271 matches
-
se poate și basta să vorbești în România despre corupție, hoție, șpagă, machiaverlâc, politicianism de mahala, sforării de orice fel, panglici scoase pe nas, pe urechi, pe ochi, pe gură, pe fund, fără ca să nu apară la orizont umbra lui șuie dându-și cu părerea sau luând apărarea escrocilor. Șeful acesta când este, sau nu este beat, caută să-și bage nasul peste tot, să controleze tot, să măsluiască chiar și ce nu este de măsluit, să spurce tot ce i
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Șef de Trib de Cotroceni), credeți-mă, pe cuvânt, că nu se poate. Nu se poate și basta, să vorbești în România despre corupție, hoție, șpagă, machiaverlâc, politicianism de mahala, sforării de orice fel, fără ca să nu apară umbra lui șuie, dându-și cu părerea, sau luând apărarea escrocilor. Șeful acesta, când nu este beat, sau chiar și atunci, caută să-și bage nasul peste tot, să controleze tot, să măsluiască chiar și ce nu este de măsluit, să spurce tot
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pe aleile scrâșnind de nisip. Și ce faci aici? Ce ți se pare că fac? Încerc să mă cazez. - La ăștia vrei tu să te cazezi? Păi tu nu vezi ce nebunia dracu-i aici? Se uită demonstrativ peste coada șuie de pălării și șepci, își trosnește sonor palmele asudate, pe urmă, lovit de o idee: Știi ce? Tu întoarce-te la coadă și dă-mi mie actele să-ncerc o mișcare cu ăștia, bine? Și te chem eu când e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Cu un colind am geruit-o și-am pus pe ea beteală De gânduri felurite, de file ca la școală... În geam, pe vârf de munte, lumină-i o gutuie, Cu puful moale și-ochii mari se uită într-o șuie. Iubirea noastră-i pe un munte, sus. Sunt singură prin ea mereu. Iubitu-i dus Să caute ceva, s-aducă o podoabă În casa de la lingură zidită de o babă. Un lemn în sobă zvârl acum, pocnește jarul Și-o
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
unii și altora în cap... Să fie clar, n-ai văzut și n-ai auzit nimic, gestionare, ascultă încoace la noi, că altfel o să dai de dracu!... S-a-nțeles?... îl prevenise milițianul cel gras și fălcos, cu un glas șui și răgușit, numai că reprezentantul "organelor" nu știa că lumea aflase totul de la bătrânul pădurar chiar în cursul acelei dimineți, când slujbașul forestier dăduse pe la cooperativă, ca să se întărească cu o țuică și să-și descarce și el sufletul, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de miez și să n-o fi scobit, găurele-găurele, cu coada unei penițe. Se adunau în capătul străzii, lângă Filantropia, cu luminări aprinse în boșarii goi, acoperindu-i cu palmele, să nu se stingă lumina. Bătea un vânt rece și șui, și băieții se strânseră cu pepenii la un loc, să vadă al cui e mai frumos. Au nimerit în spatele casei lui Tănase. Gunoierul era plecat, că altfel nu i-ar fi lăsat. Cum au nimerit, tocmai unde avea omul o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bărbia ascuțită. Să se fi înțeles, și nu credeai că pică tocmai acum. Drumurile bătute, cum treceai de circiuma lui Stere simțeai un fum înecăcios de gunoaie, dulce-iute, parfumat ca para putrezită, tot ai fi tras pe nas! Ușa veche, șuie, abia ținută în țîțînele ruginite, neunsă cu gaz de când lumea, scârțâia lung, și în prag se arăta mama pământului, a de-o 344 seamă cu timpul, Marghioala. Mai albise, te uitai prin ea: obrazul, cum e pergamentul. Nu mai vedea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-mi era rușine - dar atunci nu mai știam ce-i cu mine - să ies beat în lume. Să mă duc beat de dimineață la serviciu, să discut cu feluriți amețit, să duhnesc permanent a băutură, cu limba împleticită, cu scrisul șui, ilizibil și toate celelalte, multe și penibile. Deși - cu o lașitate pe care încerc s-o reprim - îmi pare ușor rău că nu s-a găsit cineva atât de tare, cu atât de multă putere asupra mea, care să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
am întîlnit acum câțiva ani. De fapt el m-a recunoscut. E geolog și are trei copii... Ce-aș putea face pentru Florence?" Doamna Miga sorbi încă o înghițitură de cafea rece. Panglica îi alunecase pe ureche. Căpătase aerul acela șui, specific bătrânilor pe care-l dau neglijențele vestimentare. "Mă enervează îngrozitor Ioniță! Se uită la mine ca un imbecil și face pe el de frică. Parcă mie îmi arde de ocheade." Șerbănică Miga nu dormea. Ținea ochii închiși morfolind între
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
voce de gheață: ― Știi ceva? M-aș da cu capul de pereți! Azimioară tresări. Încercă să zâmbească. ― Îi venim noi de hac! ― Ești convins? Melania e un număr mare! Probabil prea mare pentru mine! Dacă n-ar avea privirea asta șuie ar arăta destul de bine, reflectă maiorul. Chiar frumușel. Genul napolitan..." Dascălu surâdea rotindu-și ochii prin birou. Declară pe un ton firesc: ― În locul vostru, m-aș muta acolo la muzeu, c mai elegant. ― Nu e rea ideea. O să ne gândim
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
zile o urmăriți într-un mod, în sfârșit, cam insistent, pe domnișoara Scurtu. Insistențe penibile care s-au izbit de o indiferență glacială. ― Ce?! Grigore Popa se sufoca. Eu?! Eu... După... Căuta ceva grosolan, crâncen. Adică umblu după insecta aia șuie? După fecioara asta păduchioasă pe care... Cristescu îl întrerupse: ― Ca să-l citez pe domnul Matei, marile pasiuni izbucnesc de multe ori atunci când te aștepți mai puțin și vizavi de cine nu te aștepți... ― Uluitor!! ― Tot domnul Matei presupunea că... În
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
afișe cu nu știu care partid politic. Mai pe urmă, acel partid politic a fuzionat cu nu știu care alt partid, s-a mai și unit, apoi, cu un alt petecuț de partid, și-apoi, cu încă vreo două-trei din astea, ca să facă, ziceau șuii din conducere, majoritate. și, buni răi, cum erau, au reușit să se adune, încropind o majoritate. Care, mai încolo, s-a și mai consolidat, încât, a reușit să pună căpăstrul pe capul celorlalte entități politice. Pe mine, dracii dracilor, m-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
buldozere, excavatoare, betoniere, basculante, utilaje de compactare, de forat, de tunelare, ori În birouri și locuințe, föhnuri, copiatoare, cuptoare, frigidere sau congelatoare, Într-un cuvânt, voi toate cele care n-ați cunoscut nicicând intenția perversă a minții omenești sau umbletul șui al piciorului, ascultați-mă! O jalnică imitație a noastră numită om, lipsită de carte tehnică și de certificat de garanție, construită dintr-un aliaj efemer de nervi, unghii, păr și sânge, s-a instalat la conducerea lumii pe care noi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
tiin?ele individuale, [?i] ac?iunea coercitiv? pe care el o exercit? asupra acelora?i con?tiin?e�. Chiar dac? �n fă?a adversarilor s?i nu ezit? s? �ng?duie c? �sociologia nu este altceva dec�ț o psihologie șui generis�, Durkheim nu se �ndoie?te absolut deloc �n sinea lui de singularitatea sociologiei ?i, poate, de superioritatea să �n concertul disciplinelor de cunoa?tere, care const? esen?ialmente �n capacitatea ei de a da seama de fenomenele sociale că
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și pasiune străbate o scriitură a cărei trăsătură evidentă este eficacitatea: nu-i lași romanele din mână; ție, cititorului, ți se face foame de citit la contactul cu povestea foamei naratoarei. Deși nu găsești nimic din sensibilitatea literaturii moderne, experimentale, șuie, hărțuitoare cu comoditatea cititorului, nimic din acumularea lentă a detaliilor Înspre explozia estetică mereu amânată, recunoști la Amélie Nothomb un gust perfect În orice e legat de viață, o cuceritoare noblețe a fulguranței; o gheișă care „stă mereu deasupra”. Cosmetique
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o Înca cameră, În afară de a ei, providențial, pentru o eventuală revelație care se nimeri a fi Fio. Pentru ca decorul să nu pară, totuși, prea puțin straniu, autorul mai adaugă, pe post de animal de casă, un cameleon, colocatorul celor două "șuie paparude". Acum, dacă Între timp ați Înfulecat mai multe clătite cu Fio, să vă mai spun că modul ăsta de convivialitate se nuumește "serată toxică" și subvertește o altă marotă de-a societății de consum, obsesia ecologicului. Dar tot n-
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Lou vaginu-i cânta Apollinaire,/ Tamariușka, eu ție ce aș putea să-ți cânt?/ Piersica-nchisă-n flăcări de rouă și piper/ Păzită de un înger cu lancea tremurând?// Trifoi-drăguț cu patru petale de amor/ Plușate de-o femeie nostalgică și șuie?/ o, lasă-mă să-ți mângâi cu gura un picior/ Până acolo unde piciorul geamăn suie" etc. El va fi cultivat, cu insistență, în toată erotica lui Emil Brumaru, inclusiv în cea nerușinat lascivă ori de-a dreptul trivială din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
eliberatoare”. Ostașii acesteia îl cotonogesc însă mai rău decât horthiștii. Stabilit sub regimul democrat-popular la București, virtualul fin intelectual devine ofițer superior de Securitate, însărcinat, într-un episod al romanului, cu rechiziționarea obiectelor de patrimoniu din casele foștilor demnitari. „Lălăită, șuie și desărată” - în estimarea autorului (evident insidioasă) -, povestirea nu e în Cartierul Primăverii... decât pretext. Pe canavaua narativă sunt incrustate situații, momente epice, profiluri detașabile, de un interes uneori captivant, dezvăluiri senzaționale. Acestea nu sunt produsul ficțiunii, unele apar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
un text critic, cu vădite înrâuriri bergsoniene, "își datorează caracterul propriu-zis poetic, prezenței, radiantei, acțiunii transformatoare și unificatoare a unei realități misterioase pe care o numim poezie pură [s.n.]"13. Ca să o cunoaștem, trebuie să ne plasăm, printr-un salt șui generis, în "la zone profonde ou fermente l'inspiration" [zona profundă [a propriului suflet, acolo] unde fermentează inspirația]14, si, printr-o mișcare à rébours, ambele imaginare, să suim pantă, ce conduce spre sursă ei. Invenția artistică autentică și experiența
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
lactee, La surpări de curcubee, - În Firida ce scânteie eteree. În ciclul Domnișoara Hus poetul intră în folclorul suprarealistic, expurgat de noțiuni. Conjurația duhurilor infernale este tot ce s-a scris mai turburător după Mihnea și baba: Buhuhù la luna șuie, Uhù, Scorpiei surate, Pe gutuie să mi-l suie, Să-l întoarcă dandarate, Ori de-o fi pe rodie: Să nu-i rupă vrun picior Buhuhù la zodie; Câine ori Săgetător! Facultatea de a defini memorabil este puțin comună: Plecăciune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scos din panoplie o veche carabină Să fiu pândar de toamnă pădurilor secrete, Voi împăia o piele în pod sau de perete Ca să-mi răzbun amarnic pe-o singură jivină Totala-ngălbenire ce va să se arate, Adusă-n blăni de șuie sălbăticiuni roșcate. EUGEN JEBELEANU ȘI ALȚI POEȚI Eugen Jebeleanu, care voia în poezie "puritățile din ape și din cer", "incendii" "în diamant", barbiza excesiv, dând indicații de facultate poetică în descrierea parnasiană a unei cești: Văd timp de bătălii. Leat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
90 262 28.190 43. C.S.V. Slobozia Slobozia 28.196 160 400 44. C.S.V. Stolnici Stolnici 28.188 200 50 45. C.S.V. Schitu Golești Schitu Golești 28.195 170 553 46. C.S.V. Stoenesti Stoenesti 28.194 54 346 47. C.S.V. Șuiei Șuiei 28.191 100 1.600 28.192 48. C.S.V. Stalpeni Stalpeni 28.193 120 485 49. C.S.V. Ștefănești Ștefănești 28.186 100 1.488 28.187 50. C.S.V. Tigveni Tigveni 28.197 250 0 51. C.S.V. Teiu Teiu 28
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
262 28.190 43. C.S.V. Slobozia Slobozia 28.196 160 400 44. C.S.V. Stolnici Stolnici 28.188 200 50 45. C.S.V. Schitu Golești Schitu Golești 28.195 170 553 46. C.S.V. Stoenesti Stoenesti 28.194 54 346 47. C.S.V. Șuiei Șuiei 28.191 100 1.600 28.192 48. C.S.V. Stalpeni Stalpeni 28.193 120 485 49. C.S.V. Ștefănești Ștefănești 28.186 100 1.488 28.187 50. C.S.V. Tigveni Tigveni 28.197 250 0 51. C.S.V. Teiu Teiu 28.198
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
Aninoasa 17. Godeni 4. Arefu 18. Lerești 5. Berevoiești 19. Mioarele 6. Boteni 20. Nucșoara 7. Brăduleț 21. Poienarii de Muscel 8. Bughea de Jos 22. Rucăr 9. Bughea de Sus 23. Sălătrucu 10. Cepari 24. Stoenești 11. Cicănesti 25. Șuiei 12. Corbeni 26. Valea Danului 13. Corbi 27. Valea Iașului 14. Dâmbovicioara 28. Valea Mare-Pravăț Comune parțial în zona montană - 6 1. Cetățeni - cu 1 sat component: Valea Cetățuia 2. Hârtiești - cu 2 sate componente: Lespezi, Lucieni 3. Mușătești - cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
Aninoasa 17. Godeni 4. Arefu 18. Lerești 5. Berevoiești 19. Mioarele 6. Boteni 20. Nucșoara 7. Brăduleț 21. Poienarii de Muscel 8. Bughea de Jos 22. Rucăr 9. Bughea de Sus 23. Sălătrucu 10. Cepari 24. Stoenești 11. Cicănesti 25. Șuiei 12. Corbeni 26. Valea Danului 13. Corbi 27. Valea Iașului 14. Dâmbovicioara 28. Valea Mare-Pravăț Comune parțial în zona montană - 6 1. Cetățeni - cu 1 sat component: Valea Cetățuia 2. Hârtiești - cu 2 sate componente: Lespezi, Lucieni 3. Mușătești - cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]