887 matches
-
de ele. Ia uite și la astea ! Tocilare ! Ce proaste sunteți. Ha, ha, ha! Unde ați fost? De ce nu ne-ați luat și pe noi? Pe tine? Să te miri tu, țăranco! Surorile nu pierdeau nici o ocazie să o facă țărancă pe Tania. Ea cânta frumos muzică populară, avea o voce foarte bună. Arde internatul băieților, arde internatul! Lili țipa cât putea în fața geamului. Nu glumea. La etajul trei, dintr-o cameră ieșea un fum gros. Deodată geamul se sparge și
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
serviciu bun la oraș, poate toate acestea au încântat-o să se rupă de familia sa în ciuda tinereții. Cum și-a dat singur seama din discuțiile cu ea, nici carte nu știa prea multă, iar vorbirea îi era una de țărancă care nu s-a bucurat de civilizația unui oraș sau de instruire într-o clasă de școală. Oare ce o fi făcut bețivul când și-a găsit nevasta cu cele două copile în brațe, el care își dorea neapărat un
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
cu flori Tonitza plasează în fundal un joc decorativ al unei draperii, tratând-o tot în tonalități calde, dar mult mai închise. Dumitru Ghiață este artistul care a oglindit în opera sa viața țăranului român. După cum se cunoaște foarte bine, țăranca noastră a știut cu măiestrie să îmbine în țesăturile și cusăturile sale, ornamentele geometrice, fitomorfe și zoomorfe. În studiile făcute asupra țăranului român, Dumitru Ghiață a descoperit acest lucru și l-a adaptat propriilor compoziții. Așa că, descoperim astăzi cum pictorul
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
cât și cum a putut. Deja toată lumea care asista la nașterea lui se speriase. Alergau toți bezmetici, de colo colo. Se făcuse duminică, soarele răsărise de mult. Era un septembrie cald și pufos. - Hai, fă, împinge, urla moașa la tânăra țărancă, stoarsă de puteri și care stătea întinsă pe laviță, cu ochii pironiți în tavan. I se arăta Maica Domnului, acolo pe tavan. Era c-un prunc în brațe. - Este băiat, șopti stins tânăra mama. - De unde știi, fă? - Iaca, mi se
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
mama. - De unde știi, fă? - Iaca, mi se arată Maica Domnului, acolo pe tavan. Mi s-a mai arătat și când am vrut să-l dau afară cu fusul. M-am speriat tare și nu l-am mai dat, spuse tânăra țărancă și a leșinat. De sâmbătă dimineață stă pe spate cu ochii-n tavan. Încăpățânat copil, îl simte, ori de câte ori se sforțează și împinge, cum se agață, cum se opintește să nu iasă. L-ar blestema dar îi e frică de ce vede
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
o diversitate de produse și de culori, ce par desprinse dintr-o poveste a hărniciei și a bunului gust. În fața casei se află o altă expoziție în care pot fi admirate Coloana Infinitului sculptată în lemn, un țăran și o țărancă în mărime naturală, îmbrăcați în costume făcute din flori naturale, sculpturi în piatră ce reprezintă Cetatea Gurghiului deasupra căreia se află acvila, Fabrica de Sticlă din Glăjărie, o piatră înconjurată de țărani prinși de mână ca într-o adevărată horă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
așa le place să fie, vulgare... - Măcar dacă ar avea ce arăta. Nu o vezi pe scofâlcita aia? Cred că are cincizeci de ani. Ce-i mai trebuie topless? La sapa porumbului tot topless se duce? - Poate că nu-i țărancă. Sătencele au totuși bunul simț în ele, nu sunt ca unele de la oraș, frustrate. Fetele și-au strâns bagajul și au părăsit plaja, îndreptându-se spre hotel. În cameră și-au aruncat bagajul pe unde s-a nimerit și după
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
întâlnit în copilărie, deoarece în familia noastră de țărani mama era cea care pregătea totul pentru îmbrăcăminte. Țesătura maramureșeană este posibilitatea inegalabilă de a reda frumusețea Maramureșului nu numai prin cuvinte, ci și prin artă. De a arăta lumii competența țărăncii din această parte de lume și harul ei de a lăsa tot ce este frumos urmașilor. Pe țoluri sau covoare, cum numim noi aici aceste țesături, regăsim simboluri care reprezintă obiecte și ființe cu care ne întâlnim în viață: din
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
posibilitatea ei de a-și așterne gândurile, nu pe hârtie, ca un scriitor, ci pe o țesătură. Simbolurile vin din mediul înconjurător. Vorbim de cerb, pentru că femeia se întâlnea des cu acest animal, de brad, care este arborele vieții, de țărancă, ea simbolizând viața pe pământ sau de cruce. Să știți că nu există covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
vremea și rostul fiecăreia, despre galben, roșu-închis, alb sau verde, culorile specifice Maramureșului. Prin harul și munca doamnei preotese, covoarele de Botiza au trecut granițele țării și chiar oceanul și au încântat privirea multor oameni dornici de a cunoaște arta țărăncilor maramureșene. În unele țări am făcut popasuri mai lungi, am lucrat cu elevii de la diferite școli, cum a fost în Austria, sau în Belgia. Apoi, au venit din aceste țări grupuri de copii sau familii aici, la Botiza. În vara
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
ca ars din pat. Foamea cruntă ce-l chinuia îl dădu în sete: „O să fierb niște apă și o s-o răcesc în frigider, dar în ce, vasele spălate de femeia aceea precis sunt pline de microbii de pe mâinile ei de țărancă ignorantă”. Căută o cutie cu chibrituri, aprinse în fugă aragazul și puse pe el un cazan mare, plin ochi cu apă. Când îl văzu clocotind, aproape opărindu-se, vărsă apa peste vasele îngrămădite în chiuvetă mai răsturnă peste ele și
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
tăceam și nu-i mai ziceam nimic, ba mă bucuram că se chinuie. O iertasem, dar în suflet încă mai simțeam arsura tăciunilor mocniți ce mă ardea dei nu puteam să uit că mă înșelase cu nerușinarea și perfidia unei țărănci prefăcute și umile, pe care toți sătenii o credeau o adevărată sfântă. Demult n-o mai bănuiam că ar mai umbla după alt bărbat; se uscase ca o sfânta de pe cruce. Deci, nu l-a uitat?... Amantul i-a rămas
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
tăceam și nu-i mai ziceam nimic, ba mă bucuram că se chinuie. O iertasem, dar în suflet încă mai simțeam arsura tăciunilor mocniți ce mă ardea dei nu puteam să uit că mă înșelase cu nerușinarea și perfidia unei țărănci prefăcute și umile, pe care toți sătenii o credeau o adevărată sfântă. Demult n-o mai bănuiam că ar mai umbla după alt bărbat; se uscase ca o sfânta de pe cruce. Deci, nu l-a uitat?... Amantul i-a rămas
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > ȚĂRANCA DIN MUSCEL ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 199 din 18 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Țăranca din Muscel Răsărit de soare aruncat peste muchea de cremene a Ghimbavului, la întânirea cu piscul golaș și pe alocuri împădurit
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > ȚĂRANCA DIN MUSCEL ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 199 din 18 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Țăranca din Muscel Răsărit de soare aruncat peste muchea de cremene a Ghimbavului, la întânirea cu piscul golaș și pe alocuri împădurit al Leaotei, ce-și spală poalele vestice în albia repezită și verzui-azurie a Dâmboviței, nu departe de izvoare. Tremurată
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
vreme îndelungată atât a alergat. Nostimă și totuși sălbatecă această cromatică a plaiurilor ce zămislesc fapte altfel obișnuite, fir de purpură și rază de soare ca niște pelerini transfigurați dintru-nceputuri și transmițând prin împunsături ideea. Ideea gândului ei de țărancă naivă și calmă, prea calmă, ideea mirosind a pământ ars, pământ rumenit când și-a îngăduit a o înfiripa. Treburile n-așteaptă, sosesc de-a valma, n-o oțărăsc dar nici n-o sperie, o numesc că le-ar fi
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
în dunga firului încheiat ce parcă joacă îndrăcit, fără astâmpăr. Pe un ecran nevăzut, personagiile de pe carpetă sau de pe flanelul de lânică începute în după amiaza asta se înfiripă o legendă, țesută și coniventă cu miracolul mișcărilor de mână ale țărăncii c-un singur nume din Muscelul de ieri și de azi, dintotdeauna. Nu știe că guvernanții i-au refuzat dreptul la înființare după ce Ceaușescu a împărțit țara în județe iar pe primul, atestat istoricește (Pădureții sau Muscel, alături de Jaleș, pe la
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
neîntrecută, conturează cu sârg și temeinicie în fir de borangic roșu, albastru, galben, motive florale, antropomorfe și zoomorfe pecetluite în creații de artă populară neasemuite: ii și fote, tulnici și dulmane, chimire și pieptare înflorate inegalabil, toate admițând echilibrul preocupărilor țărăncii din Muscel. Se numesc cusătorese, și-atât. A încercat cineva să le zică altfel și au zâmbit. Binevoitor sau nedumerit. Măiestria lor a fost mărturisită și încercată -în creații de artă plastică folosindu-le drept modele - de genialii penelului sau
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
răbdare. Să nu știi că ești artistă și să fii totuși. Și soție, și mamă, bunică sau chiar străbunică și să arzi pentru a împlini un vis, o căutare lăuntrică... Ce lucru mai vrednic de virtute, poate fi spus despre țăranca c-un singur nume din Muscel !? Referință Bibliografică: Țăranca din Muscel ! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 199, Anul I, 18 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
fii totuși. Și soție, și mamă, bunică sau chiar străbunică și să arzi pentru a împlini un vis, o căutare lăuntrică... Ce lucru mai vrednic de virtute, poate fi spus despre țăranca c-un singur nume din Muscel !? Referință Bibliografică: Țăranca din Muscel ! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 199, Anul I, 18 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
culcă vaca bolșevică, trei sute de ani nu mai crește iarbă! Poeta nu are cunoștințe de geopolitică, știe doar că e nevoie de hrană ca să crești copiii. - Și e greu să crești un copil? se miră sincer Țuțea. - E greu, o țărancă de la colectiv primește un kg. de grâu la ziua de muncă... - Doamnă, i-o retează Țuțea, în Elveția, o vacă primește 200 de kg. de boabe pe zi, dar n-are conștiință națională!... Femeia româncă nu are nicio suferință în
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
licean, scriind scrisori parfumate unor persoane necunoscute. De fapt, ce dorește acest domn?” se întreba Ana nedumerită.„ Nu a găsit el printre studentele sale o fată mai frumoasă și mai elegantă ca mine? Sau ce și-a spus el: o țărancă pe care o îmbrobodesc cu vorbe frumoase până o văd în patul meu. Numai că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg domnule profesor. Să-și vadă de facultatea lui și de studentele cărora nu trebuie să
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
doar un flirt și atât sau dacă este posibil și o relație intimă fără obligații. Revin la idee. Credeți că rudele și prietenii vor agrea o însoțire a unui om cu pregătirea profesională și intelectuală ca a dumitale cu o țărancă absolventă a zece clase elementare? Puteți garanta acest lucru domnule Calistrat? Auzind din gura fetei ce pregătire are, nici măcar liceul, tânărul a început să insiste mai puțin pentru a contracara argumentele aduse de Ana unei asemenea asocieri de sentimente. Începea
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
ce urmau să încânte urbea cu talentele lor. Străzi închise, cordoane și controale severe ale poliției la fiecare intersecție, jandarmi înarmați și autobuze blindate, pline cu trupe speciale de mascați, în piețele din centru, inclusiv în cele agroalimentare, spre spaima țărăncilor care vând, acum cu o inadmisibilă inconștiență ouă, lapte și pătrunjel de contrabandă. În sfârșit, pe la amiază sosesc la stadion autocarele cu echipele combatante, însoțite de manageri, maseuri, doctori, purtători de cuvânt, preoți și animatoare. Cei care, din întâmplare, se
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
acuma regret că am făcut atâta hangar...Prostie cu caru’, nu altceva...Fetele sunt la București, vin acasă o dată pe lună...Era suficientă o casă ca a voastră... -Ei, păi ce crezi, dacă nu apărea în „Formula As” cu poeta țărancă Gheorghița Măleanu pe prima pagină, poate că nu-mi trecea prin cap să-i spun că oricum e clădire de patrimoniu și că n-o s-o poată strica. Apoi i-am spus că e casa mea de creație și unele
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]