1,603 matches
-
joacă soarele la tâmple, Să știi, mi-au -nflorit doi ghiocei, Mirosul și parfumul lor- îmi umple, Doar golul ce-a rămas -n ochii tăi. Oriunde ești,-ntoarcere-te cu gândul Să te cuprind cu ultima alinare Și -atuncea când va șuiera și vântul, Șoptindu- ți la ureche-a mea suflare. Gândește -te că gura mea tânjește - Să -ți prindă mângâierea din sărut; Izvorului îi spun: cin' te iubește? Pe brațele acestui cald ținut. pictură: Samuel Moise Referință Bibliografică: Soarele la tâmple
SOARELE LA TÂMPLE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1457207099.html [Corola-blog/BlogPost/376442_a_377771]
-
iernii: iată cum arată lumea dinaintea ochilor mei. Turmele pântecoase trec prin zăpadă iar uleiul își trimite chemările dinspre staule. În acastă oră târzie, în timp ce-și face efectul nuca vomitatorie ca smocul de bumbac îndesat în lăuntrul rănii, șuieră frânghiile depuse în inima mea, șuieră numerele. Îmi arde țeasta încinsă de prevestiri, doar că zeii vorbesc despre incredulitate: și sunt mai secreți decât niște unghii ascunse-n omăt. Ah voi lente zile, aripi deasupra umbrarelor, ființe ce mă numiți
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
ochilor mei. Turmele pântecoase trec prin zăpadă iar uleiul își trimite chemările dinspre staule. În acastă oră târzie, în timp ce-și face efectul nuca vomitatorie ca smocul de bumbac îndesat în lăuntrul rănii, șuieră frânghiile depuse în inima mea, șuieră numerele. Îmi arde țeasta încinsă de prevestiri, doar că zeii vorbesc despre incredulitate: și sunt mai secreți decât niște unghii ascunse-n omăt. Ah voi lente zile, aripi deasupra umbrarelor, ființe ce mă numiți cu o insistență plină de ape
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
-mi tulbur mințile cu acest „Rodiu nebun”, cu pofta lui matinală de a pune întrebări „a perdre haleine”: Rodiul nebun Poftă matinală de-a pune întrebări „a perdre haleine” În aceste curți copleșite de alb unde bate vântul de sud Șuierând prin cămări arcuite, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel înfiorat în lumină, risipind râsul lui roditor Cu pizmuiri de vânt și de șoapte, spuneți-mi, este rodiul nebun Ce se zbate-n frunzișurile nou-născute în zori Dezvăluind înaltului toate culorile
Din nou despre poeții greci by Ion Brad [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
adevărată junglă, în care oamenii rătăcesc precum niște năluci prin locuri întunecate și întinate. Omul, asemenea celui de zăpadă, este rece, înțepenit de gerul lăuntric ce-i intră-n oase, trist și singuratic „Și ninge... ninge enervant... tulburător.../ Cu viscol șuierând, nămeți mă doboară.../ Zăpadă-n suflet, în gânduri și în dor.../ Un trist Om de Zăpadă, agoniind să mor!” Om de zăpadă (p. 112) Volumul ne prezintă două imagini ale omenirii la o distanță de peste două mii de ani, între care
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1493199142.html [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
către Iov:/ „Ți-am repetat de o mie de ori;/ ce mi-a rămas de spus e atât:/ De piciorul dumnezeului tău/ leagă-ți ștreangul de gât,/ spânzurat, visătorule,/ ca un diamant.”/ Apoi bărbătește, cu mâna în șold,/ îl cheamă șuierând/ pe amant.//” (Nevasta lui Iov, p. 69). Poet al religiosului, Dumitru Ichim impune implicit prin Psaltirea apocrifă ... o pedagogie teologică, în sensul că realizarea individualității se realizează atunci când conștiința păcatului îi permite „omului suferinței” (v. Iov profețește despre omul suferinței
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/petre_isachi_1496150259.html [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 440 din 15 martie 2012 Toate Articolele Autorului Peste ruine razele lui Ra, răspândesc aur lichid Umbra lui Keops mai stăruie în asfințitul opal Ibiși grațiosi peste apele deltei cercuri închid ,,Thot! Osiris”!... șuieră vântul în pletele lui Imhotep, Imobil e doar sfinxul, străjer sub marea piramidă Hieroglifele-și revarsă antice incantații, acum mute În valea regilor, faraoni jefuiți pornesc prin câmpia aridă Spre Teba! Spre Teba! acolo unde giganții de piatră nu mor
AEGYPTOS de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Aegyptos_mihai_condur_1331847745.html [Corola-blog/BlogPost/354797_a_356126]
-
despre statele de plată ale României nu facem vorbire. Prietenii știu de ce! Ca să potolesc ofuscata, am pledat „nevinovat”, luându-mi de partea mea singura protecție ce mai rămăsese nezvârlită în capul meu - anume pe Cea Divină. Astfel că i-am șuierat otrăvitei o urare cât se poate de creștinească: „Taci, hoașcă, ori te spun lui Dumnezeu!”. Urare ce a avut efectul scontat, dar nu din pricină că partea reclamată s-ar fi temut întrucâtva de Cel Atotputernic, ci din oftică și invidie că
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nume_de_cod_%60mamaia%60_florentina_loredana_dalian_1355821831.html [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
deschid calea spre dalbi nori, Ce trec peste punți, unind vremuri din depărtări, Când trupul șezând in iarba verde-ntinsă-n zări Admira nestingherit câmpuri lungi de flori... Glasul trenului ce străbătea-ntinderea Sună prelung în ecoul timpului de-acum, Șuierând printre amintiri și spațiu, prin drum, De parcă a oprit in loc de-atunci vremea!... Astăzi, plimbând sufletul prin al vieții rai, Ascultând ale pământului șoapte line, Plutind în neștire nopți întregi și-albe zile, Se-aude-n vale al amintirilor grai... Referință
PĂŞIND DESCULŢ PRIN ROUA AMINTIRILOR... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1468203478.html [Corola-blog/BlogPost/350746_a_352075]
-
viață alinând tăcerile pietrelor am învățat râsul, am auzit drumul, am șoptit în urma cuvântului, tunetul cerului din nopțile toate am știut de ce marginea tăcerilor amână răspunsul pentru puțină visare am înțeles că poți închide ochii peste tabloul neutru ce-mi șuieră numele să fiu culoarea în urletul lupilor pentru că sângele meu ți-ar spune despre pași ți-aș spune că ne vom închina cuvântul în bătaia vântului Autor Dorina Șișu Dublin - Ireland Referință Bibliografică: ți-aș spune că / Dorina Șișu : Confluențe
ŢI-AŞ SPUNE CĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ti_as_spune_ca.html [Corola-blog/BlogPost/366695_a_368024]
-
a năpustit asupra mea și mi-a dat o labă în căciulă de mi-a tuflit-o până la gură. Încă o labă după ceafă și m-a trântit în noroi, cu fața în jos. Apoi s-a aruncat peste mine, șuierându-mi la ureche: -Să nu țipi! că te omor! Era de țipat? Am scâncit ca șoricelul în gura pisicii, chițăind : -Da’...să-mi lași traista și bățul! -Taci, mă! a șuierat din nou namila, în timp că mă ușura de
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
fața în jos. Apoi s-a aruncat peste mine, șuierându-mi la ureche: -Să nu țipi! că te omor! Era de țipat? Am scâncit ca șoricelul în gura pisicii, chițăind : -Da’...să-mi lași traista și bățul! -Taci, mă! a șuierat din nou namila, în timp că mă ușura de bolindeți. Apoi s-a ridicat și a fugit. M-am ridicat și eu plângând. Eram murdar de noroi și-mi venea să urlu de disperare. Am început să bâzâi : -Hâââ! Bolindeții
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
căzut ca un bleg! Nu! Trebuie să mai colind să umplu traista și nu le mai povestesc nimic. Dar...fatalitate! Namila mă urmărise și eu n-am observat. Iar s-a repezit la mine, iar m-a pleznit în ceafă șuierând : să nu țipi că te omor! Iar am scâncit : dar să-mi lași... De data asta, namila îmi spuse : -Îți las, mă și un bolindete, dar du-te dracului acasă că iar mă faci să te urmăresc toată noaptea! Am
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
singură vorbă) își încheia porunca procuratorul Ponțiu Pilat, cu un proverb din scrierile lui Plaut. Marcius Cenna înfășură documentul și apoi îl puse în mâna celui care citise. -Asta este pentru Sinedriul vostru în cazul în care vor o explicație! șuieră acesta printre dinți. Iudeii începură să vocifereze însă centurionul le întoarse spatele fără să le mai spună nimc și se îndepărtă după ce mai privi încă o dată către Iisus care agoniza pe cruce. La ordinul centurionului Gaius Cassius legionarii făcură zid
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1396128712.html [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
1422 din 22 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului IARNĂ Toarce de un timp bunica, Rezemată de cuptor, Toarce leneș și pisica, Sforăind pe pat, sonor. Șoarecii au prins de veste Și cămara e al lor, Iar afară se pornește Vântul, șuierând ușor. Chiar și omul de zăpadă Astăzi pare relaxat, Fulgii-ncep din bolți să cadă Într-un iureș legănat. Ciorile-și alungă frica, Pe sub nori, din câmp se-ntorc, Doar bunica și pisica Stau în liniște și torc. Referință Bibliografică
IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1416671795.html [Corola-blog/BlogPost/372039_a_373368]
-
bolovănoase avea gura mare cât o peșteră. Când se înfuria, ochii îi ieșeau din orbite, se măreau ca niște faruri alburii, fălcile i se umflau ca niște baloane uriașe. Plutind prin depărtări, hăulind și urlând asurzitor, din gura-i căscată șuiera vijelii printre dinții rari ca niște colți de stâncă, spulberând totul în cale, într-un zgomot infernal. Era înzestrat cu multe perechi de aripi care-i permiteau să zboare cu viteza unui reactor. Când zbura și șuiera furios, spulbera totul
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
gura-i căscată șuiera vijelii printre dinții rari ca niște colți de stâncă, spulberând totul în cale, într-un zgomot infernal. Era înzestrat cu multe perechi de aripi care-i permiteau să zboare cu viteza unui reactor. Când zbura și șuiera furios, spulbera totul în cale: smulgea acoperișurile, purtându-le prin hăurile văzduhului, azvârlea în ceruri crengile copacilor și casele oamenilor, precum și mașinile de pe șosele.Ușor se mânia și sufla ca turbatul, și multă vreme mai trecea până când se potolea. Acesta
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
cea mai fioroasă, arcuită ca o seceră, , nasul ca un cioc de barză, în gură doar doi dinți de oțel, ca niște ghimpi, zburând călare pe o mătură purtată de doi nori alburii. Cu un mănunchi de nuiele plesnea norii, șuierând afurisenii. Și ținea Cloanța la chilia ei o namilă de lup, cu colții mari de oțel, care ronțăia copacii cei mai groși ca pe morcovi. Îi zicea LUPUL COLȚ FIOROS, cățelul Cotoroanței. Dar celelalte babe? Una, COCÂRJATA, cu o cocoașă
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
de triști încât nu am putut rezista tentației să-i pun o întrebare: rugați-vă la Domnul, pentru liniștea sufletului ei obosit. Tânărul, cu fața pământie și cu sprâncenele dese, ce îi acopereau sticlirile ochilor lui negri ca tăciunele, îmi șuieră cuvintele pe care și acum le mai aud în mintea mea: „neajutorat mai ești sihastrule, încă pământul nu ți-a arătat destul de multe din tainele lui. Când Doamna s-a dat în mâinile morții a cerut mai întâi încuviințarea Fiului
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 by http://confluente.ro/Umbra_doamnei_de_la_poenari_stefan_lucian_muresanu_1329501607.html [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
un profesionalism salvator, el a reușit să scoată mașina din lanțul de curbe, dar ne-a ieșit în față o linie ferată cu bariera pusă. Am trecut prin ea, în iureșul groazei, iar la câteva secunde după noi a trecut, șuierând înfiorător, un tren accelerat. În afară de această întâmplare, am alături de Ion Drăgoi amintiri minunate, cu prisosință! L-am prețuit și admirat pe Ion Drăgoi. I l-am propus lui Gheorghe Zamfir să îl încorporeze în orchestra sa, una în vogă atunci
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Benone_sinulescu_o_viata_re_aurel_v_zgheran_1389561127.html [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
cu tot ce era mai rău: tocuri, gene false, ciorapi de plasă, epilat, sutien, rochie, perucă, lentile de contact, unghii false, plus două bucăți vârfuri de suzete băgate în nas. Totul strângea, jenă, durea, lacrima, iar tetinele alea din nas șuierau că Darth Vader care respiră greu. După o oră vedeam în ceață, nu îmi mai simțeam degetele de la picioare și mă strângea părul în cap. Totul a părut muuult mai ușor la următoarele gale după ce am trecut prin școală "cum
Finala Te cunosc de undeva. Câștigătorul, ales dintre cinci finaliști by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/101725_a_103017]
-
ÎNDURERATE PLÂNG Nori de plumb aleargă repezi, ca mânați de un blestem. Ploaia bate-n ropot geamul, desfrunziții arbori gem. Fulgere brăzdează cerul în sinistrele culori, Spre meleaguri însorite pleacă ultimii cocori. Vântul cată-n drum opreliști, printre crengile uscate, Șuierând ca un bezmetic peste-nvolburate ape. Frigul îți pătrunde-n oase, întunericul apasă. Doamna nopții și-a veciei își ascute vechea coasă. Presimțind venirea morții, câinii urlă a pustie, Sufletul se nalță-n ceruri, pe lugubra simfonie Plâng pe piatra
PLÂNG de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1435758023.html [Corola-blog/BlogPost/369768_a_371097]
-
membre, indiferent de „valul” care le-a adus aici și indiferent de momentul la care au spus „da” pentru a fi primite în selectul club. Așadar, dacă ascultăm vocea establishment-ului împărtășim la unison spiritul pro Uniune. În același timp șuieră printre steagurile de la Bruxelles, mai vocal sau mai în surdină, un vânticel de naționalism. „Frumusețea” acestei dezbateri, încă decente și exploratorii, este că scepticii sunt de acord între ei (vă amintiți reacțiile de susținere pentru guvernul Tsipras venite anul trecut
Brexit-ul, intriga ce a schimbat simțitor scenariul poveștii europene. Chiar are Europa o oportunitate de creștere până în 2020? by https://republica.ro/brexit-ul-intriga-ce-a-schimbat-simtitor-scenariul-povestii-europene-chiar-are-europa-o-oportunitate-de [Corola-blog/BlogPost/338535_a_339864]
-
năzbâtiilor ... XXXI. SUB SEMNUL LUPULUI, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016. Seara cobora peste sat cu piruete amețitoare, biciuind văzduhul plin de fluturi albi și jucăuși cu cravașa de argint a vântului, ce își șuiera poveștile printre pletele pădurii. Iarna încă mai respecta tradițiile în acele vremuri aspre, dar deosebit de frumoase prin simplitatea lor. Prin anii '60, societatea plină de cicatricile adânci ale războiului terminat de ceva vreme, bâjbâia într-o luptă strânsă cu sărăcia
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
laptelui matern. Era singură acasă ca de obicei, căci omul său muncea de luni ... Citește mai mult Seara cobora peste sat cu piruete amețitoare, biciuind văzduhul plin de fluturi albi și jucăuși cu cravașa de argint a vântului, ce își șuiera poveștile printre pletele pădurii. Iarna încă mai respecta tradițiile în acele vremuri aspre, dar deosebit de frumoase prin simplitatea lor. Prin anii '60, societatea plină de cicatricile adânci ale războiului terminat de ceva vreme, bâjbâia într-o luptă strânsă cu sărăcia
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]