndu-se prea repede. Apare parvenitismul știut, au loc oscilațiile urîte. Vezi țăranii pe cale de a se orășeniza. Vezi excelența unui autor ca Marin Preda, imbatabil în mediul țărănesc, și penibil la oraș, în mediul citadin neasimilat. Țărani pe bulevardul central bucureștean punînd un cablu gros într-
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
CURENTUL, Tia Șerbănescu a publicat un bref antologic spunând exact ceea ce era de spus: că atunci când au pe cine, alegătorii se duc să voteze, idee în care se întâlnește cu Cristian Tudor Popescu, cu diferențele de abordare și de limbaj știute. Emoționați probabil de alegerile locale, autorii subiectului de limba română pentru capacitate, au încurcat Vizită cu Dl Goe, ceea ce pentru un elev ar fi echivalat cu pierderea examenului. Pentru autorii acestei enormități, ea a fost taxată ca o simplă scăpare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
tradus din franțuzește, coincide întru totul cu a mea. Calcurile răsar la tot pasul, și nu orice fel de calcuri, ci unele ca acestea: "Ea este înțeleaptă" (Elle est sage), "Mergi! mergi!" (Va! va!), "tu ai spus-o deja"1), "știut" (chut), "amoroasele" (les amoureuses), "ce frumoasă fortună"2), "tot ce putui face mai puțin"3), "comandantul" (= maiorul!), "Dar da" (Mais oui), "Reasigură-te, George" (Rasure-toi...4 ), "mi-am luat partida din acel refuz" (j'ai pris mon parti...5) etc.
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
dintre locuitorii Capitalei, grosolan manipulați de TVR condusă pe atunci de omul de cultură Răzvan Theodorescu ajutat de omul de presă Emanuel Valeriu. Ce efect a avut manifestarea "înaltului spirit civic al minrilor"? În afară de faptul că au murit șapte oameni știuți, împușcați pe la spate, că au fost bătuți bestial locuitori ai Capitalei pentru vina de a fi fost sau de a fi părut studenți sau intelectuali, că în societatea românească s-a produs o primejdioasă ruptură cu binecuvântarea președintelui de atunci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
de conjuncturi e Arghezi. Chiar și după atîtea decenii, poți să recunoști prototipurile reale din portrete. Strădanie, de altfel, inutilă, cîtă vreme autorul, o dată focul vărsat, cum se spune, ne oferă nu niște pamflete avînd în colimator personaje istorice bine știute, ci un bestiariu, colcăind de patimi animalice și foșgăind de gîngănii morale dincolo de mode și timp. Arghezi e un mizantrop sarcastic. Tabletele alcătuiesc un molitvenic sui-generis, voind parcă a scoate (la iveală!) tot răul din lume. Merită să citez cîteva
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
m-au preocupat și încă mă mai preocupă), nedreptățind, astfel, pe celelalte, cu deosebire cele, importante, despre Eliade și Cioran. Dar înaintea lor întîlnim un studiu dens despre romanul interbelic și problema canonului. Autorul se referă la cele două canoane știute: cel al înfruntării dintre modernism și tradiționalism și cel propus de dl Nicolae Manolescu în Arca lui Noe (1980-1983), cărora le aduce observații și reproșuri, cînd nu le chiar contestă. Cel dintîi canon, n-are dreptate autorul, reflectă o stare
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
C. A. Rosetti (directorul Românului), deși nu se știa și nu se știe dacă și el era de acord cu proiectul lui I. C. Brătianu și al lui Vodă Carol. Că Eminescu, gazetar, a polemizat neîmpăcat cu Românul, e un lucru știut și, aș nota, că, chiar dacă în unele cazuri punctuale avea dreptate, sub raportul perspectivei istorice dreptatea a fost de partea guvernului I.C. Brătianu care, în lunga sa guvernare, din iulie 1876 - martie 1888, (cea mai îndelungată guvernare din istoria politică
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
care a publicat-o. M-am aflat în contradicție cu autorul în aprecierile sale despre perioada regală a eroului său. N-am aflat (cu excepția capitolului despre exilul fostului rege) mai nimic nou despre eroul său. Totul e, pentru inițiați, bine știut. Dar inițiații sînt foarte puțini. Încît Editura Humanitas a făcut bine publicînd, în buna traducere românească a Monei Antohi, această carte. Paul D. Quinlen, Regele play-boy. Carol al II-lea al României. Traducere din engleză de Mona Antohi. Editura Humanitas
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
politice din afară și dinlăuntru, precum și cu întîmplările zilii, izgonind orice traduceri din scrieri străine, care neavînd nici un interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot îmbogăți literatura, Foaia noastră nu va cuprinde decît compuneri originale românești". Dar cărturarul avea știute, și în epocă, preocupări de istorie (publicînd cîteva lucrări, în 1837, cînd mai era la studii, în germană și franceză). De aceea, în noiembrie 1843, i se încredințează, la Academia Mihăileană de la Iași, un curs de istorie națională. Lecția de
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
o cană cu lapte/ lumina își revărsa// unde este?" (Printre roze). Ori această pictură a contrastelor, cu un grăunte de transcendență, comentată la modul umoral: "o casă foarte albă/ cu acoperiș foarte negru/ pe o pajiște foarte verde// imagine dintotdeauna/ știută/ aici și dincoace și dincolo// în față ni se năpustește/ îmi zgîrie ochii/ strig de plăcere" (Plăcerea). Ca și echivalarea, precum sub condeiul senzual-avîntat al unui Rabindranath Tagore, a frumuseții cu înțelepciunea speculativă: "ce frumoasă este/ floarea/ pe care o
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
o au de la fire, grăi Gligor. Trebuie să fie în înțelegere tainică cu pămîntul", își tălmăcește gîndul un personaj din La crucea din sat). Totul e fixat de la geneză, oamenii repetă, ca un ritual, mereu aceleași gesturi simple, în ocupații știute, moștenite din tată în fiu, fără surprize și posibile încălcări. "Bade Mitre! Ca în toate serile, și astăzi s-au hrănit porcii, apoi s-au închis, s-au muls vacile, apoi s-au adăpat, s-au adăpat și boii și
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
La crucea din sat. Realismul întruchipării nu este aici, ca într-o bună parte din producția lui Slavici de pînă la 1893, sufocat de etnografism. Contopiți cu natura, ale cărei taine le pot descifra după un alfabet numai de ei știut, oamenii satului au viața segmentată în cicluri, după un model împrumutat de la cadrul natural. Nu e vorba, desigur, de anotimpurile naturale, ci de momentele hotărîtoare care punctează ciclul existențial: căsătorie (precedată de ritualul logodnei), naștere, botez, moarte. Ca în tot
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
a văzut în centrul atenției a devenit doar Sabin Gherman. Am mari îndoieli că Sabin Gherman va strînge numărul de semnături de care are nevoie pentru a-și înființa partidul, chiar dacă își va duce campania și prin cimitire, după metoda știută, prin care în România morții reînvie atunci cînd e nevoie de ei. Totul e să știm să-i căutăm. Dar și în ipoteza că dl Gherman va aduna zece mii de semnături și-și va înființa partidul, va duce asta la
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
Rampa sau în Facla lui Ion Vinea, unde N. Carandino fusese destui ani nu numai secretarul general de redacție, ci factotumul efectiv, scriind, adesea, cînd - ca de obicei - directorul era de negăsit, chiar editorialul directorului. Iar Facla era o gazetă știut democratică, cu largi simpatii printre intelectualii democrați ai vremii. Mi-aduc aminte că am fost aleși, împreună, într-un juriu de premiere al Asociației Scriitorilor din București. Cînd juriul s-a întrunit pentru a delibera și decide, dl N. Carandino
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
primele sale manifeste: "Priviți-mă bine/ Sunt idiot, sunt un farsor, sunt un fumist/ Priviți-mă bine! Sunt urît, fața mea e lipsită de expresie, sunt scurt,/ Sunt ca voi toți"? Și, la Paris, în plină efervescență a dadaismului, componentă știută a suprarealismului, Tzara se declara împotriva artei angajate, precizînd că "nu poate exista angajament decît față de ansamblul vieții, în măsura în care poetul recunoaște în om centrul preocupărilor sale". Nu uita să se refere și la Holocaust, de unde poetul degajă tot o învățătură
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
discursului filosofic al lui Blaga, de unde G. Liiceanu, peste cîteva decenii, va emite ipoteza ratării acestui tip de filosofie). Un capitol special - deși deloc analitic - e intitulat "O generație cu (z)gardă de fier", în care sînt succint surprinși reprezentanții știuți ai convertirii la legionarism. "Important pentru mine aici este cum anume au răspuns unii dintre cei care se ocupau cu filosofia în acea epocă la această provocare: dacă și mai ales cum au căzut ei în ispită; cum anume s-
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
fi reușit să substituie, în percepția publică, spații geografice reale cu altele, cu originea în imaginar. (Foucault numește acest tip de hibrid ontologic heterotopie.) Cu concizie și claritate, mica monografie (40 de pagini cu scris mărunt - dar literații, e lucru știut, poartă mai toți ochelari!) oferă "fire" noi în interpretarea unui autor care merită mult mai multă atenție decît i se acordă, în general. Monica Spiridon - Ștefan Bănulescu (monografie), Editura Aula, Colecția �Canon", 2000, 20. 000 lei. Steagul sus! "Partea nevăzută
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]