391 matches
-
că trebuie să plasăm - și nu în afara grijii arătate de maică-sa, atentă, neîndoielnic, și la desăvârșirea educației fiilor - completarea instrucției lui Radu Popescu. Din pribegie se va întoarce un Radu Popescu cultivat, cu lecturi temeinice de istorie și geografie, știutor al câtorva limbi străine - latina, greaca, turca (că „era învățat în limba latinească”, ne asigura Anonimul Brâncovenesc, că știa bine turcește și îi frecventase pe geografii turci și arabi ne arată limpede textul cronicii sale). Brâncoveanu - deși îi cunoștea capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
metodă obișnuită de rezolvare a problemelor interne", și de forță, ca metodă obișnuită de rezolvare a problemelor externe). Dacă analizăm câmpul educativ școlar, trebuie să acceptăm că relația profesor elev este una esențialmente dezechilibrată. Dacă pe coordonatele cunoașterii profesorul este știutorul, în mod automat elevul este mai puțin știutorul (și nu este întotdeauna animat de dorința de a cunoaște sau, în orice caz, nu ceea ce oferă școala în planul cunoașterii); dar profesorul reprezintă în mod inerent și adultul, cel înzestrat cu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de forță, ca metodă obișnuită de rezolvare a problemelor externe). Dacă analizăm câmpul educativ școlar, trebuie să acceptăm că relația profesor elev este una esențialmente dezechilibrată. Dacă pe coordonatele cunoașterii profesorul este știutorul, în mod automat elevul este mai puțin știutorul (și nu este întotdeauna animat de dorința de a cunoaște sau, în orice caz, nu ceea ce oferă școala în planul cunoașterii); dar profesorul reprezintă în mod inerent și adultul, cel înzestrat cu autoritate (chiar putere), ceea ce înseamnă că elevul este
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
fiind adevărate. În fapt, analiza lui Bochenski este mai complicată, relevând existența a două tipuri de autoritate: autoritatea epistemică și autoritatea deontică. În mod evident, cele două tipuri de autoritate vor trebui să cunoască întemeieri specifice. Autoritatea epistemică este a știutorului, a aceluia care este competent într-un domeniu; orice propoziție care are girul său are o probabilitate crescută de adevăr. Plecând de la aceste elemente, Bochenski va defini autoritatea epistemică astfel: P (purtătorul, n.n.) este o autoritate epistemică pentru S (subiectul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
obliga pe elevi să facă alegeri responsabile pentru care, în viitor, vor trebui să-și asume consecințele (ne vom referi mai târziu la aceste aspecte care vizează managementul clasei). Autoritatea expertului, ca și în cazul lui Bochenski, este cea a știutorului. Deși, în mod implicit, textul lui Reboul susține ideea că și acest gen de autoritate poate avea o întemeiere, chiar dacă aceasta nu este întotdeauna strict rațională, ci ține mai degrabă de domeniul convingerii. Iar convingerea se întemeiază pe informațiile pe
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Cele trei rânduri de bănci clasice nu permit niciun aranjament și au consecințe constrângătoare (uneori dramatice) asupra procesului instructiv-educativ. În orice caz, aranjamentul trebuie gândit în funcție de tablă (locul unde se "oficiază" arta de a-i introduce pe cei mai puțin știutori în "substanța" științelor) și de posibilitatea profesorului de a avea sub control întreaga sală de clasă și de a interveni rapid în orice direcție; • comunicarea (eventual, pentru clasele mici, scrierea chiar pe tablă) consecințelor unor comportamente indezirabile; • selectarea elevilor care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
4); eu (4); a învăța (4); meticulos (4); moral (4); sigur (4); sincer (4); băiat (3); brav (3); carte (3); conștient (3); devotat (3); model (3); muncă (3); neconștiincios (3); organizat (3); politicos (3); punctual (3); recunoscător (3); respect (3); știutor (3); abil (2); admirație (2); ambiție (2); apreciere (2); bărbat (2); bravo (2); calculat (2); cu capul pe umeri (2); cîine (2); copii (2); conștient (2); conștiință (2); creștin (2); își dă seama (2); demn (2); dreptate (2); facultate (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
informare (2); informat (2); istorie (2); înțelege (2); învățare (2); limba (2); limbi (2); lumină (2); materia (2); necunoscutul (2); nimic (2); nou (2); noutate (2); om (2); persoane (2); siguranță (2); sociabil (2); socializare (2); stil (2); școală (2); știutor (2); vedea (2); viața (2); -; a acumula; admirator; aduna; amic; analiza; ani; anturaj; Aristotel; arta; atotștiutor; avea; băiat; bătrîn; bogăție; bucurie sufletească; bună; bunicul; caiet; caută; căruță; ceva; cine; pe cineva; cîștigat; copil; cretă; cunoaște; a nu cunoaște; cunoaștere; curios
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obișnuit; obraznic; omul; oportunitate; orgolios; palpitații; parțial; pasiune; pasiv; pădure; persoană; a place; îmi place; plictisitoare; poate; porumbel; nu prea; preocupat; profesie; proiect; provocare; sclipitor; scop; seminar; semnificativ; sexy; sofisticat; sport; sticlă; străin; studiu; sunt; super; surprins; știre; de știut; știutor; tare; teamă; tentant; trebuie să îl iau; cu tolc; tot timpul; totul; urît; valoros; variabil; vedere; vernisaj; veste; video; zi; zîmbet; zvon (1); 761/252/79/173/0 iute: ardei (170); rapid (127); repede (78); ager (41); iepure (23); picant
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
atelier(2); aur(2); bătrîn(2); calitate(2); cizmar(2); clădire(2); construcție (2); făuritor(2); fierar(2); îndemînatic(2); învățător(2); lăcătuș(2); lut(2); mare(2); meșteșug(2); mînă(2); profesional(2); profesor(2); putere(2); sculptură(2); știutor (2); unelte(2); abilități; albă; anapoda; angajat; apreciere; apt; artă; în atelier; atent; de aur; bani; bețivan; bijuterii; bogat; brav; bucătar; bun la ceva; bun la toate; bunicul; calificat; capabil; capodoperă; cizmă; clește; construi; construcții; creator; croitor; cuie; cultură; cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
umflat; umor; unitar; unitate; uriaș; de valoare; valorificare; viața; de-o viață; vinde; vorbește; zecimale(1); 793/186/54/132/0 priceput: deștept (146); îndemînatic (52); meșter (47); iscusit (41); descurcăreț (36); isteț (35); bun (33); înțelept (17); harnic (15); știutor (15); cunoscător (11); inteligent (11); înțeles (11); nepriceput (10); abil (9); la toate (8); om (7); prost (7); talent (7); talentat (7); meseriaș (6); maestru (6); în toate (6); copil (5); apt (4); as (4); atotștiutor (4); capabil (4); conștient
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prezent; prezență; prinde; problemă; proces; profesor; rapid; a nu răspunde; rău; a reacționa; a afirma; receptiv; receptor; repetă; responsabilitate; rezolva; rezolvare; scaun; scrisoare; scurt; sens; serios; servici; silitor; sincer; sociabil; socializare; a da socoteală; spațiu; strigăt; studentul; sună; școală; știi; știutor; tac; tăcere; a telefona; la temă; temă; tot timpul; tîrziu; tocilar; tot; tu; tupeist; tutelar; ură; ușor; verifică; vesel; vine; vîrtos; voce; vorbire; zici; zii(1); 788/286/94/192/0 rău: bun (117); bine (47); cîine (29); om (29
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); nimic (6); noutate (6); afla (5); a învăța (5); școală (5); știre (5); a afla (4); da (4); înțelepciune (4); învățat (4); știri (4); vedea (4); bun (3); cultură (3); informare (3); înțelege (3); învățare (3); nu știu (3); știutor (3); nu știi (3); a nu ști (3); află (2); avantaj (2); bine (2); citire (2); conștientiza (2); cunosc (2); curios (2); documentat (2); face (2); a fi la curent (2); informații (2); împlinire (2); încredere (2); înveți (2); minte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
jurnalismul apare în ochii elitei sociale și intelectuale ca o subliteratură, fără valoare și prestigiu. Despre aceasta vorbe(te Rousseau în 1755: "Ce este un periodic? O lucrare fără merit și fără utilitate, a cărei lectură neglijată și disprețuită a știutorilor de carte nu face decît să ofere femeilor și nerozilor vanitate fără instruc(ie". Și mai tîrziu, despre acela(i lucru scrie (i Diderot în Enciclopedie: "Toate aceste hîrtii sînt hrana ignoranților, resursă a celor care vor să vorbească și
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
astfel disponibil pentru realizarea mai eficientă a altor obligații pedagogice: poate să observe și să Îndrume mai degajat activitățile independente ale elevilor, să-i sprijine În consolidarea cunoștințelor și formarea competențelor. Profesorul se transformă astfel dintr-un „mentor” a toate știutor Într-un partener cu mai multă experiență care participă alături de elevii săi la dezbaterea unor probleme științifice de actualitate. Comunicarea bilaterală profesor-elev dobândește astfel un dublu sens. Ea nu mai Înseamnă numai dialog Între profesor și elev, ci mediază dialogul
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Brăescu, Aglaia, căsătorită Popovici și bunica maternă a scriitorului Sergiu Adam, Dumitrache Brăescu - bunicul doctoriței Ecaterina Brăescu Stănică și Tinca Oprișan, mama profesoarei Safta Tălmăceanu, pensionară în Blaj. Răzeși foarte vrednici și înstăriți, Brăeștii erau cu mulți ani în urmă știutori de carte. Bunicii paterni ai doctorului Alexandru Brăescu au fost postelnicul Simeon Brăescu și postelniceasa Bălașa Brăescu, ce au trăit la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Fratele lui Neculai Brăescu, numit Neculache Brăescu a
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
Atrabiliară, umoarea neagră, se transformă, ca la Charles d'Orléans, în interpretarea lui Starobinski, în cerneală". Iată un citat prin care se poate defini arta eseistică a lui Virgil Podoabă, de o altitudine și o probitate intelectuală ieșite din comun. Știutor de elină și latină, de limbi romanice, italienizant, superinformat pe textele marilor filosofi ai culturii, autorul nu întoarce spatele anecdoticii, biografismului savuros, făcând din cartea sa un exemplar exercițiu de admirație, analiză și interpretare. Castalian cultivator al etimologismului de sorginte
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
slujba literaturii române, de la cronicari până la autori din anii '70 - '80, reprezintă o carieră profesională comparabilă cu cea a lui G. Călinescu sau De Sanctis, dar și parabola civică a unui stoic, a unui cartesian îndrăgostit de eseurile lui Montaigne. Știutor pe de rost al liricii argheziene, este prieten de-o viață cu năbădăiosul Ion Barbu (extraordinare sunt glosele marelui critic pe ediția poetului îngrijită de Dinu Pillat) în care intuise rasa de artist dar și amoralitatea, iresponsabilitatea politică a aceluia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
hazul și larma tot iscată de vorbele sale de duh îi veni patima autorlîcului. Era analfabet (Moses Schwarzfeld, care i-a alcătuit o primă ediție în "Biblioteca pentru toți", credea că omul lui știa să citească în limba ebraică.), căuta știutori de carte cărora le dicta "opera" sa, apoi o dădea la tipar, desfăcîndu-și singur tirajul. Se povestea că își dicta zicerile de-a dreptul zețarilor (un Cucu a fost mereu citat) care, apoi, le imprimau. Schwarzfeld a relatat că, odată
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
e nimic de zis. Aron Densusianu (reprodus cu studiul din mai multe numere ale Revistei critic-literare din anii 1894-1896, deși capitolul din Istoria limbei și literaturei române, ed. II, 1894, era mai concis și mai interesant) e un om instruit, știutor al literaturii române și europene, incapabil să înțeleagă însă noutatea poeziei lui Eminescu. Avea un gust conservator, dar studiul lui nu denotă nici rea voință, nici nu e preocupat să-l coboare pe poet de pe soclu. Unele din observațiile sale
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
nimeni că el se vrea continuatorul legionarilor, Becali a mai zis că s-a terminat cu ei. Meritul lor în ochii lui Becali? ,Erau patrioți !" M-am gîndit că după emisiunea de la Realitatea TV, vreunul dintre consilierii lui Becali, mai știutor de carte decît patronul PNG, îi va povesti acestuia ce au făcut legionarii în România. De la asasinatele politice, la asasinarea evreilor pentru vina că erau evrei. Civili neînarmați ale căror cadavre au fost batjocorite la abator de ,patrioții" admirați de
Cămasa morții la second hand by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12526_a_13851]
-
al mai multor ridicule năstrușnicii rostite sau și scrise cu adolescentină inocență și superbă încredere nonșalantă în sine, de niște inși a căror presupusă intimitate cu cărțile, sugerată de titluri academice, de funcții culturale oficiale sau de vecinătăți cu adevărați știutori ar fi trebuit să-i facă foarte circumspecți față de propriile certitudini, adepți fără scăzământ ai îndoieli cumpătate. Una din cele mai ridicule năstrușnicii auzite și citite, despre care pot depune mărturie, privește istoria literară (documentară!) și s-a-ntâmplat acum
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
că filosoful încearcă, fără putință de tăgadă, să-i facă pe cei doi vorbitori să ajungă, prin schimbul lor împlinitor de replici, la cunoaștere/înțelegere. Nu contează cine ajunge primul - locul schimbându-se în funcție de calitatea argumentelor: Tânărul Prieten și Mai Știutorul hărțuindu-se cu o multitudine de întrebări, depășind neînțelegeri și practicând desțeleniri pentru ca, în final, să ajungă la acea complinire, dialogul nefiind o luptă în care se câștigă sau pierd bătălii, ci un teatru al confruntărilor împlinitoare „sub blânda lumină
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
cuvintelor să se în-ființeze“? Dialogul trebuie să-l facă pe participant să ajungă „prin propria bănuială“ să vadă „adevărul celor auzite“, să ducă la umplerea, fie și parțială, a „golului“, unde cuvintele se află în slujba „predeterminărilor composibile...“, spune Mai Știutorul, „dar și contopite“, adaugă Tânărul Prieten. Dialogul este „datul întâlnirii“, se împlinește în relația vorbitor/ascultător, relație biunivocă, structurându-se în acel „a-fi-în-lume“, după cum spune un discipol al său. Astfel, cuvintele se încheagă și capătă o altă valoare decât cea
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
depinde de noi - la „plăpânda candoare, neistovita candoare a atotcuprinderii, a atotpătrunderii (crux veritatis), așteptarea îndelung răbdătoare, vibranta așteptare ș...ț a ceea ce va să se arate“. Finalul din Sarea pământului îi aduce pe interlocutori la un prag unde Mai Știutorul cere un răgaz spre a-și aduna puterile, întrucât, spune el „pentru nimic în lume n-aș vrea să nu-l putem trece“ spre a ajunge dincolo. Acel „dincolo“ s-a materializat de-a lungul a doisprezece ani în Eu
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]