535 matches
-
tril de păsărele colo , lacrimă de rouă flori trezindu-se și ele . A venit iar o zi nouă ! Și lumina se mărește pătrunzând întreaga fire . Soarele zâmbind sosește , cald mângâie-n dezmorțire . De prin vremile apuse Babele cu tot soborul șușotesc.Noaptea se duse , iată Sfinxul ... dă onorul ! Veverițe aleargă-n brazi căptușind cămări aparte . Strâng de zor și ieri și azi fiindcă iarna nu-i departe . Fluier scurt răsună-n stâncă dat de țap avertizare spărgând liniștea adâncă : - Ciutelor , pericol
MUNTELE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373986_a_375315]
-
Acasă > Poeme > Dragoste > MAI ÎNȚELEGI CÂNTAREA VÂNTULUI ,IUBITE ? Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Mai înțelegi cântarea vântului ,iubite ? Mai înțelegi cântarea vântului ,iubite ? Îți amintești cum șușotesc bătrânii tei... Cand valul serii își așează pe frunte Un nimb de taină din același vis . Mai înțelegi glasul nopții,iubite ? Cu zumzetul îndrăgostiților ce se iubesc... În seri senine , printre stelele albe Unde șoaptele rămân nemărturisite. Mai înțelegi trecutul
MAI INTELEGI CANTAREA VANTULUI ,IUBITE ? de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375579_a_376908]
-
dorm, să pot asculta discuția lor. Mi s-a părut că pun ceva la cale și că se fereau de mine. Așa credeam eu în mintea mea de copil. Nu aveam mai mult de nouă-zece ani în acea vreme. Ei șușoteau că așa erau învățați țăranii să vorbească când intrau în pat, pe șoptite. Vorbele lor le deslușeam destul de greu. Mi-am adus aminte, din cele auzite, că în timpul zilei când mă jucam cu cercul prin curte cu vecinul meu Petrică
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
înalt, era vânos, agil, șiret și foarte ager. Simțea când îl păștea primejdia și de fiecare dată reușea să se eschiveze, să scape de bătaie sau alte nenorociri. La o nuntă a observat doi bărbați care-l priveau urât și șușoteau între ei. A simțit că-i coceau ceva. A intuit cam ce vor. În pauză și-a lăsat vioara la vedere și le-a urmărit mișcările. Tipii căutau vioara lui. Când i-au văzut-o, unul a spus: uite-o
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
-te imediat când vorbesc cu tine! Atunci, de parcă ar fi fost fulgerată, eleva tresări și se ridică fâstâcită în picioare, orientându-și țanțoș întreg corpul într-o poziție gata de atac. - Ce te-am întrebat? - A... Întreaga clasă începu să șușotească “rolul țăranului român în opera lui Marin Preda...”, sărindu-i în sprijin, în timp ce Ramona, cu urechile ciulite, căuta o soluție rapidă de a ieși din impas. - Păi..., "Universul rural oglindit în opera lui Marin Preda", răspunse ea amintindu-și tema
CAPITOLUL DOISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372367_a_373696]
-
în zbor vertical aripi pe care culoarea se joacă. uneori aleargă în stoluri albe ningând peste verdele câmpurilor alteori razboinici zboară deasupra apelor astăzi mă pierd în albul zăpezii negăsind trilurile de care să mă agăț de cer ascult cum șușotesc apele în adâncuri povești despre zmei îmi povestesc rădăcinile. azi nu mai sunt om sunt doar o întindere albă atotcuprinzătoare ascultând clopoțeii sunând la gâtul îngerilor, privind cum albul acoperă întunericul. din sufletul meu ies aburi oasele mele ard în
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
la plimbare și atingem repede creasta. Încercați, fie de este de deal, munte sau doar de visare. Priveliștea îți taie respirația, chiar și vântul își reduce avântul atins de măreție. Copacii se răsucesc, îmbrățișează, alungesc sau doar ating cerul. Frunzele șușotesc, câmpia mângâie pasul pastrând nemuritoare culoarea. Brațele întinse ne învârt, lumina încălzește, ramul odihnește, făr de zor, neputințe sau tristeți! Covor gros îmbracă cărarea, lângă, solul rodește ciuperci și sufletul liniște! Referință Bibliografică: Creasta / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CREASTA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372980_a_374309]
-
-n fiecare floare, dragostea ca o chitară. Cântec nou, de înflorire, strălucește în privire / Și iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară?! Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară / Iar zefirul unduiește firul ierbii ce-mi zâmbește. Pădurile șușotesc, frunzele se-nveselesc / Și obrajii-mi se roșesc, c-au aflat cât te iubesc! // Cântec nou, de înflorire strălucește în privire. Primăvara dă de știre, vieții de a ei sosire / Și mă-nvăluie-n iubire, armonie, strălucire / Și iubesc a ei menire
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
pași în jurul celor două amazoane, analizându-le gesturile, apoi, întorcându-se pe poteca dinspre hanul mare, păși nepăsătoare, admirând priveliștea din jur. Câțiva bărbați curioși îi admirau grația și privirea semeață. Aela și Liliana o urmară la câțiva pași distanță, șușotind, râzând și dându-și coate. Deodată, doi călăreți apărură din senin pe poteca, ce lucea în ultimele raze ale soarelui.Caii păreau turbați, scoțând aburi în amurg. -La o parteee! se auzi vocea autoritară a unuia dintre călăreți. Talestri și
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
pe mine!). Între timp a ajuns și belgianul chior îmreună cu alți doi negrotei. Mă țintea cu pușca amenințător „Qu'est-ce vous niggers chuchotez la? Est-ce que vous voulez que je chauffe le cylindre de le fusil sur vous?” (ce șușotiți acolo, negroteilor? Vreți să încing țeava puștii pe voi?) „Tocmai îmi zicea să mă las prins, că mă ajută el să scap mai târziu.” Belgianul chior n-a stat pe gânduri. Și-a schimbat ținta și l-a împușcat pe
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
întrevederi cu o entitate aparținând speciei X, se putea întâmpla ca, pentru un timp, unele dintre ele să își schimbe temporar „adresa de... corespondență”. Cu toate acestea, cele care scapau unor astfel de întâlniri, mai găseau puterea de a mai șușoti în glumă pe la colțuri, mimând nepăsarea: „domn’ doctor, am alunecat și am căzut drept într-o...sondă”. Gândindu-se o clipă la această posibilă întâlnire, Paula constată că tot ceea ce simțea, era doar indiferența. Tăcea ore în șir stând cu
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
începu să înainteze prin încăpere, călcând desenul în picioare. Mergea încet, uitându-se în stânga și în dreapta, cercetând în permanență zidurile castelului. Ajunse în fața coridorului. În timp ce pășea prin el auzi un scârțâit. Îndreptă lanterna spre ușa prin care a intrat și șușoti: -David? Tu ești? Etrius observă ceva straniu. El era sigur că a lăsat ușa prin care intrase deschisă. Dar acum era închisă. Cine a închis-o? Sau ce? Etrius îl strigă din nou pe David. Nu primi niciun răspuns. Era
CASTELE CAP III de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345066_a_346395]
-
au blagoslovit cu unele cuvinte, precum: bezmetic (bezmatok=stup fără matcă), (a)boscorodi (bascaraditi), bubă (buba), cotigă (kotiha), ș.a. Cum s-a întâmplat? Probabil când niște ucraineni s-au oprit la o cârciumă, i-au văzut pe românași că tot șușoteau. Un ucrainean nervos le-a strigat: șto bascaraditi? S-au amuzat românașii, iar de atunci, tot...boscorodesc. Apoi, ucrainenii ar fi văzut un bețiv cum dădea cu capu-n gard și au exclamat stupefiați: ăto, bezmatoc! Cei din jur au
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
enigma. Așadar, femeile care râseseră cu atâta poftă, se așezaseră grupuri-grupuri, în jurul călușarilor. Puțin mai departe, tinerele fete chihoteau, privind pe furiș la mutul necăjit de femei. Bărbații stăteau la o distanță mai mare. Râdeau și priveau ironic la femei, șușotind între ei. Copiii...erau împrăștiați printre toți. Călușarii s-au așezat în cerc. Au aruncat bețele-n cerc și au împreunat mâinile a rugă, cu ochii închiși și capul plecat. Părea că se rugau cu toții. Parcă împietrise și mulțimea, într-
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
nemișcării inventând-o. Dă dimensiune acestei lumi, iubirea mea! Dă culoare și măsură aerului! Că doar el știe bemolii silabelor nesilabisite... Și asta fiindcă m-ai purtat în tainicul loc al înălțimilor... unde timpul s-a oprit în loc, unde norii șușotesc și copacii din noi înfrunzesc! Referință Bibliografică: Tăcerea / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1982, Anul VI, 04 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
TĂCEREA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378088_a_379417]
-
care, se afla în permisie de câteva zile. Era încorporat la Marina militară, la Costanța. Era bine pregătit. S-a aruncat în apă. Mai ieșea la suprafață, să-și umfle plămânii cu aer. Toți priveam înmărmuriți. Numai profesorii, mai alături, șușoteau ceva cu șoferul. - Dați-vă la o parte, să mă arunc, să mor lângă el. Nu mai am pentru cine trăi, țipa maică-sa. Câțiva oameni au apucat-o de mână și au ținut-o pe loc. La un moment
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
ți-ai găsit?! Imperturbabilă, mai strecoară și: -Le purtați la palton sau la scurtă? -La palton, că vine iarna! Aveți? mai rostesc, dar mai încet de astă dată, observând că-n jurul nostru chibițează niște doamne. Tipele se-arată ultragiate. Șușotesc, arătându-se pregătite să intervină. -Domnule, v-aș propune să veniți mâine cu paltonul! Tare aș fi plecat lăsând-o mofluză pe aiurita de vânzătoare... Dar, din stânga mă-nghiotea o mână puternică. Gestul îl făcea senioara grupului privitor, îndemnându-mă facial
INOVATIV IN EXTREMIS de ANGELA DINA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376782_a_378111]
-
aici. Mă simt bine. Ia-mă acasă, mamă! Te rog mult! - Iulica mea dragă, a zis doctorul că aceste trei zile vor fi importante pentru... - Nu mai suport, mamă, înțelege-mă, te rog! Asistentele și infirmierele îmi zic "violata" când șușotesc între ele și râd de mine. Mă simt groaznic. Sunt o anonimă fără nume. Sunt „violata” și atât! Au venit unele bolnave din alte saloane să mă vadă. M-au întrebat dacă mi-a plăcut, mamă! Asta m-au întrebat
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
de iubire Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară. Cântec nou, de înflorire strălucește în privire Și iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară?! Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară. Câmpurile unduiesc, firul ierbii îngeresc, Pădurile șușotesc frunzelor, ce înverzesc Și obrajii-mi se roșesc, c-au aflat cât te iubesc! Cântec nou, de înflorire strălucește în privire. Primăvara dă de știre, vieții de a ei sosire Și mă-nvăluie-n iubire, armonie, strălucire Și iubesc a ei menire
SUNT PRIMAVARA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372781_a_374110]
-
Orologiul bate... Orologiul bate, peste Cetățuie, Ora lui târzie, în acorduri sumbre Înscăunând tăcerea ce pe ziduri suie- O Regină-a nopții cu supuși de umbre... Luna trece tristă-n raze sidefii, Zidurile negre măturând în cale. Vântul încrețește-oglinda Dunării Șușotind în frunze doina lui de jale. Priveghind în noapte cu ochii de stele Căutând zadarnic călător pe drum, Tânăra prințesă-nșiruie mărgele Pe obrazul palind, clipe numărând. Cu inima arsă rugăciuni rostește Cerului, să-i ducă veste din Cetate, Voinicului
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
te regăsesc pe malurile reciRatacit în gândul astral.gabrielaenerusu... XIV. MAI ÎNȚELEGI CÂNTAREA VÂNTULUI ,IUBITE ?, de Gabriela Rusu, publicat în Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017. Mai înțelegi cântarea vântului ,iubite ? Mai înțelegi cântarea vântului ,iubite ? Îți amintești cum șușotesc bătrânii tei... Când valul serii își așează pe frunte Un nimb de taină din același vis . Mai înțelegi glasul nopții,iubite ? Cu zumzetul îndrăgostiților ce se iubesc... În seri senine , printre stelele albe Unde șoaptele rămân nemărturisite. Mai înțelegi trecutul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
strecurat iar vesmântul de flori ... Peste cantul amintirii în clipele tăcerii Ce au murit, cu visele ne-mplinite-n zori . Mai înțelegi cântarea vântului ,iubite ? gabrielaenerusu ... Citește mai mult Mai înțelegi cântarea vântului ,iubite ? Mai înțelegi cântarea vântului ,iubite ? Îți amintești cum șușotesc bătrânii tei...Cand valul serii își așează pe frunteUn nimb de taină din același vis .Mai înțelegi glasul nopții,iubite ? Cu zumzetul îndrăgostiților ce se iubesc... În seri senine , printre stelele albeUnde șoaptele rămân nemarturisite.Mai înțelegi trecutul trecut ,iubite
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
sentințe grele. Stiut-ai cu un gând să-mi înflorești în vise Și zorii să-i adapi cu roua de pe pleoapa. Mi-ai dăruit chiar zborul, cu aripi larg deschise, Și-n cufărul trecutului căderile se-ngroapa Bezmetice furtuni mai șușotesc pe-afară Când tunetele toate vor să răstoarne cerul. Seninul se revarsă senin, că dintr-o călimara Și liniște e-n suflet, și-n glastra e misterul.. Referință Bibliografica: Glastra din suflet... / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GLASTRA DIN SUFLET... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375756_a_377085]
-
forfotă, multă lume adunată. Alimentați-le curiozitatea pentru filme de toate genurile, astfel încât să-și piardă și timpul liber degeaba și să adoarmă obosiți. Țineți-i ocupați, ocupați, ocupați. Și când se întâlnesc la biserică, puneți-i să bârfească, să șușotească, să se înghesuie la miruit și la anaforă, așa încât să plece acasă fără nici un folos dobândit. Aglomerați-le viața cu atâtea cauze „bune”, încât să nu mai aibă timp să ceară și să primească putere de la Iisus. Să nu mai
ŞEDINŢĂ ÎN IAD de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379261_a_380590]
-
roșii și pline. Mă întrebam în același timp dacă nu cumva murisem și toate câte se întâmplau în jurul meu nu erau altceva decât vedenii premergătoare morții. Un accident cu mașina. Parcă ghicindu-mi gândurile negative, superba ființă din brațele mele șușoti: - Trăiești, dragul meu, trăiești și nu ne vom mai despărți vreodată ! Aș fi vrut s-o întreb unde mă aflu și ce se întâmplase cu mine, dar nu puteam să tulbur aceste momente unice din viața mea. Am coborât cu
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]