6,446 matches
-
viața/ pasiunea/ profesiunea). Altădată, ,,cronica edițiilor" se transformă în micromonografii privind, de exemplu, contribuțiile lui P.P. Negulescu în filosofia culturii (P.P. Negulescu despre geneza formelor culturii) ori proiectele reformatoare în ,,chestia țărănească" ale lui Radu Rosetti (Radu Rosetti și problema țărănească). Cum, la fel, în paginile acestor cronici se simte distinct căldura unui flux al amintirii, o ,,înfiorată nostalgie reculeasă" (care înconjoară ,,relicve sentimentale" - cărți, desigur! - și figura unui prieten, numit ,,antifascistul meloman"), dînd o turnură narativă textelor al căror obiectiv
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
îl reduce la o imagine idealizată, emfatizînd de pildă metaforele vieții tradiționale (pastorală și agrară) și eliminînd zona vulgară, cuvîntul obscen sau înjurătura. în dezbaterile stilistice românești se instalează treptat o discontinuitate artificială: între o oralitate populară exclusiv pozitivă ("graiul țărănesc", "limba vie a poporului") și un aspect al oralității care nu va fi mai niciodată numit popular, ci, de exemplu. "vorbire incultă" - singurul în care pot să apară erori. în ideologia lingvistică autohtonă, limba literară și limba populară sînt concepte
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
nu-i văzusem fața și deci nu-l recunoscusem, aș fi putut afla cine a fost și ce l-a îndemnat să facă acest gest atît de neobișnuit. Dar, repet, m-a interesat numai ca o bizarerie, ca o ciudățenie țărănească. Scena aceasta s-a petrecut pe hotarul satului Prislop, pe lîngă Năsăud, unde stăteau părinții mei..." Semnificația unor astfel de judecăți fundamentale ține, indiscutabil, de trecut, supraviețuind într-un strat temporal cimentat cu oseminetele celor dragi nouă, cu simțirea, judecata
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
întîiul printre poeții trăitori. Pînă după moartea lui Marin Sorescu, și cînd, citindu-i ultimele versuri scrise pe patul de suferință de la spital, am început să ezit... E în Sorescu, și el genial, ceva între cocaseria existenței imediate și gluma țărănească de dincolo de Olt, orișice ar fi. O artă avînd tăietura esențială a meșterului de la Hobița, precum și precizia geometrică a oltencelor țesînd covoare. O dată îl văzusem pe Nichita făcînd un gest nebun-nebun... Ne aflam mai mulți inși împreună la Șosea, cînd
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
românești, pe care le admiră o lume întreagă, Parisul Balcanilor, cum a fost denumit Bucureștiu, realizările unui Aurel Vlaicu, Coandă nu s-au construit prin inerție, ci prin inventivitate și efort într-o perioadă în care lenea era disprețuită. Gospodăriile țărănești prospere realizate de oameni harnici erau o mândrie a țării prețuite și de străinii aflați în vizită la noi. Comuniștii le-au distrus lovind în spiritul de inițiativă al țăranului. Prea multă apatie a cuprins zone reputate altădată pentru dinamismul
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
anume mod de viață, devenit obișnuit, deși prin unele aspecte primitiv, nu se despart de el fără păreri de rău: este revolta firească - arăta el - a celor mai simple sentimente împotriva deformării impuse de convențiile sociale, lupta inevitabilă dintre mentalitatea țărănească și cea de la oraș, suspiciunea cu care cel educat în mijlocul a puține, fruste obiceiuri privește lipsa de prejudecăți dezinvoltă a noului bogătaș obișnuit să-și ducă la extrem mondenitatea. (p. 65-66) Din păcate, profesorul Silvio Guarnieri, care în ciuda unei proverbiale
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
succedîndu-i, cum spuneam, guvernul junimist Th. Rosetti. Părea că, politic, țara s-a liniștit. N-a fost așa. Bacalbașa apreciază că "agitațiile cele mari din București au dus, ca întotdeauna, agitația la sate". Și, ca dovadă, citează faptul că răscoalele țărănești au început în apropierea Capitalei. N-a avut dreptate. Răscoalele țărănești, din primăvara lui 1888, au avut, în fapt, profunde cauze sociale, atrăgînd atenția noului guvern că starea socială a țărănimii e mizeră cu totul. Evident, răscoalele țărănești au fost
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
s-a liniștit. N-a fost așa. Bacalbașa apreciază că "agitațiile cele mari din București au dus, ca întotdeauna, agitația la sate". Și, ca dovadă, citează faptul că răscoalele țărănești au început în apropierea Capitalei. N-a avut dreptate. Răscoalele țărănești, din primăvara lui 1888, au avut, în fapt, profunde cauze sociale, atrăgînd atenția noului guvern că starea socială a țărănimii e mizeră cu totul. Evident, răscoalele țărănești au fost reprimate cu brutalitate, Panu protestînd, în Lupta, împotriva acestui tratament. Odată cu
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
că răscoalele țărănești au început în apropierea Capitalei. N-a avut dreptate. Răscoalele țărănești, din primăvara lui 1888, au avut, în fapt, profunde cauze sociale, atrăgînd atenția noului guvern că starea socială a țărănimii e mizeră cu totul. Evident, răscoalele țărănești au fost reprimate cu brutalitate, Panu protestînd, în Lupta, împotriva acestui tratament. Odată cu instalarea sa în fruntea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, Maiorescu îl numește la 26 iunie/8 iulie 1888 pe Caragiale ca director al Teatrului Național. Bacalbașa, care
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
decad din statutul de OM. Adică sunt demn, chiar și când cerșesc." Dar noi, românii, nu suntem neam de cerșetori. Afară, în fața porților Imperiului European, da. Săraci, da. Desculți, da. Dar nu cerșetori. Cu capul sus și cu căciula noastră țărănească bine înfundată pe cap, printre ordinatoare. La noi, la români, bărbații nu își țin căciula în mână decât când se află în biserică. Noi nu întindem mâna. Nici material. Și nici moral. Nu-i așa? Acum, dacă m-aș întreba
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
câte ceva, înaintea lecturii cărții lui Mircea Anghelescu. În cazul lui Peter Neagoe, "exilat român și romancier american", transplantarea într-o altă zonă lingvistică "nu a însemnat anularea, ci sporirea facultății creatoare", proza sa nutrindu-se din "substanța mitică a vieții țărănești". Utilizând surse diverse, de la cărțile autobiografice ale scriitorului - A Time to Keep, There is My Heart ș.a. - și mărturiile celor care l-au cunoscut, la articolele publicate în presa românească și internațională, criticul evidențiază succesul avut cândva de acest autor
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
fiind izgonit, pentru asta, din PNȚ, creîndu-și, în 1935, neînsemnata grupare "Frontul Românesc". Iuliu Maniu, democrat adevărat, n-a fost și un orator și neavînd nici flexibilitatea necesară unui om politic, aducînd mari daune partidului său. Formula ideologică a statului țărănesc a aparținut lui Ion Mihalache (Maniu neavînd, aici, nici un rol), care a lansat-o în timp ce a fost (1934-1937) președinte al PNȚ. Ediția (cartea) d-lui Ioan Adam e bine alcătuită (cu excepția omisiunilor amintite și a adaosurilor inutile). Fiecare secțiune conține
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
verdele pădurii și al grădinilor într-o plinătate îmbelșugata. Acolo șerpuiește un rîu subțire - să fie această apă tulbure Dîmbovița? "Dîmbovița apă dulce, cine bea nu se mai duce" cîntă poeții". Străzile i se par ciudate, cotropite de pajiști, case țărănești și grădini, de șanțuri și băltoace; cu turme de porci și cîini tolăniți peste tot iar țiganii prezenți peste tot, locuind și printre ruine. Și, deodată, peste cîțiva zeci de pași, se ajunge pe o stradă care dă într-o
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
precum acțiunea unor lipitori care sug sîngele infectat. * Revolta maselor, fenomen socotit de către Ortega y Gasset caracteristic începutului de veac XX, nu ni se înfățișează specific acestuia (ajunge să ne gîndim, elementar, la Revoluția franceză, ca și la nenumăratele răscoale țărănești). Mai caracteristic ni se pare un alt fapt și anume subordonarea maselor, care, odată ridicate pe un val de anarhie, ajung a fi manipulate de grupuri restrînse de profitori ai puterii, comuniștii și urmașii lor indenegabili, fasciștii și naziștii. Poate
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
și nea Ion, că și el e om") sau Vasile, alte nume selectate în timp de vorbitori pentru un uz glumeț și depreciativ, Gheorghe aparține seriei onomastice tradiționale, fiind unul dintre cele mai populare nume calendaristice, în special în mediile țărănești. E probabil ca Gheorghe să fi asumat semnificațiile cele mai "rustice" (suferind și o devalorizare previzibilă) pentru că e, între celelalte amintite, singurul care a fost dublat cu succes de o formă percepută de mulți ca elegantă, cultă, citadină - George. S-
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
în opoziție cu politicienii: "Politicienii se controlează reciproc, ba chiar se pot șantaja, iar nea Gheorghe are dreptul numai la opera Securității, nu și la autorul ei" (Evenimentul zilei = EZ, 17.10.1997). Adesea e actualizată mai ales conotația mediului țărănesc: "Cifra avansată de MAA este cu totul absurdă ținînd cont de faptul că este imposibil de aflat cît grîu deține în hambar" (Cotidianul săpt. 10-16.01.2000); "sfîrșitul lui nea Gheorghe din parlament și revenirea la coada vacii și la
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
a catadicsit să ne spună ce e cu povestea adopțiunilor și nici ce-a fost în mintea lui atunci când a suspendat - exact cât a fost nevoie - legea bancrutei frauduloase. După cum mi-e și scârbă să mă gândesc la un partid țărănesc în care nulități de teapa lui Opriș ori Mureșan au obrazul să mai viseze roluri de conducere! Dacă oamenii responsabili și nepătați din țară nu se vor decide să iasă din neutralitatea de bunici pe care-i trag de mustăți
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
reviste. Poate din pricina motorașului gripat, "recolta" de pe birou i se pare destul de fadă săptămîna asta. De pildă ARCA nr. 10-11-12/2000, nu prea are zvîc publicistic. Titluri din sumar precum Încercare de antropologie istorică a morilor de apă și morăritul țărănesc (episodul VII), Modalități de instituire a clerului de mir în parohii (sec. XVIII-XIX), sau fragmentele din teze de doctorat cu puncte, subpuncte, subsub și încă, prezentate cu supratitlul eseuri, nu dau ghes cititorului generic de reviste culturale, sînt destinate unui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
rămîne așa pe plan de cultură?" Și, aici, se referă, aliindu-se cu opiniile antitradiționaliste ale lui Cioran din Schimbarea la față a României la necesitatea reintrării în istorie și la opțiunile antitradiționaliste. Într-un alt eseu, precizează "precumpănirea valorilor țărănești înseamnă păstrarea noastră în rîndurile întîrziaților istoriei". Or, se știe, "nu se pot crea valori istorice de durată pe nivelul afirmărilor țărănești". Și, după alte cugetări alarmate din alte studii și articole, ajunge să se întrebe, și el, despre trăsătura
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
a României la necesitatea reintrării în istorie și la opțiunile antitradiționaliste. Într-un alt eseu, precizează "precumpănirea valorilor țărănești înseamnă păstrarea noastră în rîndurile întîrziaților istoriei". Or, se știe, "nu se pot crea valori istorice de durată pe nivelul afirmărilor țărănești". Și, după alte cugetări alarmate din alte studii și articole, ajunge să se întrebe, și el, despre trăsătura precumpănitoare a sufletului românesc. Pornind de la cartea atribuită lui Neagoe Basarab și de la cele ale lui Dimitrie Cantemir, consideră că "împăcarea s-
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
se afilieze unuia dintre partidele nou apărute. Cum Partidul Național al lui Iuliu Maniu căuta aderențe în Vechiul Regat, și neinformat, comite gafa de a fuziona cu resturile takismului, ceea ce, în 1924-1926, cînd vor începe tratativele de fuziune cu Partidul Țărănesc, va constitui un grav impediment, fruntașii politici țărăniști neagreîndu-i pe takiști. Dar, deocamdată, țara era încercată de boala grea a regelui Ferdinand. Regele spera că va avea timp să evite încordarea în viața politică internă și, pentru asta, a dorit
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
poporului român printre vecini", de perspectiva inacceptabilă despre ieșirea din istorie într-o "viață vegetativă, etnografică, pasiv-organică", de analogiile exotice și nepotrivite cu cultura africană și - culmea! - de "un dispreț doctoral pentru țărani" pentru că a calificat umorul său involuntar "haz țărănesc". Prin urmare, e de mirare că "autorul acestei vulgarități pline de haz" e membru al Academiei Române! Dan Botta se căinează deprimat: "Cutremurat în adâncul fibrei mele, mă întreb cum s-a întâmplat că o atare impostură, o ajustare de citate
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
întîlnească pe viitorul meu tată, pentru ca eu să pot veni pe lume!" Nu mai puțin, Ralița Constantinescu însăși s-a născut într-un context familial frămîntat, situație care-l îmbată pe autor de ideea de-a proveni dintr-un neam țărănesc cu puternice pulsiuni vitale, cu tulburări în organizarea lui "cu destine dezordonate, cu surde acumulări de suferință și prea rare momente de bucurie". De unde atunci reținerea, sobrietatea intelectuală, capacitatea de autodominare melancolică și, nu în ultimul rînd, sensibilitatea fin meditativă
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
lumii sub forma unor opuri de dificilă doxă germanică, și pe care literatorii, cari i-au făcut faima, au impus-o cu argumente extrase tot din modestele noastre lucrări". Răspunsul lui Blaga vine de astă dată prompt, în articolul Hazul țărănesc al imperialului Dan Botta, publicat în "Timpul" din 26 aprilie (v. Plagiatul la români, ed. cit., p. 103-105). Citează notița (trunchiat, fără paranteza ironică), își asumă aluzia și taxează dur megalomania lui Dan Botta: Nu m-am lăsat târât să
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
îi apare lui Blaga ca un profitor al viziunii și interpretărilor sale: "Dl Dan Botta a intrat în ograda mea, a mușcat puțintel din mărul cel mai îmbujorat al grădinii, a sărit apoi iarăși gardul, și-acum, nu fără haz țărănesc, aleargă și țipă pe ulițele satului: ŤPrindeți hoțul! Prindeți hoțul!ť". Nici în preocupările sale pentru tracismul românesc Dan Botta nu e un deschizător de drumuri, căci Blaga însuși a publicat tocmai în 1921 în "Gândirea" articolul Revolta fondului nostru
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]