5,299 matches
-
Actualizănd un proiect mai vechi, te ăntreb, iubite prietene, dacă n-ar fi nevoie de mine la Institutul de istorie literară, pentru lucrări pe care le-aș execută an calitate de colaborator extern, ăn regimul muncii an acord (...) Cred că șunt, astăzi, printre puținii universitari care nu colaborează an nici o formă cu Institutele Academiei, cărora aș dori să le pot deveni util. Cum ămi spun că s-ar putea ăntămpla că oferta mea de lucru să fie primită favorabil, aștept un
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
an mare adancime Si cand, luptănd, la spumă, sus, ajung Tovarășul de luptă să-l străpung? Nu m-am legat și cu cuvantul Să al slujesc? Au care-i legămăntul? Ce-am rupt vreodată, aspru sau perfid? Ești Musaget și șunt Apollonid. Deci drumul nostru-alături să-mplinim: Ne tragem dintr-o spița; ne iubim! Peste două zile șosea răspunsul lui Călinescu: "Am scos din cui lira mea plină de praf, dar instrumentul e cu totul dezacordat, ăntrucăt acum toate atențiile mele
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
Apollonid. Deci drumul nostru-alături să-mplinim: Ne tragem dintr-o spița; ne iubim! Peste două zile șosea răspunsul lui Călinescu: "Am scos din cui lira mea plină de praf, dar instrumentul e cu totul dezacordat, ăntrucăt acum toate atențiile mele șunt pentru orgă la care execut ăScrinul negruă. Ca să nu las să treacă o penibilă tăcere, ați scriu, provizoriu, o explicație an proza. N-am crezut niciodată că lealul, bravul Vianu ar putea comite o felonie. Șunt fericit că o astfel
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
acum toate atențiile mele șunt pentru orgă la care execut ăScrinul negruă. Ca să nu las să treacă o penibilă tăcere, ați scriu, provizoriu, o explicație an proza. N-am crezut niciodată că lealul, bravul Vianu ar putea comite o felonie. Șunt fericit că o astfel de neăntelegere ne-a dat prilejul să ne simțim mai aproape și a produs delicatele, reconfortantele versuri, care-ți fac cinste că poet și ca om. Te ămbrătisez cu toate mainile sufletului meu". (vezi "Scrisori către
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
sau Mircea Vulcănescu. Cu totul remarcabil, prin ineditul abordării și suplețea argumentației, se dovedește textul lui Aurel Jiquide, Caragiale văzut de un pictor. Sagacitatea lectorului completează în mod fericit intuițiile artistului: "Opera lui Caragiale cere un corespondent imediat în plastică. [...] Șunt nuvele din Caragiale care se vor pastelate ușor, acuarelate, de asemenea, oameni creionați cu un vîrf ascuțit, alții pe care trebuie să-i faci cu o bidinea muiata vîrtos în negru. [...] Caragiale mărturisește în fiecare schița și în fiecare nuvelă
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
Peste cîteva luni, în octombrie 1919, îl va evocă, tot într-un necrolog, pe prietenul său mai în vîrstă, poetul și publicistul A. Steuerman-Rodion. Acest poet minor, care a scris sfîșietoarele versuri " Tu nu mă vrei, o țară/ Eu, totuși, șunt al tau"(citate, în Istorie, si de Călinescu), care a făcut războiul ca medic, s-a sinucis: "În Iesul acesta de pînă acum trei ani, Rodion a vrut să trăiască. E un obicei pe care-l au oamenii și Rodion
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
cum privește retrospectiv "concurență" să cu Nichita de la începutul anilor '70, cînd critică îi așeza pe același podium, Ilie Constantin răspunde: "O luptă pentru primul loc în generație, între Nichita și mine? Nici nu putea fi vorba de așa ceva: eu șunt mult mai modest și mai orgolios decît atît... De la început, l-am admirat nespus - știam o mulțime de poeme ale sale pe dinafara! Locul lui natural era în fruntea noastră. În plan intelectual, dacă eu învățăm mult și repede, Nichita
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
personalitate creatoare, pentru înălțarea ei în abstracțiune și metafizic. Unul din poeții de curte ai lui Lorenzo de Medici, Bartolomeus Fontius, se rostea astfel, într-o Carmina a sa: "Tempora nunc tandem per te Saturnia surgunt/ Nunc surgunt artes, nunc șunt în honore poetae" ("Grație ție renasc acum ale lui Saturnus vremuri/ Artele se-naltă acum, acum sînt la mare cinste poeții"). Artiștii și gînditorii adunați în preajma Magnificului erau încredințați de ciclitatea unor epoci saturnice, prielnice eflorescentei artelor, ca și răsplătirii
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
nicăieri... - Care? făcu Bixiou. - Debitorul este mai tare decît creditorul. - Oh! exclama Blondet, eu, in ce ai spus, văd parafrazaraea unei vorbe de-a lui Montesquieu, vorba în care se concentrează Spiritul legilor. - Ce vorba? întreba Finot. - Legile - explică Blondet, - șunt niște pînze de paianjen peste care muștele mari trec și în care rămîn doar cele mici. - Unde vrei să ajungi? îl întreba Finot pe Blondet. - La guvernul absolut! exclama acesta. Singurul guvern care poate reprimă faptele rele care încalcă legea
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
și sînt, la urma urmei, de nepovestit. M-am gîndit, în sinea mea, la un termen, la un cuvînt care-mi plăcea și pe care il auzeam des în ultima vreme. La inenarabil. Inenarabilul, în loc de aici zace iepurele, sau aici șunt lei. Mă rog, tot ce nu se poate, si gîndi, si rosti!... Misterul. L-am somat în cele din urmă pe domnul Georges să-mi relateze, așa, de suvenir, măcar una din stricatele aventuri petrecute prin 1932 în elegantul sau
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
îngăduindu-mi să ajung pînă în anii '80 cînd reîncep să țin un Jurnal de tip clasic ce-ar suporta, la nevoie, publicarea necomentată. Cum de la moartea mamei în închisoare, timp de peste 20 de ani, n-am mai ținut jurnal șunt nevoită să reconstitui din corespondență, din cîteva note, din jurnalul lui Virgil Ierunca (care imi servește pentru un fel de plagiat din memorie) cele petrecute sau resimțite. Dacă aș avea pretenția să reconstitui toate episoadele de istorie literară cărora am
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
realitate a implacabila - dar și o scuză. Deoarece "La apă Vavilonului" se vrea o ușă deschisă înconjurată însă de mai multe porți închise. Totul nu e spus, deoarece totul îmi aparține și uneori nu mi-l spun nici mie însămi. Șunt locuită de demonul discreției și nu-l pot contrazice decît parțial. D.J.: De ce nu transcrieți chiar nimic din paginile care povestesc viața Dumneavoastră domestică, să zicem, muzica pe care o ascultați, programul la redacția Europei libere, unde mîncați, unde vă
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
-și sacrifice idealul pentru o himera cît de cît concretă, S.F. este prototipul acelui fel de aristocrat care se "face" prin-tr-o mare știință a negarii prejudecăților de orice fel și se desface printr-o credință idealista în prejudecăți. Poemele lui șunt poemele celui care neagă, la început, totul, chiar faptul că le scrie, ca apoi, să construiască, cu oboseală, obiectul desfigurat (descompus) cu furie. Cînd concentrate și interiorizate (Poeme sororale, Sobolanca) cînd desfășurate pe spații mari și intangibile, poeziile lui Sergiu
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
celui care neagă, la început, totul, chiar faptul că le scrie, ca apoi, să construiască, cu oboseală, obiectul desfigurat (descompus) cu furie. Cînd concentrate și interiorizate (Poeme sororale, Sobolanca) cînd desfășurate pe spații mari și intangibile, poeziile lui Sergiu Filip șunt o fugă, permanentă, șunt un fel de acțiune ideală, centrifuga, însă, din care cad, uneori, picături, bolnave, de sudoare. Departe de a scrie o poezie apocaliptica, precum scriu unii critici, S.F. scrie, ca orice aristocrat, la modul feudal, adică, fără
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
început, totul, chiar faptul că le scrie, ca apoi, să construiască, cu oboseală, obiectul desfigurat (descompus) cu furie. Cînd concentrate și interiorizate (Poeme sororale, Sobolanca) cînd desfășurate pe spații mari și intangibile, poeziile lui Sergiu Filip șunt o fugă, permanentă, șunt un fel de acțiune ideală, centrifuga, însă, din care cad, uneori, picături, bolnave, de sudoare. Departe de a scrie o poezie apocaliptica, precum scriu unii critici, S.F. scrie, ca orice aristocrat, la modul feudal, adică, fără dorința de a se
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
este de două ori ascuns (acoperit). De aici oboseală atît de caracteristică a poemelor și, uneori, cruzimea și violență imaginilor care rup membrana nucleului și izbucnesc, fierbinți, în afară. Dorința de a scrie și de a se proiecta în ideal șunt la fel de puternice pe cît este de puternică disponibilitatea autorului pentru histrionism. O singură dată a considerat Sergiu Filip că este bine să fie un histrion în scris ("Povestea poetului și a părului de porc"), într-un poem fluviu, cu personaje
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
fie un histrion în scris ("Povestea poetului și a părului de porc"), într-un poem fluviu, cu personaje, ca într-o tragedie antică, pe dos. În general, histrionismul este păstrat cu multă grijă pentru viața de toate zilele, iar textele șunt despărțite de această viață aproape fizic. Și histrion în viață, si utopic-crîncen în text, autorul este copleșit de forțe multiple și de neputința de a alege. Tot ceea ce este apropiat îl atrage și tot ceea ce este îndepărtat îl obosește și
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
forțe multiple și de neputința de a alege. Tot ceea ce este apropiat îl atrage și tot ceea ce este îndepărtat îl obosește și-l îndepărtează. Dar îndepărtarea devine u-topie în scris și imediatul devine repudiat (în afara amorului) tot în scris. Poemele șunt consecință acestui fel scindat de a fi pretutindeni și tot timpul. Niciodată și tot timpul aici și acum și acolo și dincolo. Histrion și bolnav, vindecat și sănătos, S.F. își regizează poemele și își etalează textele. Poemele regizate șunt un
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
Poemele șunt consecință acestui fel scindat de a fi pretutindeni și tot timpul. Niciodată și tot timpul aici și acum și acolo și dincolo. Histrion și bolnav, vindecat și sănătos, S.F. își regizează poemele și își etalează textele. Poemele regizate șunt un fel de teatru textual. Între scris și viața, între viață și moarte. Cînd mincinos și plin de o melancolie sfîșietoare, cînd cuprins de un gol imens ce-i împinge viață și scrisul, pîna dincolo. Teatru și poezie, text și
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
îi pune mîna lui rece pe umeri aceeași realitate primește un sens. Pentru S.F. sensul este mai presus de realitate. De aici ruptură și motivația utopiei. Autorul parcurge un drum de la o realitate interioară la o realitate exterioară, dar amîndouă șunt scrise cu decentă și deferenta față de realitatea respectivă. Decentă și deferenta autorului șunt, de fapt, atributele indiferentei autorului față de realitate. Și oscilant și scindat și conștient, S.F. este un mare neputincios în fața realității (realului). Forța lui S.F. de a fi
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
S.F. sensul este mai presus de realitate. De aici ruptură și motivația utopiei. Autorul parcurge un drum de la o realitate interioară la o realitate exterioară, dar amîndouă șunt scrise cu decentă și deferenta față de realitatea respectivă. Decentă și deferenta autorului șunt, de fapt, atributele indiferentei autorului față de realitate. Și oscilant și scindat și conștient, S.F. este un mare neputincios în fața realității (realului). Forța lui S.F. de a fi patologic, adică de a se prăbuși în imagini, se convertește, uneori, într-o
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
suma faptelor săvîrșite, chiar dacă aceste fapte l-au dus la un moment dat la dezastru. Or, Ungaria, după octombrie-noiembrie 1956 fusese nimicita, redusă la zero de tancurile sovietice. Mai era un lucru, pe care il transcriu abia acum, din prudență. Șunt, pe lîngă fapte, si gesturi, răsplătite, chiar dacă, în vremea comiterii lor, ele păreau absurde, nechibzuite... Știu, din presa străină pe care aveam s-o citesc ulterior, ca un general ungur, tînăr, care condusese luptele revoluției, si de al cărui nume
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
a răsărit pe dalele Casei Scînteii la etajul șapte... Soarele m-a trădat/ a luminat deopotrivă gunoaiele și zăpada". Efectul e lugubru cel mai adesea și poeta se teme de eșec, autoportretul femeii ("Atît de muncita (...)/ jupuite în carne îi șunt degetele a/ spălătoresele degete în apă amestecata cu lacrimi/ și albind rufele murdare ale istoriei") șochează prin franchețe autoarea riscîndu-si tot talentul discursiv pe o singură carte. În dorința de a-si afirmă talentul, poeta combină registrul banalului cu registrul
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
intonează galeriile echipelor de fotbal spun totul: Scoateți cuțite, scoateți topoare / Să facem crimă în Ștefan cel Mare / Să curgă sînge, să curgă sînge / Să curgă sînge de cîine spurcat sau Mama m-ai făcut stelist / Să omor un rapidist; / Șunt cu Steaua pîn^la moarte / Și cu pumnu-mi fac dreptate." Excesive, fanatice în idolatria pentru echipa lor și în ură pentru cluburile cu care concurează, galeriile au căpătat un tip de mentalitate neonazista.* Fiindcă acum suporterii diferitelor echipe și-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]
-
dreapta (neo-nazy), implicîndu-se chiar și în viața politică din România. Urîm haosul și mizeria umană (parveniții și țiganii!!!, adică steliștii și rapidiștii)". Acești microbiști înfierbîntați pot fi foarte ușor manipulați politic, ne atrage atenția autorul articolului: "Galeriile echipelor de fotbal șunt o masă de manevră ideală. Sînt formate, în bună măsură, din tineri debusolați, multi dintre ei șomeri, veniți pe stadion din ăcartierele-dormitoră ale marilor orașe să-și defuleze frustrările. Șunt o masă deja fanatizata, cu spirit gregar, care nu operează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]