681 matches
-
Nu c-o să-i fie bine, ci c-o să se facă bine. Directorul școlii elementare nr. 37 din cartierul muncitoresc 23 August a conchis și mai deslușit: „Zi mersi și de ultima bancă, Brătianule, fiindcă voi, ăștia, Brătienii, Antoneștii și țărăniștii, ar trebui să fiți duși de mici la Canal!“. Pe director îl chema Costică C. Gheorghe, fapt care făcea ca fiecare propoziție pe care o rostea să conteze ca un verdict al întregii clase muncitoare, aliată cu țărănimea săracă, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
acordat singur jumătate din mandate În parlamentul provizoriu al țării (C.P.U.N. — Consiliul Provizoriu al Unității Naționale), de cealaltă parte o puzderie de partide, toate puse pe picior de egalitate, și nu puține simple anexe ale Frontului, În mijlocul cărora țărăniștii și liberalii nu puteau juca decât un rol cu totul secundar. Proprietatea merge Împreună cu puterea. De regulă, cine o deține pe una o deține și pe cealaltă. Nu este de mirare că puterea instaurată În decembrie 1989 nu s-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au fost și ceva nereguli, dar nu de natură să modifice substanțial rezultatul efectiv al votului. Iliescu a fost plebiscitat, obținând 85% din sufragii și lăsându-i cu mult În urmă pe liberalul Radu Câmpeanu, cu zece procente, și pe țărănistul Ion Rațiu, cu numai patru. Iar pentru Parlament, Frontul Salvării Naționale a câștigat două treimi din sufragii, față de șase-șapte procente ale liberalilor și două și jumătate ale țărăniștilor. Pentru regimul Iliescu a fost un triumf. Dar nu — se vede bine
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mult În urmă pe liberalul Radu Câmpeanu, cu zece procente, și pe țărănistul Ion Rațiu, cu numai patru. Iar pentru Parlament, Frontul Salvării Naționale a câștigat două treimi din sufragii, față de șase-șapte procente ale liberalilor și două și jumătate ale țărăniștilor. Pentru regimul Iliescu a fost un triumf. Dar nu — se vede bine astăzi — și pentru România. România se Îngloda pe calea unei reforme lente și incomplete, privită În plus cu neîncredere de Occident și ocolită de capitalul occidental (În timp ce Polonia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să păstreze sigla partidului; se va numi apoi Partidul Democrat. Gruparea Iliescu Își spune F.D.S.N. (Frontul Democratic al Salvării Naționale); va deveni P.D.S.R. (Partidul Democrației Sociale din România). Opoziția se unește În „Convenția Democrată“, grupare de mai multe partide (În jurul țărăniștilor și liberalilor) și de organizații cetățenești (Alianța Civică). Alegerile din 1992 aveau să se desfășoare pe baza noii Constituții, ratificată prin referendum la sfârșitul anului 1991. Inspirându-se Într-o anumită măsură din modelul constituțional francez, ea conferă președintelui, ales
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
partid. La Parlament, Convenția Democrată a ieșit pe primul loc, deși Încă departe de majoritatea absolută: 30% la Cameră și 31% la Senat, față de P.D.S.R. — 22% și 23%. În consecință, Convenția a format noul guvern (prim ministru, Victor Ciorbea, din partea țărăniștilor), În coaliție cu Uniunea Social Democrată, a cărei componentă principală era Partidul Democrat al lui Roman (aproximativ 13% În ambele camere) și cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (cu puțin sub 7%). Intrarea minorității maghiare În guvern era o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
celor două camere; legile urmează de două ori același drum, și apoi Încă o dată, pentru mediere). În guvern, neînțelegerile și crizele s-au ținut lanț, și nu numai Între Convenție și Partidul Democrat, dar și În Convenție, Între liberali și țărăniști, ca și În interiorul fiecărui partid. Părăsirea partidelor, inclusiv de membri marcanți, și migrația de la un partid la altul sunt fenomene de amploare În politica românească. Jocul politic este puternic personalizat și prea puțin fidel principiilor proclamate. Cel dintâi prim-ministru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a fost ales primar al Capitalei, post la care a renunțat după numai câteva luni pentru șefia guvernului; atunci când a pierdut-o (la Începutul anului 1998), a părăsit și partidul, Întemeindu-și un partid propriu. I-a urmat tot un țărănist, Radu Vasile, prim-ministru până În decembrie 1999. Când i s-a retras Încrederea, a plecat și el din partid! De altfel, P.N.ț.C.D., reconstituit grație lui Corneliu Coposu (mort În 1995, Înainte de a putea asista la triumful, dar și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și la declinul partidului pilot al Convenției), a suferit de o fundamentală lipsă de identitate. Electoratul lui era departe de a fi țărănesc, ca pe vremuri, scorul Înregistrat fiind mai bun la orașe și printre intelectuali. Ratând doi prim-miniștri, țărăniștii nu s-au mai ambiționat să-l Încerce pe al treilea. S-a apelat În decembrie 1999 la Mugur Isărescu, un tehnician fără culoare politică, Încă din 1990 guvernator al Băncii Naționale. Soluția a avut darul să placă românilor, deziluzionați
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
coaliția, inclusiv pe președintele Constantinescu. Rămânea Însă stânjenitor faptul că „omul providențial“ a trebuit căutat În afară: În 1996, acesta fusese Emil Constantinescu! Alegerile locale din iunie 2000 au ilustrat proporțiile dezastrului. Convenția s-a destrămat, liberalii separându-se de țărăniști (În capul cărora s-au spart toate nereușitele, pe drept sau pe nedrept). Din 1992, Convenția stăpânea Bucureștiul. Acum l-a pierdut, P.D.S.R. revenind În forță și câștigând primăriile tuturor celor șase sectoare; Traian Băsescu, ministru al transporturilor, numărul doi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tuturor celor șase sectoare; Traian Băsescu, ministru al transporturilor, numărul doi al Partidului Democrat după Roman, a fost ales, Într-un strâns duel cu candidatul P.D.S.R., primar general. La nivel național, Convenția pe de o parte (redusă aproape exclusiv la țărăniști), liberalii pe de alta, au obținut câte șapte procente fiecare, În timp ce P.D.S.R. a câștigat detașat cu peste 25% (față de 16% În 1996), urmat de Partidul Democrat, cu zece procente. Românii se reîntorceau la stânga. La drept vorbind, nici guvernarea dintre 1996
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sprijini pe Isărescu, acum Isărescu rămânea singur ca exponent al „regimului Constantinescu“. De voie, de nevoie, Isărescu și-a depus În cele din urmă candidatura, ca independent, dar susținut de ceea ce mai rămăsese din Convenția Democrată. Desprinzându-se definitiv de țărăniști și de Convenție, liberalii l-au convins să candideze din partea lor pe Theodor Stolojan (prim-ministrul din 1991-1992). Se duplica astfel — În varianta Isărescu plus Stolojan — portretul-robot al „salvatorului“ fără culoare politică bine definită și specialist În finanțe și economie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fără a obține Însă majoritatea absolută, În timp ce Partidul România Mare a făcut un salt uluitor, de la 4,5 procente În legislatura precedentă la circa 20! Liberalii au obținut mai puțin decât speraseră. Însă drama a fost a Convenției (și a țărăniștilor, partidul său principal), care pur și simplu s-a prăbușit, beneficiind doar de 5% din sufragii și ratând astfel intrarea În Parlament (pentru care ar fi avut nevoie de 10%; noul „prag electoral“ este de 5% pentru partide, iar În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
el, șefii guvernului navigau Între un președinte prea influent și propriile partide, pe care nu ei le conduceau. În 2001, la scurt timp după alegeri, P.D.S.R. și-a schimbat numele. Intervine aici o altă comedie politică românească. Alături de liberali și țărăniști, al treilea partid istoric reînviat după 1989 a fost Partidul Social-Democrat (P.S.D.). El nu a reușit Însă să stea pe propriile picioare (fiind creditat de-a lungul anilor cam cu 1% din intențiile de vot). Așa se face că s-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Însoțită de declinul abrupt al opoziției. Cota partidelor „istorice“ a scăzut În urma alegerilor din 2000 aproape de nivelul din 1990: o Întoarcere cu zece ani, o Întoarcere la punctul de plecare. Puterea a devenit prea puternică. Jocul democratic s-a dereglat. țărăniștii s-au prăbușit; greu de presupus că vor reuși să-și revină (măcar pentru a atinge pragul de 5% necesar intrării În parlament). După o suită de dezbinări, ceea ce a mai rămas din partid s-a recompus sub conducerea lui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a cărui forță electorală nu atinge nici 2%? Și liberalii s-au reorganizat, alegându-l președinte pe Stolojan și profitând atât de reputația de seriozitate și de competență a acestuia, cât și de faptul că, prin pulverizarea Convenției și a țărăniștilor, au rămas aproape fără concurență pe culoarul de „centru-dreapta“. Extinderea partidului, care a Înglobat și o grupare ieșită din vechiul P.D.S.R., a dus la situația curioasă ca În primele poziții să ajungă foști miniștri ai lui Iliescu: un compromis aparent
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
centru-dreapta“. Extinderea partidului, care a Înglobat și o grupare ieșită din vechiul P.D.S.R., a dus la situația curioasă ca În primele poziții să ajungă foști miniștri ai lui Iliescu: un compromis aparent necesar pentru a nu reedita jocul pierzător al țărăniștilor. Cât privește Partidul Democrat, și acesta a realizat o operație majoră: l-a debarcat pe liderul său istoric Petre Roman (teribil șifonat la alegerile din 2000), punându-l În locul lui pe Traian Băsescu, neconfortabilul și pitorescul căpitan de vas ajuns
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În imaginarul românilor informatorul pare mai vinovat decât securistul! Și ceea ce trebuia să se Întâmple s-a Întâmplat. În preajma alegerilor din noiembrie 2000, Comisia a făcut publice numele candidaților pentru Parlament care au colaborat cu Securitatea. Cei mai mulți au fost dintre țărăniști și liberali (foști deținuți politici care au cedat la un moment dat), cei mai puțini din Partidul România Mare. Quod erat demonstrandum! După ce i-a demascat pe informatori, și pentru a face dreaptă măsură, Comisia Națională pentru Studierea Arhivelor Securității
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fi oricând comunist național, bine înțeles dacă vreodată comunismul ar putea îndepărta preponderența judaică și deci caracterul internațional. N-aș putea să fiu însă niciodată un demo liberal convins, deși trebuie să recunosc că în aceste împrejurări tragice liberalii și țărăniștii români au adoptat o atitudine neașteptată, încercând să scape pe cât mai mulți legionari din prigoana comuniștilor, recunoscând implicit că n-au nicio vină decât aceea a credinței lor, pentru care însă, până mai ieri, și ei i-au persecutat. Regimul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
armonia indispensabilă Între fizic, intelect și caracter ca fundament esențial pentru validitatea națiunii șs.n.ț”26. Alianța dintre eugeniști și PNȚ era Într-o oarecare măsură În neconcordanță cu principiile de bază ale fiecăruia dintre cele două grupuri, pentru că țărăniștii aveau ca scop reprezentarea electoratului rural ca votanți independenți, În cadrul unei democrații parlamentare, În timp ce eugeniștii urmăreau să protejeze interesul colectiv Într-un sistem pe care Îl considerau corporatist. Este foarte probabil ca ambele grupări să fi privit această alianță ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
eugenistă avea nevoie de un aliat politic care să respecte ideile acesteia despre controlul tehnocratic al măsurilor de asistență socială și al reformei În domeniul sănătății publice. PNȚ nu părea Îngrijorat de nuanțele autoritare și antiparlamentare ale ideilor eugeniste. Pentru țărăniști, Moldovan și mișcarea sa reprezentau o perspectivă deschizătoare de drumuri, datorită grijii pe care o manifestau față de populația rurală, căreia i se adresau nu doar ca forță de muncă, ci și ca resursă vitală pentru națiunea română. Preocuparea ambelor grupuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
să se folosească de această resursă de potențiali aderenți 103. Pentru ei, ortodoxismul era o componentă vitală a identității românești și, În consecință, așezau Biserica Ortodoxă În centrul reformei sociale pe care o propuneau 104. Alte grupări, cum ar fi țărăniștii, urmăreau să reprezinte interesele economice și politice ale țăranilor ca producători independenți, raționali și individuali. Deși recunoșteau legăturile emoționale pe care populația rurală le nutrea pentru tradițiile religioase, țărăniștii nu discutau acest aspect ca o sursă potențială de conflict cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
sociale pe care o propuneau 104. Alte grupări, cum ar fi țărăniștii, urmăreau să reprezinte interesele economice și politice ale țăranilor ca producători independenți, raționali și individuali. Deși recunoșteau legăturile emoționale pe care populația rurală le nutrea pentru tradițiile religioase, țărăniștii nu discutau acest aspect ca o sursă potențială de conflict cu viziunea secular-raționalistă conținută În ideologia grupării. Eugeniștii, În special școala de la Cluj, Își Îndreptau și ei atenția către țărănime, grupul de referință cel mai important pentru activitățile lor. Spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Biopolitica un rol neagresiv. Subiectul central al discuției lui Moldovan este nevoia de descentralizare a administrației, prin acordarea unei puteri mai mari autorităților locale În procesele de luare a deciziilor și de alocare a fondurilor, o măsură promovată și de țărăniști, În opoziție cu politicile centralizatoare ale guvernului liberal 55. Elementul cheie al reformei administrative Îl reprezenta, În opinia lui Moldovan, Înlocuirea personalului curent, În cea mai mare parte clienți politici cu calificări cel puțin incerte și fără simțul responsabilității civice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
României interbelice. Alți actori ai scenei politice Încercau să se identifice fie cu o ideologie organică, precum naționalismul tradiționalist sau gândirismul mistic al lui Nichifor Crainic, fie cu un Weltanschauung raționalist către care aspirau liberalii și, Într-o anumită măsură, țărăniștii (În special aripa Mihalache). Eugeniștii Încercau să reconcilieze aceste tendințe, arătând că opoziția dintre ele este o problemă depășită. Soluția lor a fost să transforme dezbaterea dintre două filosofii concurente ale drepturilor politice ale indivizilor Într-o discuție despre corp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]